Page 97 - 1962-02

* r pag1. '4 DRUMUL1 SOCIALISMUL Üt Nr. 2232

BBPreEgBfgflggaaKt^ngi

ULTIMELE ŞTIR I ULTIMEIS ŞTIR I ULTIMELE ŞTIRI Se apropie înfăptuirea zborului

ULTIMELE STIRX ULTIMELE ST IR Î

unii om în ju r i Lunii

oooooooooo OOOOO00000 OOOOOOOO COOOOOOOO OOOOOOOO^OOOOOOOOOOOOOOOOOO U O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C "> 0 0 0 0 0

S MOSCOVA 27. — Corespon- trem de important să cunoas­

8 dentul Agerpres transmite: că proprietăţile mecanice ale

a Alunizarea omului, precum stratului superior al Lunii,
X şi întoarcerea lui de pe Lună cantitatea de gheaţă din
X pe Pămlnt este una dintre acesta. De prima chestiune
X cele mai importante proble- depinde procedeul de înfăp­
Cu prilejul aniversării In preaj ma a le g e rilo r de d e p u ta ţi o me ale cuceririi Cosmosului. tuire tehnică a alunizării fără
Plenara C.C. al P.C. din Suedia O Dar înainte de a putea fi re- şoc, iar de cea de-a doua —
Tratatului de prietenie - zolvată această problemă, necesitatea unei rezerve de
p entru S ovietul Suprem al U .R.S.S. STOCKHOLM 27 (A gerpres). porului A lbaniei şi să bucure este necesară studierea amă­ apă la bordul navei cosmice.
sovieto-mongol Z ilele a cestea, la Stockh olm pe d u şm an ii com unism ului. nunţită a Lunii cu ajutorul Ca loc cel mai adecvat
a a v u t lo c p len a ra C.C. a] P a r ti­ tuturor metodelor pe care oa- pentru alunizare, autorul ci­
A du n area festivă Jntîlniri ale candidaţilor cu alegătorii d ulu i C om unist din S u ed ia. P le ­ In rezolu ţie se arată că lupta ş menii le au astăzi la dispo- tează „mările“ lunare. Alu­
d e la M o s c o v a nara a ascu ltat com unicarea P artidului C om unist al U niunii
MOSCOVA 27. — C orespon­ len tin a P etrişeva, de la Fabrica fă c u tă d e că tre d e le g a ţia P.C. S ovietice îm potriva cu ltu lu i per­ o iţ"ie. nizarea este imposibilă pe
MOSCOVA 27 (A gerpres). — dentul A gerpres transm ite : „F ru n ze“ d in M oscova. La Ore- din S u ed ia cu privire la lu cră­ so n a lită ţii şi a urm ărilor lui d e­
Cu p rilejul aniversării T ra ta ­ lio v o Z uevo, în apropiere de rile C ongresului al X X Il-lea al m onstrează forţa lău ntrică a o Uriul din mijloacele care faţa opusă din cauza înce­
tu lu i de p rietenie şi asistenţă C a m p a n ia e le c to r a lă pentVu M oscova, a avu t loc adunarea P.C .U .S. şi a a d o p ta t o r e zo ­ m işcării com uniste. o va Îngădui cercetarea detaî- tării legăturilor radio cu Pă-
m u tu a lă so v ieto -m o n g o l, la Casa aleg erile in S ovietul Suprem al e le c t o r a lă la c a r e a. lu a t c u v în ­ lu ţie care salu tă cu satisfacţie o
p rieten iei cu p o p o a rele ţărilor U .R .S .S . c a r e v o r a v e a lo c Ia' 18 tu l In fa ţa a leg ă to rilo r săi, V ik- aprobarea u nanim ă de către P rogram u l P.C .U .S., — p ro­ Ăo rVoPlaem.ă.alămiîannacDteujesslumutauritiuienll,eiztsbLuctoeluaurnniidzisb.inedoaaîrnttuauflprăiranpoultpnuşiuaetii­.ilin­msIdnoeîVvn-i.a1teu9tDi5lc.9deăom,uşiiancaararemaacaithninetfestoăşststeucplocarăsnamsfcaaiceţtaăăa
