Page 95 - 1962-02

r m- %
jPP-gg^nBsaaacg
A dunări sindicale de d are de seam ă
şl alegeri
Activitate cultural-educativă
mai susţinută!
R e v iz ia d e v a g o a n e şl a t e l i e ­
rul de zon ă C .F.R . P etro şa n i
au o m are im portanţă nu n u ­ ocu p at prea p uţin de m unca
m a i p en tru sig u r a n ţa c ir c u la ­ c u ltu r a l-e d u c a tiv ă In rîn d u l
ţie i trenurilor ce p lea c ă din m u n citorilor şi m al a les in rln-
acest însem nat nod de cale fe ­
rată ci şi pentru buna deser­
vire a tu tu ro r m inelor din V a­
lea Jiului cu vagoan e bine r e ­
v izu ite şl rep arate Incit tra n s­
portul cărbu n elu i spre centrele
in d u striale a le ţării să se p o a ­
tă fa c e la tim p . E x istă In a c e a ­
stă u n ita te C .F.R . m u lţi m u n ­
citori şi teh n icien i ou o con ­
ş t i i n ţ ă s o c ia lis t ă în a in t a t ă 1, f o r ­ tetu l sin dicatului a hotărit să
m ată prin grija organ izaţiilor
d e p a r t id şl a s in d ic a t u lu i, o a ­
m en i cu m ult sim ţ de răspu n ­
dere fa ţă de ca lita tea m uncii
lor, cu un d ezv o lta t sp irit g o s­
podăresc. D espre aceşti o a ­
m en i, d esp re f a p te le lor e x e m ­
p la re s - a vorbit cu m u ltă c ă l­
d u r ă In a d u n a r e a g e n e r a lă a
sin dicatului. M uncitori ca R oşu
Ilie, P etre B uza, Ion D ăian,
G h eorgh e N ea ţă , D u m itru Col-
ceriu şl m u lţi alţii s-a u găsit
în to td ea u n a In fru n tea lu ptei
p en tru îndeplinirea1 planului,
p en tru lucru de ca lita te, au
fo st p rim ii la m a n ifestă rile c u l­
tu ral-ed u cative organ izate de
sin d icat. EI resp ectă cu stric­
te ţe d iscip lin a în m uncă, sîn t
p u n ctu ali la datorie, au o a ti­
tu d in e tovărăşească fa ţa de
m u n cito rii d in tu r e le lor, a sig u ­
ră vagoan elor o bună revizie
şi reparare ln grijln d u -se to to ­
d a tă de form area la tim p a
garn iturilor de trenuri. Cu
asem enea oam eni, a cea stă u n i­
ta te a C .F.R . a p u tu t să fa că
fa ţă cu succes cerinţelor m i­
n elo r d in V a le a J iu lu i In tr a n ­
sp o rtu l cărb u n elu i, să asigure
prin c a lita te a reviziei şi a r e ­
paraţiilor vagoan elor siguranţa
circulaţiei, situ ln d u -se de m ai
m u lte ori în decursul ultim ilor
doi ani p rin tre u n ităţile fru n ­
t a ş e p.e r e g io n a la C .F .R . T im i­
şoara.
— D acă vorbim despre rezu l­
ta te le m uncii noastre şi-a
dat părerea m un citoru l Sim ion
B enea — trebuie să arătăm că
sin dicatul nostru p utea să facă
m ai m ult pentru educarea n oa­
stră. E ste ştiu t că nu se poate
con cep e o a ctiv ita te rodnică şi
de calitate fără oam eni d isci­
p lin aţi, pătrunşi de sim ţu l da­
toriei. In m iin ile noastre, ale
ceferiştilor, a fost încredinţat
transportul m iilor de călători,
a m ărfurilor ce trebu ie să
a ju n g ă cit m a l rep ed e la d e s­
tin aţie. D eşi p u ţin i la num ăr,
to tu şi, în u n ita tea n oastră m ai
sin t oam eni care nu preţuiesc
m unca, sln t in discip lin aţl.
C ele arătate de tovarăşu l S i­
m ion B enea au fo st relu ate şl
su sţin u te de m a jo rita tea celor
care au lu at cuvîntul. D eci o
nouă dovadă că com itetu l sin ­
dicatului, cu to a te rezu ltatele
ETOSZSEE
învăţămîntul agrozootehnic
la nivelai sarcinilor!
