Page 1 - 1962-03
P. 1
ua
PROLETARI DTN TOATE ŢĂRILE. TJNIŢÎ-VA !
•va
tm lNDICI—! P-RE~VĂ«-Z---U--Ţ*--I-^PENTRU ANU--L---1--9--6--5-^--=--------------
o Din activitatea organizaţii Produse chimice toi mai ieftine
lor de partid
Amil KW , Nv. 2233 Joi 1 martie 1962 4 pagini 20 bani Şi noi am studiat posibilită la sută faţă de anul 1059. şl
o Toate brigăzile Ia nivelul ţile realizării in acest an a anume vom realiza acest lucru
celor fruntaşe unor indici prevăzuţi in Direc la tanant, oxizi de fier şi mase
plastice, adică la produsele
(pag. 3-a). tivele Congresului al III-le a al care constituie mai mult de 70
o Piuă la sfirşitu! anului, în P.M.R. pentru anul 1965. Am la sută din producţia fabricii.
fiecare G.A.G. -ti) bovine, 60 por
cine şi 100 cvine la suta de hec ajuns la concluzia că putem 'Am preconizat in acest sens
tare realiza indicele de reducere a o seamă de măsuri. ‘A stfel:
preţului de cost, adică, cu 25
(pag. 2-a)
o De peste hotare
(pag. 4-a).
In anul trecut, colectivele de duselor, planurile de măsuri — vor fi reduse consumurile specifice de materii prime, în
special la poiistiren şi polietilenă, prin respectarea cu stric
muncitori, tehnicieni şi ingineri judicios întocmite în fiecare teţe a parametrilor tehnologiei şi prin re/oi osii'ea în proporţie
de cel puţin 90 la sută a deşeurilor ;
din întreprinderile regiunii -noa- unitate economică, entuziasmul
— debitul de aer va creşte de la 10.800 la 12.100 m.c. pe
stre, din întreaga ţară, au des- maselor. Este semnificativă în tonă :
făşurat o însufleţită întrecere acest sens iniţiativa furnaliştilor — ciclul de reacţii la cuve va fi redus de la 17 la 14 zile ;
— va fi instalat un distribuitor de aer în mijlocul încărcă
socialistă pe baza Directivelor din Călan de a realiza în acest turii de deşeuri feroase (materie primă pentru fabricarea oxizi-
lor (Ic fier) ;
Comitetului Central al Partidu- an creşterea productivităţii fur-
— pentru evitarea strangulărilor la rccircularea soluţiilor
lui Muncitoresc Romîn cu pri- nalelor stabilită de Congresul al 9
vire la criteriile principale ale ill-lea al partidului pentru anul va fi folosit un sortator mecanic, cu care se va îndepărta ma
terialul fin măcinat ;
întrecerii socialiste in cinstea 1965, iniţiativă îmbrăţişată de
— vom aplica sulfitarea în difuzoare ;
aniversării a 40 de ani de la un număr tot mai mare de co- — vom mobiliza întreaga m asă de muncitori, ingineri şi
tehnicieni pentru folosirea mai hună a capacităţilor dc produc
înfiinţarea partidului. In regiu- lective din regiune, extinderea ţie, pentru economicitatea funcţionării fiecărei maşini ;
— în secţia metalurgică vom lua măsuri pentru asigurarea
re a noastră, in focul acestei Ia un număr sporit de brigăzi secţiilor productive cu m atriţe de înaltă calitate, pentru reduce
rea consumului de matriţe pe unitatea de produs.