străin e din M oscova, a a v u t lo c m artie a in trat în fa za fin ală. tor G rişin, m em bru su p lean t al C ongres a p oliticii coexisten ţei gram ul construirii so cietă ţii co ­ o
o adunare festivă. In p rezen t in oraşele şi sa tele P r e z id iu lu i C .C . a l ¦P.C.U.S., p r e ­ p aşn ice şi lin ia spre dezarm area m u n iste, se su b lin iază în rezo­ 3
'Au lu a t c u v în t u l B o r is G h e - U niun ii S ovietice au loc a d u ­ şed in tele C onsiliului C entral al gen erală ca un m ijlo c dintre lu ţie, co n stitu ie un izvor de X
rascenko, vicepreşedinte al C on­ nări electo ra le în cad ru l cărora S in d ic a te lo r din U .R .S.S. ceie m ai im portante pentru a si­ inspiraţie nu num ai pentru c o ­
ducerii A sociaţiei de p rietenie candidaţii de d ep u taţi se în - gurarea unei păci trainice. m u n iştii din to a te ţările, dar şi ţe fizico-matematice, scrie lunară, a permis să se dove­
sovieto-m ongole, şi am basado­ tîln esc cu alegătorii. P. A. Satiukov, red ăctor-şef R ezolu ţia condam nă acţiu nile pentru întrfeaga om en ire progre­ v in ziarul „Elconomlceskaia dească absenţa unui cîmp
rul R .P. M ongole, S. L uvsan. al ziarului „Pravcla“, s -a în til- con d u cătorilor P artid u lu i M uncii sistă. X Gazeta“ că rezolvarea tehnl- ¦magnetic cit de cit percep­
In circum scripţia electorală n it coi a le g ă to r ii d in c ir c u m ­ din A lbania, care slăb esc fro n ­ <> că a acestei probleme este la tibil în jurul Lunii. Aceasta
¦jir a raionului K iev din M oscova, scripţia electorală Voronej care tul păcii şi nu ezită de a rupe P len a ra C.C. al P a rtid u lu i C o­ înseamnă că Luna nu poate
Cu acest prilej, a avut loc un a avut loc în tîlnirea în tre a le ­ l-a u propus drept can d idat al f ă ţ iş c u m iş c a r e a c o m u n is tă clin m unist din S u ed ia a exam in at 3 ordinea zilei. dispune de centuri de radia­
schim b de teleg ra m e Intre co n ­ gători şi can d id atu l lor, m are­ lor. A du nări e le c to r a le a se m ă ­ celela lte ţări. A cest lucru, d e ­ şi a aprobat program ul e le c ­
ducătorii de partid şi de stat şalu l R cdion M alinovski, m i­ n ă to a r e a u m a i a v u t lo c şi în c la r ă C.C. ai P .C . din S u ed ia, toral cu care P artidul C om u­ o In articol se arată că cu ţie asemănătoare celor iden­
ai celor două ţări. nistrul A părării al U .R .S.S. D e d iferite alte circum scripţii elec-, nu poate să dăuneze d ecît po- nist din S u ed ia se prezintă la 9, ajutorul unor radiotelescoa- tificate în preajma Pămintu-
asem enea, s-a în tîlnit cu a le ­ to r a le . alegerile com unale care vor X pe, astronomii sovietici au lui de savantul sovietic Ver-
La U lan B ator gătorii săi, v estita filatoare Va- f a v e a lo c în to a m n a a c e stu i an.
o efectuat o sondare adincă a vov şi savantul american Van
ULAN B A T O R 27 (A gerp res). LONDRA. — La 26, februarie s-a P rin cip alele sarcini ale ca m ­ 8 Lunii, constatlnă că stratul Alten. De aceea, concluzia cu
La 27 februarie, s-a u îm p li­ înapoiat la Londra vţnind diiţ S.U.A. p an iei electo ra le con stau în în ­ X ei superior constituie o masă
n it 16 an i d e la sem n area T ra ­ Mari succese în muncă ale oamenilor sovietici liderul Partidului laburist englez, X omogenă, zgurificată, dură privire la caracterul clmpu-