Lecţii bogate
In conţinut, legate
de spec.ficul G.A.C.
In ca d ru l G. A. C. G eo a g iu
fu n cţio n ea ză in a cest an p atru
cercuri (agricol, p om iviticol,
legum icol şi zooteh n ic), care
sînt frecv en ta te de aproape 200
colectivişti. La aceste cercuri
s -a u p red a t p în ă în p rezen t
clte 13 le cţii, la oare s-a în re­
gistrat o frecven ţă m ed ie de
p este 90 la sută. D em n de re ­
m arcat este că cercul p om ivi­
tico l, condus de tov. ing. M eza
N icolae, cercetător ştiin ţific la
S taţiu nea exp erim en tală G eoa­
giu, şi-a În ch eiat d eja ciclu l de
l e c ţ i i t e o r e t i c e p r e d a t e , Ln p r e ­
zent trecin d la ex em p lifică ri
p ra ctice în livadă. D e m ult su c ­
ces s-au bucurat lecţiile in titu ­
la te : „In grăşarea p om ilor“,
„A părarea răsadurilor de în g h e­
ţurile tîrz ii“, „C e m ăsuri trebuie
lu ate pentru în fiin ţarea p la n ­
ta ţiilo r p o m iv itic o le in G, A. C,
G eoagiu“ etc.
D a to rită fa p tu lu i că la cercu ­
rile le g u m ic o l şi zo o te h n ic din
cad ru l G.A.C. le c to r ii (in g . Iu ­
lian D răgan şi m ed icu l v eteri­
nar I. C onţan) au p red at cu
regularitate lecţiile, acestea au
fost în ch eiate, în p rezen t co le c ­
tiv iş tii tr e c in d la p u n erea in
p ractică a celor în v ă ţa te a tit
la g ră d in ă c it şi in zooteh n ie.
bune ob ţin u te pe linia în d ep li­
nirii sarcinilor de producţie, s-a
dul celor tineri. E ste adevărat
că in anul trecu t co m itetu l sin ­
d icatului s-a în grijit să am en a­
jeze Intr-una din clăd irile s ta ­
ţiei un club m uncitoresc p en ­
tru co lectiv u l u n ităţii, dar la
ce fo lo s dacă aici, nu este
cald, de m ai m u lte luni, nu se
desfăşoară o susţinută a ctiv ita ­
te. D e m al m ultă vrem e com i­
organ izeze citeva form aţii a r­
tistice de am atori dar p in ă la
urm ă nu a făcu t nim ic. T ova­
răşul R ăsuceanu, responsabilul
com isiei m un cii cu ltu rale de
m asă, în lo c să -ş i v a d ă p rop ri­
ile lipsuri, su sţin e că m unca
cu ltu ral-ed u cativă e m ai m ult
o treabă a m aiştrilor şi teh n i­
cienilor care, după părerea sa,
au m ijloace m ai eficace de m o ­
bilizare la d iferite acţiuni. O
asem enea părere este com plet
g r e şită .
I n c a d r u l a ’dun& rll g e n e r a le ,
cel care au luat cu vîn tu l au
a ră ta t că In u ltim a .vrem e în
m ij l o c u l c o l e c t iv u lu i 'de m u n c ă
al u n ităţii au fost p rim iţi m ulţi
tin eri m uncitori. O p arte din
aceştia, cum sîn t C onstantin
O blanu, D um itru O iuca, Ion L l-
can , A lex a n d ru Corn an, n u Sînt
deprinşi cu d iscip lin a m uncii
colective, lip sesc n em otivat de
la serviciu, în calcă uneori in ­
stru cţiu nile de serviciu etc.
D in d iscu ţiile p u rtate a reie­
şit n e c e sita te a organ izării in
cadrul clubului a unei m unci
m ai in te n se cu cartea, 'desfă­
şurarea unei su sţin u te propa­
gan d e ştiin ţifice prin con ferin ţe,
organizarea unor seri instruotive
la care tin eretu l să -şi ad u că b
la rg ă co n trib u ţie . 'A ctiv ita tea oul-
tu ra l-ed u ca tlv ă , in gen eral, tr e ­
b uie îm b u n ătăţită. 'A ceasta a ş­
tea p tă adunarea g en era lă de la
noul com itet al sindicatului.-
A. M.
Mai arde doar o lampa Ia etaj...
