Page 96 - 1962-02

Mr. 2232
0Wr>».«K
lo a tar a n j^ gri• j• a
‘ î idrelor în procesul de producţie
D e cîţiv a a n i H u n ed o a ra e ste In p lin ă
construcţie. A ici s-a u ridicat zeci de
a g r e g a te m odern e de m are cap'acitate,
s-a u în fiin ţa t noi se cţii, fn cu rsu l pla*
'ţiu lu i de 6 an i C om binatului sid erurgia
de la H unedoara îi revin sarcini d eo ­
sebit de im portante atît în ceea ce pri­
v eşte creşterea volum ului ab solu t al
producţiei, de fontă, oţel şi lam in ate, cit
şi îm bunătăţirea indicatorilor tehnico-
eco n o m ici ai producţiei.
înfăptuirea acestor sarcin i este strlns
legată, pe de o parte de u tilizarea ra­
ţion ală, în raport cu a p titu d in ile profe­
sion ale. a cadrelor existen te şi pe de
altă parte de recrutarea, pregătirea şi
form area de. noi cadre care să acopere
cerin ţele d ezvoltării producţiei. In a cest
scop com itetul nostru de partid se
preocupă îndeaproape de felu l în care
sîn t selecţion ate cadrele, cum se face
repartizarea ior in p rocesu l de producţie
şi cum sin t ajutate să crea scă din punct
de v ed ere profesional. D e curînd, în
a cea stă d irecţie com ifetu l de partid a
a n a liza t într-una din şed in ţele sa le â-
cea stă problem ă. Ce a reieşit cu acest
p rilej? D in raportul prezentat de către
to v . N ico la e C atană, director gen eral al
C îm binatului sid eru rgic şi d iscu ţiile
purtate s-a reliefat că în această privin­
ţă, s-au obţinut su ccese de seam ă. C on­
ducerea com b inatu lu i, îndrum ată in mod
p erm an en t de către com itetu l de partid,
a pus în perm anenţă ca un obiectiv
d intre c ele m ai im portante în a ctiv ita ­
tea sa asigu rarea fiecărui sector de
m uncă cu cadre bine pregătite de m un­
citori, in gineri şi tehnicieni, cît şi creş­
terea şi prom ovarea acestora ţinînd
cont de ca lităţiîe lor profesionale.
S u rsa de acoperire cu noi cadre pen­
tru com b inat o co n stitu ie în prim ul rînd
reţeaua învăţăm întului profesional. P e
lin g ă com binatul nostru fun cţion ează
un cen tru Ş.golar p r o fe sio n a l — r e sp ec­
tiv o şcoală de ucenici cu durata de
3 an i, o şco a lă teh nică pentru m unci­
tori de în altă calificare cu durata de
d o i a n i şi şc o a la teh n ic ă de 'm aiştri cu
durata de 3 an i. D irecţiunea acestui
centru şcolar a fo st sp rijinită în pregă-
iirea tem ein ică a viitorilor m uncitori.
In a c e s t sc o p , la p rin c ip a le le m a terii d e
sp ecialitate au fost selecţion aţi să pre­
d e a in g in e r i cu o în a ltă c a lific a r e . In
cadrul şcolii au fost am enajate cabine­
te d e sp ecialitate, iar în laboratorul şco­
lii se fac experienţe care com pletează
cu n oştin ţele teoretice cu dem onstraţii
p ra ctice.
P ractica în producţie se execută atlt
în a telierele şcoală cît şi în secţiile
com binatului.
In a îa r a p reg ă tirii ca d relo r prin ln-
văţăinîntu! profesional, conducerea com ­
binatului. îndrum ată de com itetul de
partid, a acord ataten ţie form ării de
m un citori c a lific a ţi prin o rg a n iza rea
unor cursuri cu şifărăscoaterea din
.. J5„rqd,ucţie. N u m a i îp . a c e s t a n s p r e e x e m ­
plu. în cadrul acesto r cursuri se vor
p reg ă ti 1.170 m un citori. A şa cum a re­
ieşit din a n a liza fă cu tă de către co m i­
tetu l de partid în a cea stă d irecţie m ai
ex istă în să şi unele lipsuri. O rga n iza ţiile
de partid din secţiile lam inorul de 650
m m ., O .S .M . II, A telieru l m e c a n ic nu se
preocupă în su ficien tă m ăsu ră de felul în
care conducerea adm inistrativă şi co­
m itetele sin d icale se ocupă de o rg a n i­
zarea şi buna desfăşurare a acestor
cursuri. D in a cea stă cauză conţinutul
unor lecţii predate este încă n ecores­
punzător, frecven ţa la să de dorit etc.