tatu lu i de p rietenie şi asistenţă Gaitskell. După cum se ştie, în cursul tărirea forţelor care se pronunţă X şl poroasă. Undele de radio lul magnetic lunar nu numai
m utuală, precum şi a acordu­ C am pania electorală pentru su c c e se în m u n c ă o b ţin u te in acestei vizite, Gaitskell s-a întîinît pentru apărarea p ăcii, năzuiesc o ne-au informat de asemenea, că prezintă un interes ştiin­
lui d e colaborare econ om ică şi S ovietu l Suprem a l U .R .S.S. se cin stea alegerilor. cu preşedintele Kennedy şi a discutai x că în Lună există gheaţă. ţific, ci şt este legată de
cu ltu r a lă d in tre R .P. M ongolă desfăşoară sub sem n ul lu ptei diferite probleme internaţionale. spre dezvoltarea m ultilaterală a 9, Totuşi, compoziţia chimică a perspectivele zborurilor cos­
şi U .R .S.S. întregului popor sovietic pentru L a u z in a m e ta lu r g ic ă „V .. I. dem ocraţiei, organizează rezis­ mice, Intrucît de intensitatea
Cu a cest prilej, la U lan B a ­ în deplinirea in tr-u n term en cit L en in “ din Jdanov, au fo st puse DUBLIN. — Organizaţia ilegală ten ţa îm potriva reacţiu nii bur­ o straiului superior, precum şi centurilor de radiaţie, dăună­
tor a avu t Ioc o ad u n are la care m ai scurt a sarcinilor sep ten a lu - în fu n cţiu n e două m ari o b iecti­ irlandeză I.R.A. („Armata Republicană g h eze — se sp u n e în rezo lu ţia o datele referitoare la gheaţa toare cosmonauţilor, depinde
B. Lham suren, vicepreşedinte al lui, p en tru tran sp u n erea în viaţă ve in d u str ia le : lam inorul de- Irlandeză“), a dat publicităţii un ma­ o lunară rămîn încă o enigmă. alegerea construcţiei cosmo-
C onsiliului de M iniştri al R. P. a hotărîrilor istorice ale C ongre­ g r o ş o r ,,1 1 5 0 '1, ş i u n c u p to r M a r ­ nifest în care acuză guvernul de fap­ p len a rei C.C.
M ongole, a vorbit despre p r ie ­ su lu i a l X X I l-le a a l P.C .U .S. tin de m are ca p a cita te cu pro­ tul că promovează o politică ce poate L Pentru cosmonauţi este ex- navei.
ten ia tra d iţio n a lă dintre p o ­ O am enii m un cii din M oscova şi cese de producţie m ecan izate şi atrage Irlanda neutră într-un război. M a u r ic e
poarele m ongol şi sovietic. Leningrad au pornit o vastă în ­ autom atizate. Această politică îşi găseşte expresia X,>/V<x>0 0 0 0 0 0 c > 0 0 0 0 0 <x>0 0 0 0 c . > o o o o o o o o o o o o © o o o o o o o o o o
trecere pentru în deplinirea în a ­ şi în hotarîrea guvernului ca Irlanda s i t u a ţ i e p o lip i«
in te de term en a sarcinilor c e ­ C olectivul uzin ei con stru ctoa­ să adere la Piaţa comună. despre a c tu a la Paniru eliberarea
lui d e-a l 4 -le a an al septena-, re de m aşin i şi u tilaje „C on­ PA RIS 27 (A gerpres). — •ă dam IV a ra i Sui fc io lis O to s !
lui ui. In iţia tiv a lor a g ă sit un gresul al X X I l-le a “, din L en in ­ MADRID. — Agenţia Reuter anun­ In tr-o cu vin tare rostită cu
p uternic erou în în treaga U n iu ­ grad, ob ţin e succese deosebite ţă că luni studenţii din Barcelona au p rilejul inaugurării C asei p a rti­ care şi el a con tin u at tim p de ATENA 27 (Agerpres). —