(Urmare din pag. l-a)
Ş i cu toată ora tirzie, în d em ­
nat p arcă de răsu flarea ce­
lor d ra g i d in ca m erele a lă tu ra te,
Ia lu m in a u n e i sim p le lă m p i de
birou, ca lcu lele, sch iţele, sîn t re­
lu a te, rev er ifica te... Şi, d eo d a tă ,
to tu l îi p are a tit de clar !
— Am izb u tit ! Sigur... A şa e !
M onica, M onica...
G lasul bărb atu lui e şop tit
doar, dar ascu n d e a tîta bucurie,
atîta uşurare, că răzbeşte ca o
m elod ie p în ă în lu m ea viselo r în
care p lu teşte acum so ţia sa. T re­
zită, se rid ică în tr-u n co t în pat
şi stă şl ascu ltă revărsarea de
sen tim en te ale b ă r b a tu lu i:
In p rezen t se predau u ltim ele le c ţii d in cad ru l în v ă ţă m în tu iu i a g r o z o o ­
t e h n ic d c m a s ă . Jn m a j o r it a t e a c o m u n e lo r ş i s a t e l o r r e g iu n ii, în v ă ţă m in .’u l s - a m ic ă m ăsu ră In sp r ijin u l c o ­
d esfăşu rat bine, stîrn in d in teresu l viu a! cu rsanţilor, contribuind la ridicarea n i­
velului lor de cu n oştin ţe, ajutim iu-i să se orien teze m ai bine în problem ele
sp ec ifice m un cii lor. L ectorii ca re predau la a c este cu rsuri s-a u a ch ita t în bu ­
nă m ăsură de sa rcin ile avute. Ei au prezentat lecţii b ine pregătite, legate
de sa r cin ile în tăririi eco n o m ice şi o rg a n iza to rice a le G .A .C ., în so tin d u -le de
m aterial d id actic, îm b o g ă ţin d u -lc cu exem p le lu a te din v ia ţa go sp o d ă riilo r
resp ective. Gu to a te a cestea , în u n ele lo ca lită ţi m ai sîn t lectori care n u -şi
fac pe deplin datoria, care au răm as în urm ă cu lecţiile.
P în ă Ia în ch eierea an u lu i şco la r în în v ă ţă m în tu l a g ro zo o teh n ic m ai este
puţin tim p. In a cest interval să d ep u n em toate eforturile pentru a indica
ciclu l de lecţii stab ilit. D ăm m ai jos u n ele a sp ecte privind desfăşurarea în v ă ­
ţăm în tuiu i agricol în cîteva g o sp o d ă rii a g rico le colective.
Cu m u ltă aten ţie sînt urm ă­
rite şi lecţiile tov. ing. M aria
M edrea, oare conduce cercul
agricol. A ici, to a te p red ă rile
sîn t axate pe problem e sp eci­
fic e G.A.C. G eo a g iu , fiin d în ­
soţite de fiecare dată de vizi­
onări colective de film e, de
proiectări de d iafilm e cu ex em ­
p lificări de probe din reco ltele
anilor trecuţi, calcu le dem on­
strative, p lanşe etc.
Cu rezu ltate bune se desfă­
şoară în văţăm în tu l agrozooteh­
n ic d e m a să şi la G.A.C. Seb eş.
A ici, le cţiile din cadrul celor
trei cercuri în fiin ţa te se ţin
conform planificării, cu o frec­
ven ţă de ap roap e 100 la sută.
Judicios pregătite, Însoţite de
p lanşe d em onstrative, diafilm e,
acestea slnt strlns legate de
v ia ţa co lec tiv e i. 'Astfel, la cer­
cul agricol u ltim ele tecţii au
M U M U ti SUCI AL!S MULCT Nfr. 2'532
BnaKilisriitfrAiywraiH
fum ul z ile i: „ZECE PAŞ! SPRE RÂSÂRIT"
O producţie a studioului „Turkmenfiind
1 M A R T IE 1962
i»: t i p ® P R O G R A M U L 1 : 5,30 M u zică popu­ de sta t d in A r a d ; 17,15 G întă corul
lară rom în ească şi a m inorităţilor n a ­ de cop ii al R a d io te le v iz iu n ii; 17,30
•-: k « ® l ' B% ţio n a le ; 6,10 M u zică u şo a r ă ; 6,30 Ju rn al de în tr e c e r e ; 17,45 P ro g ra m
E m isiu n e pentru s a t e : în sem n ătatea m uzical pentru fruntaşi în producţie
.......... efectuării însăm în ţărilor de prim ăva­ d in in d u strie şi a g r ic u ltu r ă ; 19,00
ră în ep o ca op tim ă şi în cele m al J u rn a lu l sa te lo r ;' 19,25 M u zică ^ o a ­
bune con d iţiu n i; 6,45 S a lu t v o io s de ră ; 22,50 M u zică u şoară.