Maiştrii — conducători
nemijlociţi ai procesului
de producţie
D ezvoltarea rapidă a industriei n o a s­
tre a făcut ea an de an în faţa co n ­
săd u c ă to r ilo r p r o c e s u lu i d e p r o d u c ţie
!n în v ă fă m în k il seral —- rezu ltate
R ecen t la A lba lu lla , H u n ed oara şi
P etroşan i s-au d esfăşurat lucrările con­
sfătuirilor interraionaie a le cadrelor d i­
d actice care lu crează în învăţăm întul
seral. E le au a n a liza t inodul cum s-a
desfăşurat procesul in stru cliv-edu cativ
în prim ul sem estru al an u lui şco la r în
curs şi o serie de problem e o rg a n iza to ­
rice a ie acestei im portante form e de în ­
văţăm înt. R eferatele prezentate, cit şi
d iscu ţiile participanţilor au sc o s în e v i­
d en ţă că în prim ul sem estru al acestu i
an în m ajoritatea şcolilor şi secţiilo r
serale au fo st obţinute rezultate bune.
Vstfel, con ţinu tu l lecţiilo r predate s-a
'!cat pe o treaptă superioară, fapt ce
a d u s Ia o în su şir e m ai tem ein ică a cu-
noştin feior, s-a ţinut o m ai strîn să le-
gătură în tre şco a lă şi întreprindere,
frecvenţa m uncitorilor-elevi s-a îm bu­
nătăţit etc.
Procesul
fnsirucfw-educaîiv
în cenfrui aîenjiei
Un loc im portan t în lu crările c o n sfă ­
tuirilor i-au ocupat d ezb aterile pe m ar­
gin ea m odului cum s-a desfăşurat pro­
cesul m ştructiv-educativ. încadrarea mai
bună a şcolilor serale şi experienţa v a ­
loroasă acum ulată de m ulte cadre d id ac­
tice din în v ă ţă m în tu l seral au făcut ca
rezu lta tele la în v ă ţă tu ră la sfîrşîtu l s e ­
m estrului I să fie, în cele m ai m ulte şcoli,
m ai bune decit în anul şcolar anterior,
rcalizîndu-se un procent de prom ova­
re în m ed ie pe reg iu n e de 7 5-76 la su tă.
R ezultate bune a obţinut Ş co a la serală
a exp loatării m iniere L upeni, secţia se ­
rală a Ş co lii m edii din S eb eş şl al-
lele, în care procentul de prom ovară
creşterii şi
IOAN PAVEA
secretar a l C om itetului de partid
C om binatul sid eru rg ie H unedoara
apară sarcin i noi şl com plexe, a căror
rezolvare cere o pregătire profesională
tot m ai înaltă, aptitudini organizatori­
ce, cap acitatea de a antrena oam enii la
rezolvarea com pletă a sarcinilor puse do
partid şi g u vern . In a cea stă d irecţie un
r o l d e o s e b it 11 a u m a iş t r i.
In lu m in a h otărîrilor partidu lu i şi
guvernului conducerea com binatului a
luat o serie de m ăsuri pentru a creşte
rolul şi im portanţa m aistru lu i tn p ro­
cesu l de producţie. P entru a se com p le­
ta n ecesarul de m aiştri cu cadre bine
pregătite şi eu experienţă în producţie
cit şi pentru a crea con d iţii de corn.
pletare a stu d iilor m aiştrilor fără pre­
gătire corespunzătoare, pe lin g ă grupul
şcolar funcţionează o şco a lă de m a iş­
tri. In prezen t cu rsu r ile a cesto r şc o li —
cursurile de zi. şi seral — sîn t ur­
m ate de 213 ele v i. In fieca re
se cţie o rg a n iza ţiile de partid au sp ri­
jinit con d u cerile tch n ico -a d m in istra tiv e
pentru a a sig u ra m aiştrilor co n d iţiile
optim e în ved erea exercitării pe deplin a
atribuţiilor ce le revin. Prin sistem u l
de planificare internă se asigu ră defal-
carea sarcinilor de plan pe sectoare, pe
m aiştri, precum şl repartizarea fonduri­
lor de sa la rii. L uarea unor a sem en ea
m ăsuri a dus la obţinerea unor succes
s i de seam ă în procesul de producţie.
In toate secto a rele d e lucru ex istă acum
m aiştri care se d oved esc conducători
pricepuţi, buni o rg a n iza to ri ai proce­
sului teh n o lo g i:. D intre m aiştrii ex is­
tenţi peste 100 sîn t inovatori sau par­
ticipan ţi la m işcarea de Inovaţii.
A şa cum a reieşit din an a liza făcută
recent de către com itetul nostru de
partid în a cea stă privinţă m ai există
totu şi şi u n ele d eficien ţe. In secţiile
com binatului m ai avem în că încadraţi
pe funcţii de m aiştri 64 tovarăşi care
nu au p regătirea n ecesară. In un eie
secţii se m ai g ă se sc m aiştri care nu se
ocupă cu răspundere de în deplinirea
sarcin ilor de plan. L a oţelăria electrică
m aiştrii G heorghe B ăda şi C onstantin
A ndrei nu-şi o rg a n izea ză bine lucrul, nu
respectă procesul tehnologic, nu pro­
duc oţeluri de bună calitate. E xistînd
d esigu r o a se m en ea ,situ a ţie trebuie ară­
tat că nici o r g a n iza ţia de partid din
a ceastă se cţie nu a ajutat în suficientă
m ăsură pe aceşti m aiştri să lucreze m ai
bine.