ne Sovietică. In co n stru irea în a in te de term en organizat noi demonstraţii împotriva d ulu i din oraşul A vignon (d e ­ patru an i războiul, ci în prim ul Cererea ca Manolis Glezos să fie
a unor uriaşe turbine cu abur arestării, săptămîna trecută, a trei p artam en tu l V au clu se), M aurice rînd d atorită lu p tei curajoase, pus de urgenţă în libertate, găseşte
C olectivele d iferitelor fabrici pen tru term oficare, precum şi a dintre colegii lor, care ău scris pe Thorez, secretar general al eroice şi p line de ab n egaţie a un larg sprijin în Grecia.
şi uzine, în trep rind eri şi şa n ­ unor turbine hidraulice d es­ zidurile universităţii:. „Liberlaie,, de­ P artidului C om unist Francez, poporului algerian.
tin a te m arilor h id rocen trale de mocraţie, jos cu Franco!“.. Clădirea an alizînd actu ala situ a ţie in ­ Eliberarea de urgenţă a lui AlanoUS
tiere raportează despre m arile universităţii, a fost înconjurata de ar­ tern ă din F ra n ţa , a ară ta t că Vorbind de provocările fa s ­ Glezos din închisoare şi restabilirea
la V otkinsk şl U st-K u rgan sk . mată. dacă se va aju n ge la un acord ciste şi de crim ele „O rganiza­ deplină în toate drepturile sale po­
între gu vern u l fran cez şi g u ­ ţie i arm ate secrete“, M aurice litice, inclusiv ca deputat în parla­
în ce rca re de răsturnare TOKIO. — La 26 februarie pe stră­ vernul provizoriu al R ep ub licii T horez a su b lin iat am ploarea ment, reprezintă o datorie naţională,
a d ic ta to ru lu i fa s c is t Ngo Dinh Diem zile centrale ale oraşului Tokio a avut A lgeria, dacă p este cîtev a zile u riaşă a num eroaselor m a n ifes­ a declarat fostul ministru Makkas,
loc o demonstraţie neobişnuită. 6.000 se va afla despre încetarea fo ­ ta ţii, în tim p u l cărora poporul cunoscut om politic burghez din Gre­
SA IG O N 27 (A g erp res). — p rezid en ţial, p rin tre care clăd i­ gon dom n eşte o atm osferă in cor. de ţărani din toate regiunile ţării au cu lu i, n im en i nu se- v a b ucura francez şi-a exp rim at hotarîrea na, corespondentului ziarului „Avghi".
fn n oaptea de lu ni spre m arţi rea rad iod ifuziun ii. dată. T rupe de tancuri şi forţe sosit la Tokio pentru a protesta îm­ m ai m ult d ecît com uniştii. C on ­
— în V ietn am u l de su d s-a p r o ­ de p oliţie au fo st aduse de ur­ potriva politicii agrare reacţionare a d ucătorii ţă rii sin t n ev o iţi, în de a nu adm ite ca fascism ul Lin alt fruntaş politic burghez, Ko-
dus o în cercare de răstu rn are a A utorităţile su d -vietn am eze au g en ţă Ia S a igon . R eşed in ţa lui guvernului Ikeda. Coloanelor de ţă­ sfîrşît, să ajun gă la singura r e ­ Iri«, deputat din partea „Uniunii de
d ictatoru lu i fa scist N go D in ii an un ţat că avioan ele care au N go D in h D iem este în con ju rată zolvare raţion ală şi posibila a să v in ă Ia p u te r e în ţa ră . E l a centru“ şi fost ministru, a declarat că’
D iem . P otrivit in form aţiilor b om b ard at p a la tu l lu i N go D inh de p u tern ice forţe m ilitare. Pe problem ei, rezolvarea pentru