p io n ier; 7,15 Jocu ri p op u lare m oldo­
ven eşti; 7,30 S fa tu l m edicului: P ara-
d e n to z a ; 7,45 S u ită d e d an su ri de
Iia id u Iu lia; 8,00 M u zică ; 8,30 D in
m uzica p op oarelor; 9,00 V reau , să
ştiu ; 11,37 F o rm a ţii a rtistice de a m a ­ P R O G R A M U L I I : 13,15 A n to lo g ie
tori, p rem iate la cel d c-a i V M ea c la s ic ă : versuri ale p oeţilor n o ş tr i;
J Âk co n cu rs pe ţa r ă ; 12,00 G oncert de 15,30 M u zică p o p u la ră so v ie tic ă ; 16,30
s ilit m u zică u şo a ră so v ie tic ă ; 13,05 G on ­ A lm an ah ştiin ţifici; 19,30 T in ereţea
cert de m u zică populară rom în ească;
íé m m ne e d ra g ă ; 20,30 N oap te bună, co ­
14,00 E m isiu n ea S tu d io u lu i de radio
«I p ii; „ P o v estea m ărţişoru lu i“ de G ri-
C raiova; 14,30 G on cert de prînz; 15,05
w p r i p p r~»/—»r~*r gore Băjenaru; 21,15 D in alb u m u l
m elodiilor, de d ra g o ste; 21,45 P ă rin ţi
şi co p ii: „ S o p ilu l m ic şi p rietenii
lu i“.
R eco m a n d ă ri d in p rogram ; 15,10 M u­
zică u şo a ră ro m în ea scă ; 16,15 V or­
b eşte M o sco v a ; 16,45 G întă orch estra ţ ţ im ii !o
de m uzică populară a F ilarm onicii
« ih fiiiK iiw i ittî PEN TR U 24 ORE
........... -a = .— 3 1 = V rem e schim bătoare cu cerul m ai
m ult noros. V or cădea precipitaţii lo ­
' /—•i—*i— —1 I A1ART1E 1962 ca le su b form ă de p loaie şi lap o-
D E V A : 2iece p a şi sp re r ă s ă r it; viţă. T em peratura staţionară, va fi
H U N E D O A R A : T e iu besc viaţă; P E ­ cuprinsă ziu a între 4 şi 9 grade,
F ilm u l d em ască activitatea crim i­ M urad era m istuit de setea de a-şi fu sese ucis de către R ahm an H odja, TROŞANI : Om ul cu două feţe; Oa­ noaptea între 2 şi m inus 3 gj
căpetenia b asm acilor, A cest om , care m eni pe g h e a ţă ; S IM E R IA : S ecţiu­ V în tu l va su fla p o triv it cu Inti
n ală d esfăşurată pe păm întul Turk- răzbuna tatăl, u cis în lu p tele pen­ fu g ise apoi peste hotare, era acela nea V - a ; O R Ă ŞTIE: V înt de liberta­ ficări lo ca le din sectorul sudic.
care-1 co n v in sese pe M urad să vină te ; F a m ilia M ia n a r d ; A L B A IU L IA :
m en iei S o v ietice de u n gru p dc tru in stau rarea P uterii S ovietice. în U n iu n ea S ovietică. PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
sp ion i şl d lversion işti aflaţi în sluj­ G unoscînd a cest lucru, sp io n ii îi M urad a în ţe le s că el n-a fost
decît o unealtă în m îin ile d u şm an i­ V rem e cu cer noros şi tem pera­
ba im perialiştilor. prom it lui M urad că od ată aosit pe lor patriei sale. T otul d evin e clar tura staţionară, în sc ă d e r e .la sfîrşitul
pentru acest om care în că de la so­ in te r v a lu lu i.