îVreeeri s-au născut iniţiative a iniţiativei „Nici un vagonet
valoroase cum ar fi „Nici un de minereu rebutat“, zecile şi
vagonet de minereu rebutat“, sutele de propuneri de măsuri De asemenea, vom acorda o dice. Deocamdată ne angajăm
atenţie deosebită îmbunătăţirii
,;Să realizăm planul fiecărei tehnico-organizatorice făcute de calităţii produselor şi sporirii să realizăm în acest an reduce
productivităţii muncii. In ce
luni cu o zi mai devreme“, „Să muncitori în consfătuirile de priveşte acest al doilea indice, rea preţului dc cost prevăzută
noi am obţinut pînă acum, com
lucrăm o zi pe lună cu cocs producţie. parativ cu anul 1959, im spor pentru anul 1965, la principa
de 50 la sută. Directivele Con
economisit“, au fost obţinute In prezent, în fiecare între Secţia de montaj a maşini gresului ol Ill-lea al partidului lele produse. u#
succese de seamă pe linia ridi prindere se desfăşoară o acti lor de cusut „Ileana“ — U. M. prevăd însă un spor al produc
cării prestigiului „mărcii fabri vitate susţinută de înfăptuire Lucrări d e ierm o ficare Cugir. Aci, aşa cum se vede tivităţii muncii de 80 la sută. ALEXANDRU MUR.EŞAN
cii“, pe linia sporirii produc a acestor propuneri. La între Avem convingerea că în anul
din fotografic, Virgil Bobic viitor vom realiza şi acest in- secretarul comitetului de partid
ţiei, productivităţii muncii şi prinderea minieră Ghelar s-a şi Ioan Siocnescu urmăresc
reducerii preţului de cost. Lupta trecut la aplicarea pe scară Pentru a crea condiţii opti- ficare de la termocentrala clin ;;u atenţie cum se comportă ing. IOAN IANCU
pentru o calitate superioară a largă a unor metode de mun me de trai noilor locatari ai ce- localitate. Intr-un stadiu avani maşinile îa bancul de rodaj,
produselor a căpătat un carac că de mare productivitate, Ia lor 4 blocuri ale tineretului din sat se aîlă şi lucrările de ter- pentru ca fiecare să funcţio inginer şef
ter de masă, a devenit o cauză introducerea puşcării selective Gurabarza, s-a dat de curmei moficarc de la Gurabarzn la
în folosinţă reţeaua dc termo- noul centru al oraşului Brac!. neze ireproşabil. ingf. VASILE VASU
ivKanrwiu»*3«s'K«ria’*svix>ni( r tW H o u a r a şeful serviciului producţie
Fabrica „Chimica“ Orăştie
a fiecărui om al muncii. la toate locurile de muncă unde
Recent, presa a republicat se pretează: la C.S. Hunedoa
Directivele privind criteriile ra se preconizează a fi îmbu- L E C T O R A T P E N T R U M IN E R I Folosesc îngrăşăminf©
principale ale întrecerii socia- nătăţtie tehnologiile de elabo- O îi oti a piaţă In saîa de şedinţe a I. M. Ghe drul acestui lectorat s-a pre chimice
lar a avut loc de curînd deschi văzut să se ţină o serie de con
liste. Dezbătînd cu mult simţ rare şi laminare a oţelurilor derea unui lectorat pentru mi ferinţe care tratează teme de Cu scopul de a obţine o pro
neri, pe lingă clubul „Nicolae ducţie mai mare de masă verde
de răspundere aceste Directive, prin procedee tehnologice mo- In curînd. la Gurabarza va fi aprovizionaţi în mai bune Bălcescu“ din localitate. In ca. tehnică minieră, economice şi la hectar, pentru a asigura ani
ii terminată construcţia unei noi condiţiuni cu produse agro-ali- malelor o hrană consistentă şi
muncitorii, tehnicienii şi ingi- derne şi îmbunătăţirea para- pieţe in întregime pavată şi do- mentarc. în a in te d e te rm e n de cultură generală. variată, la începutul acestei
tată cu mese lungi şi acoperite. Prima conferinţă a avut loc pe
nerii, sub conducerea organiza- metrilor agregatelor, extinderea Iu felul acesta, muncitorii vor O. ZATOSCHIL Cu toate că au avut de în săptămâni, colectiviştii din Ră-
fruntat greutăţile iernii, sondo tema „Căile creşterii producti hău au primit 7.500 kg. super-
ţiiior de partid, au scos la ivea- folosirii izotopilor radioactivi tehnician rii de la sectorul Bărbăteni al vităţii muncii în industria mi fosîat. începând de ieri, acest
I. E. Lupeni, au muncit bine în nieră", şi a fost ţinută de ing. îngrăşământ chimie se îm prăş
lă noi şi noi rezerve interne, pentru determinarea cauzelor luna februarie. Drept urmare, Iordache Ştefan. tie pe 50 ha. păşune.