tran sm ise de agen ţiile de presă, D iem fă cea u p a rte din efectiv u l străzile oraşu lu i p atru lează u n i­ care P artid ul C om unist F ran ­ ch em at la in ten sificarea a cţiu ­ eliberarea de urgenţă a deputatului
reşed in ţa din S a ig o n a p reşed in ­ forţelor aeriene su d-vietn am eze. tă ţi de tan cu ri. cez in sistă din n oiem brie 1954.
telu i m arion etă al V ietnam ului A viatorii p rim iseră ordin de a E ste a d oua oară în decu rs de 15 P entru această p oziţie ferm ă, nilor p op u lare în v ed erea în fă p ­ Manolis Glezos, corespunde cererii
de sud N go D in ii D iem a fost ataca fo rţele p a trio tice d in v es­ lu ni, p recizează A ssociated P ress, a su b lin iat M. T horez, P artidul unanime a opiniei publice.
obiectul u n u i atac aerian. tul V ietn am u lu i de sud, dar au cînd s-a p rod us u n a ta c îm p o­ C om unist F rancez a fost p erse­ tu irii p o liticii de p a ce şi prie
A genţia A sociated P ress tran ­ refu zat să execu te ord in ul şi s-au triv a lu i N go D in h D iem . A gen ­ ten ie cu poporul algerian.
sm ite că „avioane de con stru c­ în d rep tat spre S aigon . ţia rea m in teşte că la 11 n o iem ­
ţie am erican ă au zburat d easu ­ brie 1960 o b rig a d ă su d -v ietn a - rani Ii s-au alăturat peste 4.000 de c u t a t , a c t iv iş t ii iu i a u f o s t a r u n ­
p ra S aigon u lu i şi au bom bardat P o triv it ştirilo r so site din m eză s-a ră scu la t ş i a deţinut
p alatu l p rezid en ţial“. In urm a •Pnom P en h , c a p ita la C am bod- tim p de 30 ore co n trolu l în Saî- muncitori şi funcţionari din Tokio. ca ţi în în ch isori, ziarele lui co n ­
bom bardam entului, o aripă a giei, pe aerop ortu l d in ap rop ie, gon. LONDRA; — Un pou val de frig fiscate, pe seam a com u niştilor
clă d ir ii a fo st d istru să . -Potrivit rea acestui oraş a aterizat m arţi au fost d eb itate m inciuni, ei au
relatărilor corespon dentului a d im in eaţă un avion m ilitar p i­ ştirea despre atacu l îm p otri­ s-a abătut asupra Europei. In Anglia, fost în făţişaţi ca duşm ani ai
gen ţiei U nited P ress In tern atio­ lotat de un aviator su d-vietn a- va p a la tu lu i lu i N go D in h D iem , din cauza -viscolului s-au produs în* F ra n ţe i.
nal, au fo st u cise trei p ersoane, m ez. C dborînd d in avion* p ilo ­ tran sm ite agen ţia France Preş-
iar a lte 20 răn ite. U n „consilier" tul a declarat ca, îm preu nă cu se, a produs consternare la W a­ zăpeziri. A nins de asemenea abun­ M au rice T h o rez a a r ă ta t în
am erican a fo st, de asem enea, alţi p atru aviatori, a b om bardat sh in g to n u n d e se cred ea că în
u cis. A u fo st a v a ria te şi alte r e ş e d in ţa lu i N g o D in h D ie m clin u rm a sp oririi aju toru lu i m ilitar dent în Franţa, Italia şt Austria. In c o n t in u a r e c u in s f îr ş it in A l­
clăd iri din ap rop ierea p alatu lu i S a ig o n . am erican , p oziţia d ictatorului
N go D in h D iem s-ar fi în tărit. Belgia, temperaturii ;a scăzut pînă la g e r ia s e a p r o p ie p a c e a , n u d a ­
C orespondentul agen ţiei A sso­
ciated P ress relatează că la Saî- —14. grade. torită actu alului guvern francez