sirea sa în U niunea S ovietică a pu­
T otod ată film ul su b lin iază v ig i­ teritoriul sovietic, om ul în haine tut cunoaşte m inunatele transform ări D efileu l; S -a furat o b om b ă; SE B E Ş: OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
len ţa oam enilor so v ietici care, des­ a lb e , p e c a r e -1 v a tr e c e p e s t e g r a ­ pe care le-a adus Puterea S o v ie­ P orto F ranco; B R A D : ® îin ele din
coperind activitatea su b versivă a niţă, îl va ajuta să-l g ă se a sc ă pe tică în v iaţa poporului său. M urad m laştină; H A Ţ E G : S nip şi S n ap în og
b an d ei de sp ion i, iau m ăsuri penfru a sa sin u l tatălui său. îl ajută pe reprezentantul securită­ con cu rsul clinilor frum oşi; L O N E A :
ţii sovietice să -l facă in ofen siv pe Spectatori în ofsaid; T E IU Ş : R aidul | Cetăţeni! 8
prinderea şi pedepsirea acestora. In T urkm enia S o v ietică M urad se „om ul în h ain e albe", şi-l îm p u şcă v ă r g a t; ZLATNA: G erasella; IL IA :
pe c e l . care g ă sise docum entul. A st­ QO
? an g a jea ză ca m uncitor în grupul de fel docum entul secret a fost îninor-
arh eologi al profesorului P alvan ov. mÎRdt p entru to td ea u n a în d eşertu l g S trin g e n tfie - |
O n că lă reţ cu că ciu lă albă, a gen t El pleacă în deşert, unde urm ează nem ărginit.
al serviciu lu i de sp ion aj străin, în ­ V aca şi prizonierul; A P O L D U L D E | pul v e c h i şi g
g ro a p ă în n isip u l din apropierea să aştepte sosirea spionilor. A cest film rulează la cinem ato­ .S U S : M am a India. S p r e d a $1-1 €©©¦*
graful „F ilim on S îrb u “ din D eva
ruinelor vech ii cetăţi I<um -B asan- E venim en tele se d esfăşoară în- în tre 1-4 m artie a.c. —O— p e c a tiv e i ca-
K ala, Ia z e c e p a şi sp re ră să rit de ir-u n ritm rapid. U rm ă rin d p a ra lel O ram ură
re n ta b ilă
Stflpul R otund, o cutie de m etal cu g ă sirea docum entului lichidarea
conţinînd un docum ent de m are v a ­ lui P alvan ov, sp ion ii în cearcă să-l
lo a r e . folosească în acest scop pe M urad, C olectiviştii din G istei s-a u co n v in s re c u m p ă r ă g
din proprie exp erien ţă cît de rentabilă
D in tr-o ţară vecin ă este trim is în căruia-i spun că profesorul este a sa ­ este pentru g o sp o d ă ria lor creşterea por­ vg
cilor. D e a ceea , ei au hotărit ca în
U niunea S ovietică un agen t de sp io­ sin u l tatălui său. anul 1962 să sp orească ferm a de porci g © rice c a n ta ta - %
la 700 cap ete.
n aj cu sarcin a de a g ă si cutia cu G ăsindu-1 pe profesor leg a t, M u­ o
P entru a realiza venituri băn eşti cît m ai
p reţio su l d ocu m en t. G hid îi v a ti rat ezită să -l u cid ă. P a lv a n o v îi L m ari, ei au con tractat cu u n ităţile de o
s t a t 122 p o r c i p e c a r e -i v o r liv r a a tu n c i
M urad, un om p lecat din copilărie m ărtu riseşte adevărul: tatăl lui M u- ^ V itrin a . c ă rn ii cînd vor av ea 90-100 kg. fiecare. P ină te Ia p re s u ri §
------ t e h n i c e ------ în p r e z e n t a u ş i f o s t liv r a ţ i 10 d in c e i
din U niunea S ovietică. D e m ulţi ani rad, brav osta ş al A rm atei R oşii, f 122 p o r c i c o n t r a c t a ţi. o
P lan u l E diturii teh n ice pe anul
l—/ trnmi/uJc 1962 a fost îm bogăţit cu încă a v a n ta jo a s e ® S
două noi colecţii — C olecţia „Teh­
J 1-- f u / v J I-- nica nouă" şi „C olecţia de ate­
lier“.
D in cărţile ap ăru te în cadrul co­
lecţiei „T ehnica nouă" vă prezen­
tăm :
Amplificatoare magnetice
Gospodării agricole colective j/!