încă din ziua de 17, colectivul
şi-au luat angajamente valo- incluziunilor nemetalice în oţel. care deserveşte sonda nr. 5.340 JIANU IOAN
a raportat îndeplinirea planului
roase privind ridicarea în con- înfăptuirea angajamentelor Ne angajăm să realizăm lunar de producţie. A doua zi, corespondent
tinuare a calităţii produselor, obiectivele iniţiativei a raportai acelaşi succes între
au hotărit să sporească în con asumate în întrecere presupune gul sector. SdW-
tinuare succesele dobîndite în totodată şi introducerea cu cu
sporirea producţiei, productivi raj a metodelor noi de muncă, Gospodăria agricolă colectivă din malelor o facem pe bază dc raţii com La obţinerea acestei valoroa
tăţii muncii şi reducerea preţu a tehnicii noi, ridicarea necon se realizări au contribuit în med
lui de cost. tenită a gradului de calificare Peireşti a dezvoltat an de an sectorul puse din 12 kg. Hn, 20 — 30 leg. siloz, deosebit sondorii Gheorghe Ne- H POSTA
al muncitorilor, folosirea judi- delcu, Petre Alexandru, Iosif Lic-
Aceste angajamente, luate în cioasă a spaţiilor de producţie, zootehnic. In prezent deţinem ca pro 1 — 3 kg. ţările şi 0 — -1 kg. sfeclă şor, Tănase Dragomir, Ioan Vla-
cadrul unor entuziaste adunări, a timpului de lucru, organiza- isu, Ioan Badea si Tulică Navlea.
vorbesc despre înalta conştiin- rea exemplară a muncii. Toate prietate obştească 71 vaci şi juninci, 34 de nutreţ. Pentru perioada de vară, ani
ţă a maselor muncitoare, des- acestea sint posibile de înîăp- GR. GOANŢA
pre convingerea lor fermă că tuit. Larga mişcare pornită în viţele, numeros tineret bovin şi 455 pi. malele vor avea asigurată 340 ha. păşu
îndeplinirea exemplară şi depă- Valea Jiului, de ridicare a tu- corespondent
şirea planului de stat pe anul turor brigăzilor ia nivelul celor Aceste animale ne-an adus în anul tre ne. In vederea asigurării unei produc
In curs reprezintă un pas im- fruntaşe, nenumăratele forme D ijnzori de carie
cut venituri de 326.001) lei. ţii de cel puţin 12.000 kg. masă verde
fruntaşi
In acest an, noi am prevăzut să spo la ha., noi vom curăţa păşunea — dacă
La cooperativa „Vulcezana“
rim ¦mai mult numărul animalelor e necesar o vom supraînsâmînla — şi din Veţel, cărţile sînt expuse la
loc vizibil şi prezentate cumpă
oprimi din prăsită proprie cele mai o vom ingrăşa eu urină de grajd. Pen rătorilor în forme atractive. In Muncă perseverentă
atenţia gestionarilor a stat şi
portant înainte în mareaţa de ridicare a calificării exis- hune exemplare. La sfîrşitul anului, tru a folosi cit mai bine păşunea, vom preocuparea pentru îmbunătăţi
operă de înfăptuire a sarcinilor tente în toate întreprinderile, rea muncii cu cartea în afara
stabilite de cel de-al lll-lea: avîntul creator al maselor con- ferma noastră dc animale va număra organiza un păşunat raţional, pe par magazinului. Astfel au fost re
crutaţi şi instruiţi 5 difuzori vo
200 capete bovine, 100 porcine şi GOI) cele : vom asigura deasemenea 878 to luntari de carte, cititori fruntaşi oA O O O O O O O O O O O O O O O O O O G O O O O 'Oo
ai căminului cultural, care în % ...Vara anului lucru in anul III 0
oi cu lină semifiuă. ne siloz de porumb, sfeclă furajeră de scurt timp au reuşit să difuzeze ducţie. Tovarăşii
in rindul sătenilor din cuprin
Congres al partidului. cretizat în zecile şi sutele de Paralel cu sporirea numărului de pe 5 ha., dovleci, fiu de trifoi şi fiii na sul comunei Veţel volume în va de muncă, se min-
loare de peste 1.700 de lei. dreau cu el.