® rw C T e im iflre !a IgBBBB W aiaWBBBM WaW gB K W WWIOCi Be$S3BsevmiYe«irM

Au mai rămas 14 zile pînă la deschi­ O poziţie nerealistă primejdia ca lucrările să se împotmo­
derea lucrărilor Conferinţei Comitetului lească la fel ca în comitetele şi sub­
celor 18 state pentru dezarmare de la comitetele anterioare, ale căror lucrări
au fost torpilate de reprezentanţii pute-
Geneva. rilor occidentale.

Necesitatea ca şefii de guverne (de clearc şi a experienţelor nucleare, care puterile occidentale dominate încă de nia publică internaţională. De. aceea, In momentul de faţă, tratativele la
state) să participe la lucrările Comi­ astăzi reprezintă un pericol atît de mare concepţia apoliticii de pe poziţii de for­ cercurile guvernante din Occident au nivel înalt în problema dezarmării ar fi
tetului ca o garanţie şi totodată o con­ pentru omenire, ar crea atmosfera ne­ ţă“ îşi închipuie în mod iluzoriu că iu fost deosebit de nemulţumite de faptul diametral opuse planurilor militare ale
diţie esenţială a succesului tratativelor, cesară pentru reglementarea altor pro­ relaţiile internaţionale ar putea să-şi im­ câ şeful guvernului sovietic s-a adre­ puterilor occidentale. Nu întîmplător
a fost subliniată cu tărie în mesajul bleme ramase nerezotvate, ar înfăptui pună panctul de vedere prin continuarea sat tuturor ţărilor membre aie Comi­ bugetul militar al S.U.A. a ajuns în
din 10 februarie, adresat de N. S. Hruş- visul de aur al omenirii: o lutne fără unei asemenea politici a Cărei eşec a de­ tetului celor 18, nu numai Statelor U ni­ anul 1962 la peste 55 miliarde dolari.
ciov lui J. Kennedy şi II. Macmillan. venit de mult evident. însăşi poziţia te şi Angliei. Aceste cercuri se tem că
războaie. Iată de ce presa mondială lor în probleme care contribuie în pre­ — datorită poziţiei lor obstrucţioniste Washingtonul şi Londra sînt cu atît Oamenii muncii din Franţa continuă cu iiotărîre lupta îm/ntriva pri­
„Nu este pentru nimeni un secret, se continuă să comenteze favorabil iniţia­ zent la încordarea situaţiei internaţio­ — puterile occidentale sînt din ce în mai refractare şi acum la propunere cu mejdiei fasciste, împletind lupta pentru pace în Algeria, cu cea împotriva
arată printre altele în mesaj, că la nive­ tiva guvernului sovietic. „întreaga lu­ nale —- cum ar fi situaţia din Laos. ce mai izolaie. cit „febra tratativelor la nivel înalt“ a organizaţiei secrete a ultracolonlaiişDior francezi.
lul şefilor de guverne se duc adesea me, scrie’ziarul japonez „Yomiuri“, sa­ Vietnamul ele sud şi planurile agresive cuprins lumea în momentul cel mai ne­
tratative în legătură cu intensificarea lută din toată inima crearea condiţiilor ale S.U.A, împotriva Gubei — demon­ Poziţia negativă a puterilor occiden­ potrivit pentru ele, tocmai cînd au loc IN GLIŞEU: In oraşul Lille. Aîişe prin care poporul este îndemnat
pregătirilor militare. Dar dacă aşa se pentru tratative“, iar ziarul indian „Frec strează atît faptul că aceste puteri în- tale în problema dezarmării a fost se­ experienţe nucleare subterane în Neva- să lupte împotriva organizaţiei de asasini O.A.S.
sizată şi de mai multe ţări neangajate, da (S.U.A,) şi se pregătesc cele în at­
prezintă situaţia, pe ce bază se poate Press Journal“ apreciază ca „actuala cearcă să transforme „politica de pe po­ care — după relatările agenţiei France mosferă pe insula Clirisfmas.
obiecta împotriva ţinerii primelor şe­ propunere a premierului sovietic vădeşte ziţii de forţă“ într-un instrument al po­ Presse — au subliniat existenţa unei
dinţe ale Comitetului celor 18 la nivel dorinţa sa sinceră de a realiza un pro­ liticii lor externe, fără a ţine seama de contradicţii între pretinsa dorinţă de „La Washington, scrie ziarul „New
înalt pentrii a se depune eforturile cu­ gres în domeniul dezarmării“. Republi­ raportul de forţe existent, pe arena in­ dezarmare a americanilor şi britani­ York Times“, unii se tem că recenta ac­