Pentru îm bunătăţirea activităţii m ai­
ştrilor, am cerut conducerii com b ina­
tului să m an ifeste toată aten ţia faţă de
recrutarea şi recom andarea celor m ai
buni m u n citori ca re să fie trim işi la
şco lile de m aiştri. D e asem en ea s-a re­
com andat ca direcţia tehnică a com bina­
tului să o rg a n izeze periodic instruirea
m aiştrilor pentru ra aceştia să -şi cu­
n oască tem ein ic atribuţiile şi o b lig a ţii­
le, să cu n o a scă prevederile le g isla ţie i
m uncii. P e baza hotârîrii elaborate de
către co m itetu l d e partid în to a te or­
g a n iz a ţiile de partid din secto a rele şi
Pregăfesc răsaduri
C o lectiv iştii din sa tu l G u rasa.
da vor cu ltiva în acest an leg u ­
m e pe 6 ha.
P rintre alte legum e vor fi cu l­
tiv a te roşii, ardei, cartofi, varză
tim p u rie etc.
mai bune
e s t e d e p e s t e 8 0 Ia s u t ă . E x is tă c a d r e
didactice ca G u geam anis G hiorghis de
la Ş coaia sera lă G. S . H unedoara, Lu­
d ovic A lărgin ean u de la se cţia serală
A lba Iulia, V iorica R an cea de la T eiuş,
M aria T od ea şi S im io n P îră ia n u d e la
P etro şa n i, E len a G îridea d e la G ugir şi
alţii care au acum ulat o b ogată exp e­
rienţă in în văţăm în tu l seral şi reu şesc
să predea lecţiile în aşa fel în eît m a ­
joritatea elevilor să -şi în su şea scă cunoş-
MWATOMIIOTIUIUL)li
tin ţele de b ază în că din clasă. S -a n-
preciat ca p ozitivă preocuparea unor
cadre didactice de a g ă si noi m etode
de m uncă care să ducă la în su şirea
m ai tem einică a cu n oşiin ţeior de către
elevi. A şa de exem plu, tov. C onstantin
P opescu de la secţia serală a Şcolii
m edii din Z latna exp erim en tează cu
su cces predarea lim bii rom îne în două
ore co n secu tiv e. T ov. A n işa N uţiu, pro­
f e s o a r ă Ia Ş c o - ’ i m e d ie „ D e c e b a l" D e ­ d id actic n ecesar. A ceasta şi din cau ză
va, secţia serală, aplică în cla sa a V-a
o structură deosebită a lecţiei, îm păr­
ţită în trei etape, care cuprinde pre­
darea noului m aterial, citirea tui din
m anual, ascultarea m aterialului perce­
put şi notarea elevilor.
Dar, pe lîngă rezultatele bune obţi­
nute, în procesul in tructiv-ed u cativ m ai
persistă o serie de lipsuri. E xistă şcoli
cu m s în t Ş c o a la s e r a lă a G.G.V.,1. P e ­
troşani, secţia serală a Ş colii m edii
T eiuş. Ş co a la serală a u zin elor „V icto­
ria" din G ălan şi a ltele unde rezu ltatele
repartizării
se cţiile com binatului se va face o a n a ­
liză asupra felului In care se d esfă şo a ­
ră m un ca fn d irecţia selecţio n ă rii, creş­
terii şi repartizării cadrelor. In pre­
zen t o rg a n iza ţiile n oastre de partid
sprijină conducerile tehnico-adm inistra-
tiv e în luarea unor m ăsuri care să ducă
la eliberarea m aiştrilor de u n ele fun c­
ţii ad m in istrative cum s în t : ap ro v izio ­
narea cu m a ter ia le; asigurarea m ijloa­
celor de tr a n sp o r t; com pletarea de di­
ferite bonuri etc. pentru ca cea m ai
m are parte din tim pul lor m aiştrii să
şi-I con sacre o rg a n iză rii procesului te h ­
n o lo g ic de producţie, instruirii m unci­
torilor şi rid icării ca lifică rii lor, ela b o ­
rării de m ăsu ri de p rotecţia m un cii etc.
Pentru continua
îmbunătăţire
a structurii profesionaîe
a cadrelor
In u ltim ii ani In to a te secto a rele şi
secţiile com binatului nostru s-a d esfă ­
şu rat o m un că su sţin u tă pentru a se
Îm bunătăţi n eîncetat structura profesio­
n ală a cadrelor de conducere tehnică.
In a c e s t sc o p au fo st p rom ovate In
funcţii de răspundere — şeii de schim b,
şefi de ateliere, şefi de secţii şi serv i­
cii, cadre teh nice crescu te şi form ate
de partid. A şa cum a reieşit din ra­
portul prezen tat, n u m ai tn cu rsul a n u ­
lu i 1960-1981, au fo st prom ovaţi în func­
ţii d e m a iştri p rin cip a li 7 to v a ră şi, iar
în posturi de in gin eri principali, şe fi de
secţii şi servicii, 48 ingineri şi econ o­
m işti. D e asem en ea, un m are num ăr de
in g in eri tineri au fo st p rom ovaţi în
con d u cerea schim burilor la se cţia fur­
n a le nr. 2, o ţelăria M artin nr. 2, la m i­
norul b lum ing etc.