Siderurgiştii hunedoreni s-au propuneri de inovaţii şi raţio- animale proprietate obştească, noi tio tural. a 1953. O noapte şi IV a primit bur- %¦
angajat, printre 'altele, să re- nalizări a producţiei, vorbesc LEOMID STRATULAT Pentru meritele
ducă declasatele la fontă cu 10 din plin de acest lucru, preocupăm cu răspundere şi de sporirea Ga şi în anul trecut, vom acorda toa o scurtă, ca toate sale în producţie, să republicană de S
corespondent in anul 1957 prim 400 lei lunar. Anul oS
productivităţii aces tă atenţia îngrijirii o nopţile dc vară.
tora. iniţiativa colec- animalelor. Am ob- Vor consîriui 'maistrul m i n e r acesta, notele sale oo
la sută, rebuturile în oţelării şi Fiecare om al muncii din re- Traian Niţescu a sint numai de 10 g
laminoare cu 10 şi respectiv 6 giune este antrenat în marea iiviştdor chn Apoi- a c e 5 $a — fa fiecare servat că asigurarea noi magazine săSeşîi oo Trecuse mult dc mie-
la sută, să asimileze noi mărci bătălie pentru îndeplinirea sar g sul nopţii şi tînărul fost trimis să în
de oţeluri şi profile de laminate, cinilor de plan, fiecare caută dul de Sus, raionul _ . , fermelor de ani- In anul trecut, cooperativa din co veţe la Institutul
să producă pesţe plan i 0.000 să fie în fruntea luptei pentru de mine din Pe
tone fontă, 20.000 tone oţel, realizarea angajamentelor luate Sebeş, dea realiza V.«* f ) ,O v O ilsP l S a p f e male cu îngrijitori muna Brănişca, raionul Ilia, şi-a în L Traían Niţescu nici troşani. la toate materiile, g
25.000 tone laminate finite, să în întrecere. Sub conducerea
realizeze 10.000.000 lei econo- organizaţiilor de partid, munci- h, medie pe cap de p e c a p d e v a c Ş f u r a j a t ă Permanenţi cointere. deplinit planul de desfacere al măr — Să-ţi dai toa
torii, tehnicienii si inginerii des
mii suplimentare la preţul de făsoara o întrece're tot mai în vaca lurajata o pro- __ _______ _____ ___ săli în realizarea u- furilor în proporţie de peste 105 la 0 nu aţipise. Avea tă osteneala şi să fapt pentru care, L
atcăo-rsi-íjt.. sMa indeerpiiaşdeianscLa~uppieanniul,auanhuoa-l, devii un inginer
de producţie cu 30.000 tone căr- sufleţită. Rocdele ei încep deja ducţie de 3.000 litri ^ produc,ii mari şută: realizînd astfel economii în va o repartiţia şcolii priceput — i-au pe lingă bursa de L
spus tovarăşii săi
lapte, iar pe cap de oaie o producţie bine pregătiţi profesional a dai bune loare de 80.913 lei. O tehnice miniere la plecare. 850 lei pe care o L
dc 48 1. lapte şi 2,300 kg. lină seini- rezultat’. De aceea, vom continua şi în 0 din Vatra Dornci,
fină, o considerăm deosebit de val-;- acest an să ne preocupăm de califi* Cu prilejul adunării generale n — O să mă stră primeşte de la in- g
duiesc să fiu demn
roasa- carea lucrătorilor din sectorul zoofeh- membrilor cooperatori, ce a avut loc L la mina din Ghc- treprinăere, i s-a g
g Iar, unde dorea să de încrederea ce
Iii anul trecut, îngrijind mai bine nic şi să-t cointeresăm in obţinerea mi-o acordaţi, le-a acordat încă 500 o
o