venite în vederea unui scop atît de no­ ca Arabă Unită, scria „At-Ahram", „sa­ ternaţională* cit şi intenţia lor de a cilor şi hotarîrea lor de a reltia expe­ ţiune sovietică şi marile speranţe ce se Disi iacţie a
bil cum este dezarmarea!“. abate atenţia opiniei publice mondiale rienţele atomice în atmosleră, In acest pun în slăbirea încordării, vor intensi­ QCO
Celelalte ţâri socialiste, membre ale lută propunerea lui N. S. Ilruşciov şi de lâ problema principală a confempora. sens, este semnificativă părerea ziaru­ fica şi mai mult presiunile exercitate a-
doreşte ca aceasta să contribuie Ia rea­ neităţii — dezarmarea generală şi to­ lui „New York Times“ care a arătat că supra Occidentului pentru a-1 împiedica Y*,
tală. „prima linie de apărare împotriva con- să-şi îndeplinească planurile de reluare
comitetului (Bulgaria, Cehoslovacia, lizarea năzuinţelor omenirii spre slăbi­ simţămîntului pentru întîlnirea la nivel a experienţelor cu arma nucleară îu NEW YORK 27 (Agerpres). - tineretului american, în sfîrşit, po­
Polonia şi Romîriiâ) şi-au exprimat de­ rea încordării internaţionale şi spre Nu este un secret faptul că, dat fiind înalt trebuie să treacă prin capitalele atmosferă". La rîndul său, ziarul marii Recent, sâptăiîiinâlul american trivit unei păreri loarle răspîndite
plinul lor acord cu această propune­ întărirea păcii generale“. preponderenţa -.ercurilor militariste si celor 8 ţări neangajate ale Comitetului finanţe americane, Wall Street Journal „Newsweek“ a înserat la rubrica twist-ul a fost creat, i s-a făcut
re capabilă să urnească din punctul monopolurilor legate de producţia de pentru dezarmare şi anume: India, Bir- îşi exprimă teama că „tratativele înde­ medicală (de reţinut: la rubrica reclamă şi a fost aruncat poporu­
Vâzînd puternicul ecou stârnit pe are­ armament în stabilirea politicii exter­ mania, Brazilia, Mexicul, Suedia, R.A.U., lungate şi presiunile din ce în ce mai medicala), o notă despre faimosul lui ca narcotic împotriva preocu­
mort cea mai importantă problemă a ne a Occidentului, acesta împiedică pe Etiopia şi Nigeria. Ambasadorii S.U.A, mari ale ţărilor neutre vor îngreuna „dans“ modern twist care, înlo­ părilor sociale. Aceste din urmă
contemporaneităţii — dezarmarea gene­ na internaţională de propunerea rea­ toate caile orice măsură menită Să du­ au ş: primit instrucţiuni de a lămuri foarte'mult efectuarea experienţelor". cuind rock-and-roli-ul, face ravagii afirmaţii se bazează pe rezultatele
rală şl totală. In mesajul de răspuns listă şi pe deplin posibil de realizat a că Ia slăbirea încordării internaţionale conducătorilor acestor ţări punctul de în prezent în S.U.A. „Pretutindeni unei anchete în rîndul amatorilor
al R. P. Romîne sfe arată că, „dînd o Uniunii Sovietice, guvernele puterilor sau să contribuie la realizarea dezar­ vedere occidental şi de a le cere să res­ Pe drept ciivînt se aprecia în cel de­ în S.U.A., scrie revista, medicii se de twist
înaltă preţuire propunerii constructive şi occidentale n-au îndrăznit Să dea un mării generate şi totale. pingă propunerea iui Hruşcîov sau, cel al doilea mesaj adresat de N. S. Hruş- lovesc de victimele „twistului“. In
realiste a guvernului Uniunii Republi­ răspuns îict, negativ, la această pro­ puţin, să întîrzie de a da un răspuns ciov lui Kennedy şi Macmillan că, for- general, amatorii de „twist“ capă­ Mai există însă şi o altă latură
cilor Sovietice Socialiste, guvernul Re­ punere. Ele au arătat că ar fi de acord Pe de altă parte, este ştiut că poli­ pozitiv“. mulind ideea ţinerii tratativelor la ni- tă entorse şi întinderi de muşchi. a twist-ului — cea comercială. Au
publicii Populare Romîne îşi exprimă cu participarea şefilor de state la con­ tica întăririi şi dezvoltării alianţelor velul miniştrilor, „S.U.A. şi Anglia au Există, însă, şi cazuri cînd este şi început să ruleze pe ecrane trei