In a cea stă d irecţie nu s-a făcut în să
totul. N u p este tot posturile existen te
In sc h e m e au fo st în ca d ra te cu in gin eri
şi econ om işti. P entru a rem edia acea stă
situ aţie, o rg a n iza ţiile de partid au d a­
toria să sprijine m ai m ult conducerile
se cţiilo r pentru a trim ite să u rm eze în-
văţăm în tul superior, elem ente tinere,
m uncitori şi tehnicieni cu în a lte calităţi
p erso n a le şi p ro fesio n a le. In an u l ş c o ­
lar 1961-1962 nu am izbutit să facem
pe deplin a cest lucru. D e aceea , din cele
132 cadre trim ise să dea exam en e de
adm itere în în văţăm în tu l superior un
num ăr în sen in at n-au putut să reu şească
nefiind d estu l de b in e pregătite. A vem
de a sem en ea o b ligaţia să ne interesăm
îndeaproape de m unca ce o depune fie ­
care inginer, econom ist, tehnician etc.
şi să asigu răm ca fiecare să lucreze a co­
lo u n d e p oate da un ran d am ent m ai
bun. C onducerea com binatului va tre­
bui să doved ească şi m ai m ultă preocu­
pare pentru a se a sig u ra o repartizare
m ai proporţională a cadrelor de ingineri
pe secţii şi servicii. D e asem enea este
n e c e s a r s ă ' s e în to c m e a s c ă "un stu d iu şi
să se a n a lizeze felul în care sîn t repar­
tizaţi. folosiţi şi retribuiţi a b solven ţii
şco lii p rofesion ale, avîn d u -se în vedere
m eseria pentru care s-a u ca lific a t şi c a ­
p acitatea lor profesională.
P e viitor ne exprim ăm con vin gerea că
vom obţine noi su ccese în selecţion area,
creşterea şi repartizarea cadrelor, noi
rea liză ri în în făp tu irea sa r cin ilo r tra sa ­
te de partid.
P în ă acu m a fo st p rocu rată şi
cu ltiv a tă în ră sa d n iţe în treaga
can titate de săm în ţă necesară
producerii răsadu rilor.
ADRIAN NICULA
corespondent
la în v ă ţă tu ră sîn t m ai sla b e d ecît in
anul şcolar trecui. V alorificind experi­
en ţa p o zitiv ă a cu m u la tă in p rivinţa
structurii lecţiilor in şcoala serală, co n ­
sfă tu ir ile a u su b lin ia t n e c e sita te a ca în
viitor, m ai a les în şco lile am intite m ai
su s, să se acorde m ai m ultă atenţie eta ­
pei exp u n erii cu n o ştin ţelo r şi fixării lor,
în scopu l de a ajuta elev ii să -ţi în su ­
şea scă m ai uşor cun oştin ţele predate.
F en o m en e n e g a tiv e ca cele d e la Ş co a ­
la m ed ie se ra lă H un ed oara, u nde m a jo ­
ritatea lecţiilor se term ină fără o te ­
m einică fixare a cu noştinţelor, şi un­
de verificarea lecţiei se face în tim p
prea în d elu n g a t şi fără preocuparea de
a antrena cît m ai m ulţi elevi, trebuie să
fie lichidate.
Însuşirea cunoştinţelor este m ult u şu ­
rată de folosirea unui cît m ai b ogat şi
v a ria t m aterial d id a ctic. In m u lte şcoli
în să lecţiile au un caracter prea teore­
tic, profesorii nu prezintă m aterialul
că unele şcoli, ca Ş co a la serală a u zi­
nelor m etalu rgice C ugir, Ş co a la serală
a term ocentralei P aroşen i, Ş co a la serală
a G .0.V .J., Ş co a la serală a C om binatu­
lui sid eru rg ic H unedoara, dispun de
puţin m aterial d id actic. D e a cea sta se
fac v in ovate şi unele secţii de învăţă-
m în t şi c u ltu r ă r a io n a le ca c e le d e la
O răştie şi P etroşan i care, deşi prim esc
în sem n a te can tităţi de m aterial d id a c­
tic, nu-1 d ir ije a z ă sp r e în v ă ţă m în tu l s e ­
ral. La secţia de în v ă ţă m în t şi cultură
a oraşului regional P etroşani, reparti­
zarea m aterialului did actic nu se face
pe baza cunoaşterii tem einice a nece­
sită ţilo r şcolilor ci după „principiul“
cin e v in e prim ul, din care ca u ză apron-
pe fonte şco lile şi secţiile serale sînt
slab dotate cu m aterialele n ecesare.
Să ne ocupăm continuo
«le îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă!
R ecent, o brigadă --------
a G.O .S. a con tro- jng, RAMBELA
lat la E. M . B arza, adjunct a l secţiei de protecţia m uncii resp o n sa b ilită ţi pen-
printre altele şi . C onsiliul C entral al S in dicatelor
activitatea de protec­
ţia m uncii şi teh­
nica securităţii. Cu această ocazie s-a
con statat că atît personalul teh nico-in - su p erficiale a fost că ta num ai o săp-
g in e r e sc cît şi con d u cerea exp loatării au tăinin ă după prim irea perforatoarelor
o b ţin u t in a ctiv ita tea d e producţie u n ele la m ina V a lea A lorii erau în fun cţie
rezu lta te pentru ca re m erită to a te fe li­ d oar 5 b ucăţi din 13 rep artizate, la m i­
citările. A ctivitatea rod n ică a tînărului na B rădişor 3 d in 14, iar la m ina M u-
colectiv ce con d u ce a cea stă exp loatare sariu era în funcţie un sin g u r perforator
este um brită în să de m ulte deficienţe din 25.