animalele, am obţinut pe cap de vacă unor producţii ridicate prin aplicarea g ajungă mai repe- răspuns el. lei lunar — bursa. g
g de ca să aplice încă din anul I
bune cocsificabil, să sporească să se vadă- în calitatea tot mai furajată cu •aproape 1.000 litri lapte sistemului de retribuire după producţia o în practică cele „Gh. Gheorghiu- o
productivitatea cu 23 kg. căr superioară a produselor, în de obţinută. ei s-a situat prin
mai mult decît în anul 1959, cu un Dej“. %
procent de grăsime cuprins' între 3-7 Dc. la inceputul anului vacile noas tre studenţii frun ooooooooo
bune pe post, să reducă cenuşa păşirea sarcinilor planurilor de la sută. tre dau peste U 1. lapte zilnic. Îmbu o învăţate în şcoală. Anul trecut, har
clin cărbunele extras cu ],5 la producţie. nătăţind in continuare metoda de hră- o La mina din Ghe- nicul student a
In acest an ne angajăm să realizăm nire şi îngrijirea lor, sintem siguri că 0 Iar a fost primit fost trimis in prac
sută sub admis. Metaliirgiştii Muncind în continuare cu şi '3.000 I. lapte pe căp de vacă furajată. vom realiza o producţie de 3.069 1. lap tică în. R.S. Ceho
te pe cap de vacă furajată. S cu multă căldură
din Cugir vor produce 5 ma mai mult entuziasm, desfăşu- Pentru a îndeplini acest angajament, slovacă, unde a
şini unelte poşte plan, vor spori rind pe scară, şi mai largă în vom continua să punem accent deose Concomitent cu dezvoltarea fermei gOO şi dragoste. Nu la
bit de selecţionarea animalelor. De la de vaci şi cu sporirea producţiei aces mult timp, comi- văzut şi învăţat oOOOoooo
productivitatea muncii cu 1 la trecerea socialistă pentru înde cele opt vaci care dau o producţie a- tora, noi ne vom ocupa în continuare multe lucruri inte
plinirea angajamentelor, oame nuală de lapte cuprinsă intre 4.500 — şi de dezvoltarea fermei de oi. De la g telul dc partid şi resante. Minerii
sută, vor reduce rebuturile cu nii muncii clin regiunea noastră 6.500 1„ vom opri toate viţelele. Accent din Ghelar se mîn-
0,5 la sută. Angajamente de va vor putea raporta la sfîrşitul oile gospodăriei, care vor număra la g conducerea m i
loare şi-au luat şi celelalte co sflrşit de an 600 capete, vom realiza
ji nei i-a încredinţat
lective de muncă din regiune. anului că lupta ie-a fost în deosebit vom pune apoi pe. furajarea o producţie pe cap de oaie de 48 I. g funcţia de prirn- dresc cu viitorul
animalelor. Pentru 'această iarnă, pîriă lapte şi 2,500 kg. lîuă semifiuă.
Aceste angajamente au la cununată de succese, că sarci recent, s-a hotărit construirea unor 9 maistru. Lună de taşi la învăţătură. inginer care, m l
noi magazine in satele Brănişca şi ooooooooooooooo
bază vasta experienţă acumula- nile de plan ale celui de-ai trei cînd animalele vor fi scoase la păşu GAVRILĂ CÎNDEA Sg lună. colectivul El n-a coborit a- curînd va veni in o
ne, noi am asigurat 40!) tone siloz, fi Târnava. %
• in anul trecut în lupta pen- lea an al şesenalului au fost nul de trifoi de pe 86 ha., sfeclă fura secretarul organizaţiei de bază o0 condus de el a ob- proape niciodată mijlocul lor.