acordul său deplin ca lucrările Gomite- ferinţa celor 18, însă într-o fază ulte­ militare agresive de tipul N.A.T.O., Cel de-al doilea mesaj al lui N, S, urmărit să paralizeze atitudinea negaţi nevoie de intervenţia chirurgului“. filme consacrate twist-ului, s-au
tului de dezarmare să înceapă la cel rioară, după ce, maî îrttîi, miniştrii Afa- S.E.A.T.O., C.E.N.T.O., continuă să fie Ilruşciov constituie o nouă chemare la vă a opiniei publice faţă de reluarea ex­ Ce este acest „twist“, despre vândut un milion de discuri cu mu­
mai înalt nivel, adică prin participarea • cerilor Externe vor fi realizat un pro­ un factor esenţial în politica puterilor raţiune şi judecată adresată puterilor perienţelor nucleare, să îndulcească pi­ care, după cum s-a mai spus, zică de twist, s-au pus în vînzare
şefilor de guverne (de state)". Şi guver­ gres la aceste tratative. Deci, un refuz occidentale şi, dat fiind acest fapt, sînt occidentale,; arătîridu-li-se că poartă o lula amară făcînd un gest în direc­ săptămînalul „Newsweek“ vorbeşte ghete „regele twist-ului“ sau ruj
nele Birnianiei, Republicii Arabe Unite exprimat în alte cuvinte. evidente motivele pentru care ele se grea răspundere pentru tergiversarea în­ ţia dezarmării". tocmai la rubrica medicală ? de buze „îmi place nebuneşte
opun realizării dezarmării generale şi ceperii unor negocieri care, în cazul cînd Psihiatrii şi sociologii americani, twist-ul“ etc. Revista „Twist“ apă­
şi Indiei au răspuns pozitiv la propu­ Realitatea este că puterile occidenta­ totale. ar exista interes şi bunăvoinţă şi din Puterile occidentale vor trebui, însă, discufînd despre acest „nou dans rută foarte recent, scrie: „Drept
partea lor, s-ar putea solda Cu rezul­ să răspundă în faţa popoarelor intre- american“, unii sînt de părere că bază pentru twistomania naţională
nerea lui N. S. Ilruşciov. le nu sînt interesate în realizarea nici Această poziţie neconstructivă a pu- tate pozitive. gii lumi care aşteaptă de mai muil ţwist-ul este o influenţă a dan­ slujeşte un program comercial bine
teriloit occidentale în problema dezarmă­ sului primitiv al sălbaticilor. Alţii chibzuit... Twist ul a devenit mult
In această propunere opinia publică unei măsuri de dezarmare cit de mică rii este cunoscută şi condamnată de opi­ Dacă la lucrările acestui comilel nu timp să fie abordată cu eficienţă şi ho­ spun că twist-ul nu exprimă nimic mat mult decît un dans. El a de­
vbr participa şefii de guverne (de sta­ . altceva, decît decăderea gustului venit o mare industrie, care aduce
mondială a Întrezărit perspectiva. re­ şi neînsemnată ar îi ea. Experienţa acu­ te), ci miniştrii Afacerilor Externe care tărâm problema dezarmării generale şi foarte mulţi bani“.

glementării problemei vitale — dezarma­ mulată pînă în prezent în acest dome­ cu siguranţă că vor transfera sarcinile totale în vederea reglementării sale ur­
locţiitorilor lor etc., atunci se creează gente.
rea generală şi totală. Ea este atît de niu este destui de edificatoare. Dato­
C. ALEXANDROAIE
larg îmbrăţişată intrucît este o propu­ rită poziţiei occidentale, Au eştlat mai

nere realistă care poate fi realizată multe comitete şi subcomitete. Recent

acum şi are în vedere în primul rînd şi-a întrerupt lucrările, fără nici Un re­

asigurarea păcii şi securităţii lumii, in­ zultat bineînţeles, conferinţa tripartită

teresele şi năzuinţele popoarelor. pentru încetarea experienţelor nucleare

Trecerea la dezarmarea generală şi care a transferat problema Comitetului

totală ar bara calea înarmărilor nu- celor 18. De ce acest lucru î Pentru că

Redacţia şi administraţia ziarului: ştr. 6 Martie nr. 9. telefon; 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale B. T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — lipanii; întreprinderea Boli gralicâ „1 Alai" — Deva.