AL A . B o ia r c o n k o v — .
A. V. Şinean sk i P rezentaţi-vă urgent pentru a ridica
d e la în tre p rin d e re a „ A G R O S E M " A lb a
M on ica, M on ica... A m izbu- in ca lcu le şi sch em e, m o d ifica rea T r a d . d in 1. r u s ă , 5 6 p a g ., 1,60 le i Iulia, C a le a M oţilor nr. 5, s e m in ţe le d e
m ecanism u lui de tran slaţie a p o ­ In broşură s e ex a m in ea ză prin­ m a z ă r e , m ă z ă r ic h e şi s fe c lă d e z a h ă r
tit ! d u lu i la m a ca ra u a de 10 to n e, i-a p en tru furaj, con fo rm repartiţiilor date
>1 în ţeleg e a tit de bine. D oar a p ă ru t u şo r d e rea liza t. C înd a cipiul de funcţionare şi sch em ele de secţiile agricole raionale.
I a fo st şi ea p ă rta şă la fr ă ­ trecu t la p u n erea ei In p r a ctic ă principale, cele m ai răspîndite, ale
S-a v ă zu t în s ă c ită b ă ta ie de am plificatoarelor m a g n etice m oder­
nii n tări le iu l din to a te a c e ste cap îl m ai a ştea p tă , cîte n o p ţi ne cum şi problem ele leg a te de
zile. I-a a ju ta t ch iar la u n ele n ed o rm ite, clte clip e ru p te din particularităţile lor sp ecifice.
calcu le, i-a d a t1în cred ere în c li­ tim p u l să u liber...
pele de d escurajare, l-a aju tat să B roşura se ad resea ză lucrători­
afle cărţile n ecesare tem ei în stu ­ -...U ndeva, la un eta j al u n u i lor electricieni şi energetfeien),
diu, la b ib lio teca te h n ic ă a b loc din o ra şu l m u n cito resc H u ­ m aiştrilor şi teh nicienilor oare lu­
C .S.II.... nedoara, m ai arde o lam pă, de crează în dom eniul autom atizării
p arcă ar vrea să dea de veste întreprinderilor in d ustriale.
S-a a p ro p ia t de el, i-a pus m in ­ că acolo, sus, la a cea stă oră tîr-
tia pe. u m ă r :
zie a scăp ărat îm p lin in d u -se, o
— E tîrziu acum . V ino la cu l­
care. M îine în zori treb u ie să fii id eie sub fru n tea u n u i om care
la a telier...
m îine o va îm p ă rtă şi altor zeci /V W \/\^ /\ ,
i a fel l-a sp us şi d up ă p rim a
sa in ovaţie, cu care a avut ori, m al tîrziu, p o a te chiar altor AN VNŢ
atîtea necazuri p în ă a putut-o su te şi m ii de to v a ră şi...
ved ea realizată. Pe h îrtie, atunci,
IHTREPRINDE8EA OE EXPLORĂRI „ARDEALUL“
ALBA 10LIA
doar două expuneri, care au fă r ă să a n u n ţe d ecit In u ltim u l angajează prin concurs:
cu p rin s nu m ai p u ţin de... cin ci — maiştri de foraj pentru secţiile
lecţii (1?I). A ceste expuneri d e­ m o m en t co n d u c ere a G .A .C ., in - din regiunile Hunedoara şi iureş
sigur n -a u p u tu t ven i d ecît ln Autonomă Maghiară
voclnd d iferite m otive n eseri­ — un maistru maşini unelte pentru
lectiviştilor, m al ales că n -a u atelierele din âiba Iulia
fost au diate decit de un nu­ oase. M al neserios este fap tu l
m ăr scăzut de cursanţi. Concursul se va ţine în ziua de 25 aprilie
că atu n ci cind se apropie ziua 1962 în Alba iulia strada Ilya Ehrenburg Nr. 12
A sem ănătoare este situ aţia şi
cu cercul agricol (lecto r ing. predării lecţiei, de fieca re d ată Cererile de înscriere la concurs se vor depune
H ondola A ndronie, d e la1 S ta ­ pînă la 16 aprilie 1962 împreună eu actele ce­
ţiu n ea de d ecu scu tare din O răş- tov. C hirca se ceartă (1) pe rute de regulament.