In a p licarea N .T .S. A cordînd a ten ţie în ­
deplinirii pianului, to v a ră şii au lă sa t pe
planul al d oilea asigu rarea celor m ai
bune condiţii de m uncă pentru m ineri.
In sp ecţia tehnică de protecţia m un-
cil şi cea m inieră au se siz a t în repetate
rînduri con d iţiile de m un că din u n ele
fronturi şi locuri de m uncă, pentru c a ­
re au în ch eia t şi docum ente. M inisterul
m inelor, se siz a t de o rg a n ele sin d icale,
a alocat fonduri pentru introducerea per-
forajului um ed şi al altor m ăsuri care
să ducă la Înlăturarea pericolului de
îm b o ln ă v ir i. D in c ei 345.000 Iei m en ea fa p te c o n sta ta te ce v in ş i a c u z ă a-
a lo ca ţi în a cest ?»v s-a u ch eltu it ttt con d u cerea exp loatării m iniere B arza,
in 1961 d oar 176.000 lei. D e asem e-
nea, trebuia introdus perforajul um ed la
cel puţin 50 la sută din locu rile de m un.
că. Întreprinderea m ai av ea sa rcin a ca
la lo cu rile de m un că u n d e nu s e poate
Introduce perforajul um ed, din cauza
rocilor de durităţi m ai m ici, să intro­
ducă perforajul cu sp u m ă u scată. N ici
acest lucru nu s-a făcut, m otivln d u -se
că nu s-a g ă sit m ersonat de sodiu.
G o n tro iîn d u -se co resp o n d e n ţa , a fo st gă--
sită a d resa prin ca re s e in d ica fabri­
ca ce livrează acest produs.
R ecent, M inisterul a repartizat exp loa­
tării m iniere din Brad un num ăr de 50
de d isp ozitive de captare a prafului de
tipul „N em cek “. A ceste aparate au fost d iţii de m uncă. A ceeaşi preocupare tre­
rep artizate în secto a rele de lucru dar d u ­
pă m a i m u lte z ile e le au fo st g ă s ite în
a m b a la j la m a g a zie. C on d u cerea ex ­
ploatării, m ergînd pe lin ia birocrat-for-
m alistâ, a dat a ceste d isp ozitive fără
s ă in s t r u ia s c ă p e r s o n a lu l c e urma s ă le
folosească şi nu s-a interesat de re­
zu lta tele în producţie a acestor per-
N ici cad rele d id a ctice şi con d u cerea
Ş colii m edii se ra le din H unedoara nu
s-au preocupat de îm bogăţirea m ateria­
lului d id actic din şco a lă , d eşi ar fi a-
vut largi posibilităţi în a cea stă privinţă
în tru cît în sp e c ia l C .S .H . ar fi putut să
sprijine laboratorul şcolii cu num eroase
m ateriale.
D e lip su rile ex isten te în a cea stă d i­
recţie se fa ce v in o v a tă şi se cţia de în-
v ă ţă n â n t şi cu ltură a S fatu lu i popular
regional care nu a controlat şi în d ru ­
m at secţiile de învăţăm înt raionale şi
conducerea şco lilo r asupra felului cum
se preocupă de a sigu rarea cu m aterial
didactic necesar. P e viitor este necesar
ca m aterialul d id actic să fie distribuit
după o prealabilă studiere a nevoilor
reale ale şcolilor şi secţiilor serale. D e
asem en ea , se im pune o u rgen tă red is­
tribuire către şco lile serale a unor m a ­
teriale d id actice care se află în ca n ti­
tate prea m are la şc o lile m ed ii de zi.
Pentru a sprijini pe elevi în în su şi­
rea cu n o ştin ţelo r, în sp ecia l la un ele
ob iecte ca fizică, chim ie, m atem atică, o
m are im portanţă o are legarea cu n oştin ­
ţelor teoretice de problem ele procesului
de p roducţie din întreprinderea în care
lucrează elevul. P articipanţii la d iscu ­
ţie au su b lin iat că în viitor este necesar
ca profesorii de a ceste sp ecialităţi să
m ea rg ă m ai d es în întreprinderi, să cu ­
n oască m ai b in e p rob lem ele practice cu
care elev ii se în tîln esc la locui de m u n ­
că. N eglijînd a cest a sp ect al m uncii,
u n ii p ro feso ri ca : V io rica D aju d e la
Şcoaia serală a U zinei „V ictoria“ Că-
Ian, loan D ărăbanţ de la Ş coala serală
G.C.V..I. P etro şa n i, V ictoria L u d o şa n de
la Ş coala serală a G .S .il. lu crează cu
rezultate slabe.