jeră şi tăriţe. In prezent hrănirea ani- P.M.R. ’ SABIN ION AŞ ţinut r c z u It a t e cu notele sub 9 R. BAL ŞAN
tru Îmbunătăţirea calităţii pro- înfăptuite cu cinste. MIRON ŢIC
PFAFF L'AURENŢIU o frumoase in pro- şi 10. Pentru acest corespondent
corespondenţi o
preşedintele G.A.G. „Ogor Nou“
Pctresti -’OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC o
F l e e a r e a u n e i « t e le g a f ii a, M a r ii A 'd u n ări Majji©lí a l e OOoooooc Curs de perfecţionare
tehnică
ira Birxná.i]|m 9 In d o n e z ia . Ia,
Din iniţiativa comitetului
O delccr’ţ'S a Marii Adunări man Moldovan şi Ludovic Ta- Au fost prezenţi ambasadorul Ingrijitorul- (J.T.P.I., cu sprijinul comitetului
Naţionale a R. F. Komîne a ple kacs, membri ai Consiliului de Indoneziei la Bucureşti, Sukvis- mulgător Ioan
cat 'miercuri dimineaţă într-o Stat, Cornel Burtică, Tudor lo- no şi K. M, Kannampilly, con Oprinescu de la g sindicatului şi al conducerii teh- g
vizita în Uniunea Birmană, Re- nescu, Constantin Mateescu, silier al ambasadei Indiei. G.A.C. din Pe
publica Indonezia şi Republica Marin Rădoi si Stoian Stanei«. ireşti, veu.seşte să g rrice, la Preparaţia cărbunelui g
India, la invitaţia preşedinţilor *
parlamentelor din aceste ţări. La plecare, pe aeroportul Bă obţină dc la va o din Petrila s-a deschis de curînd g
Aceasta este o vizită de răspuns noasa, au fost de faţă Ştefan In cursul zilei delegaţia a a. cile pe care le
la vizitele făcute în ţara noastră Voiiec, preşedintele Marii Adu juns la Fraga. are în îngrijire o un curs de perfecţionare teh- o
de către delegaţii ale acestor nări Naţionale, Anton Moises- mari cantităţi
cu, vicepreşedinte al Marii Adu Pe aeroportul, din Fraga, de de lapte. g nică pentru tinerii muncitori. 0
parlamente. nări Naţionale, Dionisie loncs- putaţii romuri au fost întîmpi.
Delegaţia, condusă dc acad. cu, şeful Ceremonialului dc El s-a angajat g; Printre cei 25 de cursanţi se g
Stat, numeroşi deputaţi, Horaţiu naţi de V. Skoda, vicepreşedinte ca în anul 1962
Ştefan S. Nicolau, vicepreşedin Iancu, ambasadorul 1?. P. Ro- să obţină cîte g numără muncitorii Dumitru g
te al Marii Adunări Naţionale mîne în India, Pavel Siîard, am al Adunării Naţionale a R. S. Ce. 3.000 litri lapte
şl ai grupului naţional romîn pe cap de vacă o Muscalu, Ioan Ionaşcu, Constan- o
al Uniunii interparlamentare, basadorul R. P. Komîne în lioslovace, reprezentanţi ai Mi furajată.
este alcătuită din (deputaţii Ro Indonezia, funcţionari supe o tin Mihai, Ştefan Perdi, Ioan 0
riori din Ministerul Aface nisterului Afacerilor Externe al
rilor Externe şi ai Marii Adunări 0 Iordan şi alţii. Primele lecţii 0
R. S. Cehoslovace şi deputaţi ai
Naţionale. g care cuprind noţiuni de desen g
Adunării Naţionale, precum şi
g tehnic, au fost predate de lec- g
(le Gh. Niţescu, ambasadorul
o torii Ioan Jerca, Mihai Tudor o
R. P; Komîne la Praga.
(Agerpres), 0 şi Gheorghe Ecobescu. S
S O. BĂDUŢA o
g corespondent g
o$
Oo<>OO<>0 O<>OQ'0>QOOOOOOOOOOOOC>OO