tie ), u nde lectorul nu a ţin u t
nici o lecţie, cele trei care s-a u această tem ă cu responsabila ''? V \ A / W V W A A / ,
ţinut totu şi pină săptăm ina
tr e c u tă fiin d p red a te de... to v . cercului, spun in d că cercul este I«N .'
ing. D ogaru M aria, lecto ra cer­
cului legum icol. doar „cu p rofil agricol“, deşi SmiMIEft OE MAŞINI Şl TRACTOARE
tratat tem e privind lucrările
sp e c ific e so lu rilo r G .A.C. S eb eş E o situ aţie p e care S ecţia în p lanu l de lecţii aprobat de —H H M Ş T S E —
şi în treţin erea porum bului cu a g rico lă a1 S fa tu lu i p o p u la r r a ­
m ijloace m ecanizate. ional O răştie trebuie să o a n a ­ S ecţia agricolă raion ală el f i­ an g ajează:
lizeze n eap ărat, lulncl m ăsuri
Din trei cercuri, p en tru în d r ep ta r ea ei gurează ca cerc agrozootehnic. Inginer agronom
doar unul funcţionează Tehnician agronom
Cînd doi se ceartă,., R ezu ltatu l acestor certuri este
La P ricaz cu trei luni în ur­ pierd colectiviştii C o n t a b i l i (unul pentru S.M.T. Orăş­
m ă îşi Începuseră activitatea unul singur: lecţiile se am înă tie şi unul pentru secţia Haţeg)
trei cercuri de Invăţăm înt agro­ La cercu l a g ro zo o teh n ic din
zootehn ic pentru c o le c tiv işti: Lancrăm , raionul Sebeş, s-a sa u se ţin in p rip ă de către T ra c to riş ti c a lific a ţi
unul agricol, altu l legum icol şi creat o situ aţie ciudată. D eşi M a g a z i o n e r i pentru secţia Haţeg
al treilea zootehnic. Cu toate a ici treb u iau să aib ă Ioc circa teh n icia n ă agricolă, iar cursan ­
acestea, p în ă în prezent doar 8 lecţii agricole şi 7 zootehn ice C o n d iţiile de salarizare sînt cele pre­
cercul legum icol — condus de — d eci 15 lecţii — p in ă in ţii co lectiv işti n -a u deolt de
tov. ing. M aria D ogaru — e la prezent nu s-a u predat de cit văzute de nom enclatoarele în vigoare
zi c u l e c ţ i i l e (a ţ in u t 11 le c ţ ii 11 l e c ţ i i : 10 d e c ă tr e t e h n i­ p ie r d u t.
teoretice şi 2 practice, avind o ciană agricolă S ofia Păcurar şi
frecv en ţă d e 98 la su tă ). una de către teh nician ul zoo­ *
La cercul zootehnic, condus teh n ist C hirca1 Ioan. N orm al ar Din cele semnalate mai sus,
fi fost ca şi u ltim ele patru le c­ se poate trage concluzia că aco­
de tov. Bă'cllă A na, in g in eră ln ţii predate de teh n ician ă agro­ lo unde există un control per­
manent din partea organizaţiilor
cadrul S ecţiei agricole raionale nom ă să revină to t teh n icia n u ­ de partid şi interes m anifestat
de conducerile G.A.C., o strînsă
O răşţie, s-a u p rezen ta t ln fu gă lui zooteh n ist, care cu n oştea colaborare între lectori, şi rezul­
tatele sînt bune. Din păcate nu
m ai bine problem ele sp ecifice acelaşi lucru se poate spune des­
creşterii anim alelor. A cesta Insă pre alte cercuri, unde s-a desfă­
refuză să p regătească lecţiile, şurat o slabă muncă de îndru­
mare şi control. Aceasta a făcut
să se ajungă la situaţii de neto­
lerat, ca actele de indisciplină
m anifestate de ing. Băcilă 'Ana şi
Hondola Androne (Orăştie) şl
tehnicianul zootehnist Chirca
Ioan (Lancrăm). Secţia agricolă
a sfatului popular regional tre­
buie să ia neîntîrziat măsuri
pentru analizarea cauzelor care
au făcut să se ajungă la aceste
situaţii, tră g în d la răspundere
pe cei care se fac vinovaţi de ne­
glijarea învăţămîntuiui agrozoo­
tehnic de masă, stimulîndu-î pe
cei care s-au achitat cu cinste
de sarcinile încredinţate.