In sc o p u l îm b u n ă tă ţirii n iv e lu lu i le c ­ losite atît de şco li cît şi de întreprin­
ţiilor în şco a ia serală s-a su b lin ia t n e­
cesitatea de a se organ iza m ai tem einic
m unca m etodică în şcoli, leg a rea cu n o ş­
tinţelor teoretice de problem ele proce­
su lu i de producţie, în terasisten ţele,
popularizarea m etodelor şi procedeelor
bune în con siliu l p ed a g o g ic etc.
U nii participanţi la d iscu ţii au com ­
ii•1 t i
foratoare. D e aserne-
nea> nu s"au fixat
h"u p ă s t r a r e a şi
m a n ip u la rea lor, nu
s-a u p regătit bur-
g h iile necesare. R ezultatul acestei m unci
D e în d ată ce brigada a luat atitu­
dine faţă de a cest m od de a privi pro­
blem a îm bunătăţirii condiţiilor de m un­
că, con d u cerea exp loatării a putut lua
m ăsuri ca încă de a doua zi m area
m ajoritate a acesto r d isp o zitiv e să intre
In fu n cţiu n e.
Lucrul în „funduri d e sac", fără aeri­
sir e ş i la tem p eratu ri rid icate, în u n ele
fronturi de lucru, fără luarea m ăsurilor
de acraj g en era l şi parţial, sîn t de a se.
cît şi pe cea a T rustului aurului din
Brad. Cum justifică tov. director Au­
rel L ăpuşcâ şi tov. Jianu, director al
T rustului aurului din Brad că în anul
1961 la puţul cen tral de aerisire s-au
săp a t doar 12 m .l., cu m ult m ai p u ­
ţin d eclt era p lan ificat ?! ® are au fost
m ijloacele m eca n iza te a sig u ra te pentru
săparea acestui puţ ?
In urm a co n statărilor efectu a te de b ii-
g a d a G .G .S.-ului con d u cerea exp loatării
m iniere B arza şi a T rustului aurului
B rad trebuie să tra g ă co n clu ziile cele
m ai să n ă to a se şi să p rivească cu tot
sim ţu l d e r ă sp u n d e r e o b lig a ţiile ce Ie
au pentru crearea celor m ai bune co n ­
buie să fie şi în aten ţia conducerii u zi­
nei de preparaţie a m inereurilor
G om itetul sin d ica tu lu i trebuie să do­
ved ească m ai m ultă ex ig en ţă în contro­
lul con d iţiilor de m uncă, în ed u carea
oam en ilor m un cii pentru crearea unei
puternice opinii de m a să faţă de cei ce
în calcă norm ele de tehnica securităţii.
bătut ten d in ţa ce ex istă la o parte din
cadrele didactice de a subaprecia m unca
ed u cativă ce trebuie d esfăşu rată cu
e le v ii.
M u n ca ed u ca tiv ă treb u ie pusă în v ii­
tor pe prim plan, u rm ărin d u -se in m ai
m are m ăsură realizarea scopului ed u ca­
tiv al lecţiilor şi dînd un m ai bogat
conţinut educativ activităţilor extraşco-
lare ce se organ izează cu elevii.
L ip surile ce se m ai m an ifestă în in-
văţănântul seral se datoresc şi slabei
îndrum ări a cadrelor d id actice din par­
tea unor directori de şcoli şi secţii de
învăţăm înt. A fost aspru criticată super­
ficialitatea şi p asivitatea în care se com ­
plac unii directori de şco li ca P avel Lu-
d u şan de la Ş c o a la sera lă a G .S.IL ,
Ion C ostea de la Ş c o a la se ra lă a e x ­
ploatării m iniere U rican i şi a lţii care
nu s-au ocupat suficient de coordonarea
procesului in stru ctiv -ed u ca tiv din şc o a ­
lă. N ici u n ele se cţii de în v ă ţă m în t şi
cultură raionale şi orăşen eşti ca cele de
la P etroşani, H unedoara şi altele nu au
îndrum at su ficien t activitatea şcolilor
se r a le .
Şcolile şi înfreprinderile—
fronî comun împotriva
ebsenje or
In co m p a ra ţie cu a c e la ş i se m estr u al
a n u lu i şco la r p reced en t, frecv en ţa la
cu rsuri e ste m u lt m ai b u n ă. In sco p u l
îm bu n ătăţirii frecven ţei s-a rem arcat în
m od deosebit varietatea m etodelor fo ­
deri. O v a lo ro a să exp erien ţă au a cu ­
m ulat in a cea stă d irecţie co m isiile de
se lecţio n a re din întreprinderi şi con d u ­
cerile şco lilo r sera le din V alea Jiului.
C adrele d id actice şi con d u cerile şcolilor
sau secţiilor sera le prezintă periodic în ­
at r e p r in d e r ilo r s it u a ţ ia n o m in a lă f r e c ­
v en ţei iar a ceste a iau m ăsu ri o p erative
pentru îm bu n ătăţirea ei. A stfel, com isia
fiu l P e trila — Ş tiin ţa T im iş o a ra
3-2 (3-1|
C ele două. e c h ip e care a c tl- tr e ile a g o l e ste în scris In m in.
v e a z ă In p rim a c a te g o r ie a ţ ă ­
rii s-a u in tlln lt d u m in ică la P e ­
troşan i, Intr-un m eci am ical.
D eşi tim p u l a fo st frigu ros iar
teren u l acoperit cu zăpadă, ju ­
cătorii am belor echipe au rea ­
lizat faze frum oase, apreciate
de public. L ocalnicii p uteau
clştlg a la un scor m ai m are
d a c ă in sista u m a i m u lt In a
doua repriză. In acea stă p eri­
oad ă ei au Înghesuit jocu l pe peţii. Ei reu şesc să redu că din
cen tru şl n u au m a l in sista t la h a n d ic a p p rin L ereter (m in .
p o a rtă .
C hiar de la în cepu t, în a in ta ­
şii J iu lu i sîn t In vervă şl pun
d es tn p erico l p o a rta stu d e n ţi­
lor din T im işoara. In m ln . 8
C tornoavă tra g e p u tern ic d e la
d ista n ţă şi Înscrie. P etrilen li
a ta că in con tin u are şl reuşesc
să m ajoreze scorul (m in. 16) ret a Ş tiin ţei T im işo a ra a În­
prin C iornoavă care Înscrie dln- vins ech ip a de tin e re t a Jiului
tr-u n pun ct d ificil. C el de-al P etrila cu scorul de 3-2.
Antrenamentele continuă
E ch ip a d e fo tb a l A rd ealu l Învins cu scoru l de 2-1 P en tru
T e liu c c o n tin u ă p reg ă tir ile In v iito r sîn t p e r fe c ta te n o i In til-
vederea cam pionatului, in u lti­
m ul m eci su sţinu t cu M inerul
G h elar fo tb a liştii din T eliu c au
Tenis de masă
La întrecerile de ten is de
m asă, fa za raională, con tînd
pentru cam p ion atu l republican,
care au avu t loc la L upenl, au
p articip at sp ortivi din 6 a so­
cia ţii din V a lea Jiu lu i. In fi-
: :
NOTA
De ce numai la ora 10?
De cină s-a deschis frizerie cooperativei sau ai altor insti­
la Apoldul de Sus, mulţi colec­ tuţii, obişnuiesc să nu se mai
tivişti, lucrători de la G.A.S., bărbierească acasă sau să dea
salariaţi ai sfatului popular, ai fuga la oraş pentru a se tunde.
~ /ry
Florian Lcs
este muncitor
blănar la secţia
vinat a fabri­
cii ,,Vidra“ din
oruştic. Lucră­
rile executate
de el slnt ele tau de . la 8 dimineaţa.
cea viat bună Ar fi cazul ca tovarăşii din
călii ale.
de selecţion are de la term ocentrala P a-
ruşeni a o rg a n iza t tem ein ic urm ărirea
frecvenţei şi a activităţii m uncitorilor
care în v a ţă în şco a la serală, âs'gu rîn d
în 2-3 zile din să p tă u iîn ă participarea
la activ ita tea şco lii a cile unui şef de
secţie sau m aistru care urm ăreşte m o­
dul cum m uncitorii-elevi se achită de
o b lig a ţiile lor şco la re. E xp loatarea m i­
n ie r ă V u lc a n p o p u la r iz e a z ă f r u n t a ş ii la
în văţătu ră din şc o a la se ra lă a în trep rin ­
derii, iar şc o a la pop u larizează în orele
d e d irig eu ţie şi prin panouri sp ecia l
a m en ajate fru ntaşii în producţie. Ş c o a ­
la se ra lă a C o m b in a tu lu i,c a rb o n ifer V a­
lea Jiului întreţine grafice de evid en ţă a
frecvenţei ziln ice pe baza cărora an a li­
zea ză b ilu nar ca u zele care determ ină
la u n e le c la s e o sla b ă frecv en ţă lu-
înd îm preună cu conducerea com b inatu ­
lui m ăsu rile necesare.
D eşi ce le m ai m ulte întreprinderi
an creat condiţii ca m uncitorii-elevi să
lu creze în schim buri coresp u n zătoare de
producţie şi au luat toate m ăsu rile p en ­
tru a le a sig u ra p rezen ţa la şcoală,
participanţii la con sfătu ire au criti­
ca t con d u cerile unor întreprinderi şi
şcoli din a căror lip să de preocupare
unii elev i s-a u retras de la cursuri.
A sem en ea situ a ţii s-a u petrecut la Ş co a ­
la sera lă a C om binatului sid eru rg ic H u ­
nedoara, Ş coala serală a uzinelor m eta­
lu rg ice G ugir, Ş c o a la se ra lă a uzin ei
„V ictoria" C ălan şi altele, precum şi în
în văţăm în tu l sera l pentru cla sele V -V III.
C on sfătu irile rrfjionale au sco s în e v i­
d en ţă făptui că se im pu n e în con tinu are
o grijă d eoseb ită faţă de îm bunătăţirea
şi pe m ai departe a frecvenţei.
Să pregătim cu grijă
viitorul an şcolar
In v ed erea p reg ă tirii a n u lu i şco la r
urm ător, s-a extin s num ărul cursurilor
d e p reg ă tire de 6 lu n i şi la u n ele şc o li
m edii ca cele din H aţeg şi M iercurea.
Gu foarte bune rezultate s-a ocupat de
acea tă p rob lem ă co m isia de s e le c ţio n a ­
re d e Ia U z in e le m e la lu r g ic e C u gir,
rnrŢ 3
3 6 : C iornoavă driblează în ­
treaga apărare a oasp eţilor in ­
clu siv portaru l, p a sea ză lui D u -
m itriu care Înscrie n estin gh erit.
Cu un m inut în ain te de sfîrşi-
tu l prim ei reprize, G irleanu de
la o a sp eţi fa ce o cursă sp e c ta ­
culoasă pe extrem ă, centrează
şi L ereter înscrie cu capul: 3-1.
In partea a doua a jocu lui
cei care au In iţiativa sln t oa s­
58). Iată form aţia alin iată de
J iu l P e t r i l a : Obretin (Z a m fir )
— R o m o ş a n , T îlv e s c u , Cazan —
H o r ja (M a x im llla n ) Crişan —
Martinovici, C iu rd ă rescu , Duml-
trlu, G a b o r ( M e lin d e ) Cior­
noavă.
In deschidere ech ip a de tin e ­
nîrl.
f. ANGHEU
corespondent
n ală tînărul Îru b ăl, (Ş tiin ţa
P etroşani) a învins pe Csaki
(Sondorul L upeni) cu 2-0.
I. CRIŞAN
corespondent
Au oamenii frizerie tn sat şt
se servesc aici. E şi firesc.
Iată insă că de o vreme în­
coace responsabilul frizeriei,
Roman Cionca, a început să-şt
cam facă de cap. Deschide fri­
zeria atunci clnd vrea, o în­
chide după bunid său plac.
Nu-s deloc puţine zile clnd
Iov. Roman Ciojica, in loc să
înceapă lucrul la ora 8, aşa
cum prevede programul, vine
la frizerie abia Pe la ora 10.
Aşa s-a Inllmplat In 9 februa­
rie, in 10 februarie şi In alte
zile, clnd tov. Roman Cionca
n-a deschis decit după ora 10,
deşi numeroşi cetăţeni il aştep­
Comitetul executiv al Sfatului
popular comunal şi cei din
conducerea cooperativei din
Miercurea, a cărei secţie este
şi frizeria din Apoldul de Sus,
să ia măsuri ca tov. Roman
Cionca să respecte programul.
Altfel — o spun oamenii din
sat,... mai bine fără frizerie.
P. VASILESCU
care a îndrum at spre a ceste cursuri pcs-
te 80 de tineri din uzină. Nu a cela şi
lucru l-au făcu t A telierele G .F.R . S im e -
ria, F ila tu ra L upeni, etc. d eşi d isp u n de
posibilităţi. C onsfătuirile au su b lin iat
grija cu care unii m em bri ai com isiilo r
de se lecţio n a re din întreprinderi ca tov a .
rAşii N ic o la e B e r z o v a n d e la fab rica
„1 M a i“ P e t r e ş t i, lo a n M iliţ e s c u d e ia
T erm ocentrala P aroşen i, N icodim R oşea
de la U zin ele M eta lu rg ice G ugir şi a l­
ţii, se o cu p ă de rezo lv a re a tu tu ror pro­
b lem elor ce le rid ică a ctiv ita tea şc o lilo r
serale. In a cela şi tim p a fost asp ru criti­
cată atitudinea unor com isii de selecţio ­
n are ca cele de la C .S .II. şi [.G .S .IL
care, subapreciind im portanţa în v ă ţâ -
m în tu iu i se ra i, nu ac.ordâ tin e rilo r m u n ­
citori tot sprijinul. D e altfel, a ceste co ­
m isii nu au participat n ici la lu crările
consfătuirilor deşi au fost in vitate.
?
D in desfăşurarea con sfăiu irilor s-au
desprins u nele con clu zii preţioase pen­
tru a c tiv ita tea de v iito r în şc o lile şi
se c ţiile sera le. In prim ul rînd, ca d rele
d id actice vor trebui să a leagă cu m ai
m ultă grijă m etodele de predare sp eci-
fice în văţăm în tu lu i seral, să se în g ri­
jească m ai atent de expunerea lecţiilor
în strîn să legătură cu problem ele prac­
tice ce se ridică la locul de m uncă al
elev ilo r. A poi vor trebui, ca în strîn să
leg ă tu ră cu instruirea elevilor, să inten-
silice m unca de educare com unistă a a-
cestora, să m un cească m ai m ult în v e­
derea îm bunătăţirii şi pe m ai departe a
frecven ţei etc. M uncind cu pricepere şi
d ra g o ste, cad rele d id a ctice din tnvăţă-
m înlu l seral îşi vor ad u ce din plin
con trib uţia la form area v iitoarei in te­
lectu alităţi provenită din rîndurile cla­
sei m uncitoare.
O V 1D 1U VLA D
in sp ecto r ş e i la se c ţia d e în v ă ţă m în t
şi cultură a S fa tu lu i popular
regional liuned oara-D eva