Page 100 - 1962-03
P. 100
pag. 4 i i r ' ü m 'ô i ? s T r e T A 'a s M O T J ü r Nr. 2258
Lucrările Comitetului celor 18 sfat® ULTIMELE ŞTIRI • - Í — -i-..4tS«r. ULTIMStE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ' ULTIMELE ŞTIRI
pentru dezarmare
ULTIMELE Ş TIR I
GENEVA 29. — Trim isul special şi to tală, a spus G eorge M acovescu. mem brii acestui com itet —‘ a spus în
A gerpres, N. Puicea, tra n sm ite : Acum însă ne găsim în faţa unei pro încheiere G. Macovescu — constituie
puneri iinzînd ia am înarea dezbaterii o premiză im portantă pentru aplica
La 29 m artie a avut loc, sub preşe noastre. Noi considerăm că avem obli rea tratatului de dezarm are generală Şedinţa Consiliului de Securitate Desfăşurarea revoluţiei
dinţia doam nei A. M yrdal (S u ed ia), gaţia să continuăm munca noastră şi totală. convocată ia cererea Republicii Arabe Siria
cea de-a 11-a şedinţă p len ară a Comi asupra preambulului. Pare a exista în
tetului celor 18 state pentru dezarm are. mare m ăsură un acord asupra preve In ceea ce priveşte problema pro
In cadrul şedinţei, care în general a derilor proiectului sovietic. De aceea cedurală ridicată astăzi de către re NEW YORK 29 (A gerpres). — punind să fie am înată şedinţa Consiliu socialiste în Cuba
fost consacrată discutării proiectului de delegaţia rom ină socoteşte potrivit să prezentantul Statelor Unite, delegaţia La 28 m artie a avut loc la New lui de Securitate pînă Ia sosirea la
pream bul Ia T ratatul cu privire la de se m eargă înainte cu dezbaterea uoa; rom ină este de părere că ar trebui York şedinţa Consiliului de Securitate New York a Iui von Horn şeful statu Cavîntarea lui Fidel Castro
zarm area generală şi totală, au luat şiră privind preambulul. ca noi toţi să continuăm să dezbatem al O.'N.U, convocată Ia cererea g u v er lui m ajor al Comisiei O.N.U, pentru
r.uvintul reprezentanţii U. R. S. S„ preambulul pînă la epuizarea acestui nului Republicii Arabe Siria în legă supraveghere asupra arm istiţiului îu HAVANA 29 (A gerpres). — vitatea secretarului Conducerii Naţio
S.U.A-, Canadei, R. S. Cehoslovace. Pream bulul proiectului de tratat pro tură cu acţiunile agresive ale Izrae- Palestina, Steveiiâon a îndem nat atit In se a ra de 26, m artie, Fidel Castro, nale a O.R.I. pentru problemele organiza
R. P- Romîne, Italiei, Indiei, M arii pus de delegaţia sovietică prezintă im- punct. lului, care încalcă C arta O.N.U. şi Republica Arabă Siria cit şi Izraelul prim-seCretar al O rganizaţiilor Revo torice, Aníbal Escalante, care, abuzind
Britanii şi R. P. Bulgaria. portanţă deosebită pentru că el defi
D elegaţia sovietică, a spus V. A. neşte cu precizie scopul urm ărit — O serie de delegaţi care au luat
Zorin, a studiat atent conside
făurirea unei lumi fără arm e, fără ră z cuvîntul, şi-au exprim at satisfacţia că acordul privind arm istiţiul între Izrael s ă respecte acordul cu privire la a r luţionare Integrate (O.R.I.) din Cub3, de încrederea ce i-a fost acordată, a
rentele expuse în timpul schimbului boaie, precum şi principiile călăuzitoa Comitetul a trecut la exam inarea con şi Siria. mistiţiu. prim-m inisţru al Republicii Guba, a rostit comis greşeli grave în constitutrea
re pentru interpretarea şi aplicarea tra- cretă a proiectului de tratat cu pri la posturile de radio şi televiziune organizaţiilor do bază a le partidului
de păreri cu privire la proiectul de taiului. vire la dezarm area generală şt to Reprezentantul Republicii Arabe Si- R eprezentantul U.R.S.S., P, D. Mo- o cuvîntare In care a analizat desfă alunecînd spre sectarism .
tală. Este necesar, a declarat repre lia invitat Ia şedinţă a adus la cunoş ro ate a sprijinit cererea Republicii şurarea revoluţiei socialiste în Guba
preambul în cadrul şedinţei trecute, şi Ideile enunţate iu pream bulut proiec tinţă mem brilor Consiliului de Securi A rabe S iria ca Izraelul Să fie condam şi s*a ocupat in am ănunt de crearea, Castro a făcut cunoscut că Gondu-
tului de tratai; corespund principiilor tate că în noaptea spre 17 m artie forţe nat pentru agresiunea îm potriva Si metodele şi formele de m uncă ale cerea Naţională a O rganizaţiilor Re
consideră că pot fi acceptate propune arm ate ale Izraelului au pătruns pe te riei. Reprezentantul sovietic a subliniat O.R.I. voluţionare Integrate, discutînd situa
ritoriul Siriei şi au încercat să ocupe că documentele şi datele, inclusiv unele ţia existentă, a luat măsuri pentru
rile secretarului de S tat al S. U. A„ care stau la baza politicii' externe a zentantul Indiei, să se m enţină şi să o parte a teritoriului sirian. Consiliul din sursă izraeliană, dovedesc incon Castro a subliniat că revoluţia este remedierea greşelilor comise. Anibal
de Securitate trebuie să condam ne iu testabil că Izraelul a ssvîrşit o agre un proces foarte complex în care se Escalante a fost exclus din CondM •
D. Rusie. Republicii Populare Romîne, politică de se dezvolte spiritul colaborării care modul cel mai hotărit acţiunile agresive siune arm ată îm potriva Republicii Ara ciocnesc ideile şi interesele claselor rea N aţională a O.R.I. S-a h o tă rî^
ale Izraelului, care s-au soldat cu moar- be Siria, încâlcind C arta O.N.U. şi dominante, ale vechiului, ale socie se lărgească componenţa Conduce.
Form ulînd tezele proiectului de pre pace şi prietenie între popoare. tea unor oameni nevinovaţi şi să obli acordul cu p ri-b e la arm istiţiu. tăţii cure şi-a trăit traiul, cu ideile Naţionale a O rganizaţiilor Revoluţio
Ne aflâ-m în acel m om ent din isto ge Izraelul să respecte C arta O.N.U, şi interesele revoluţionare. nare Integrate.
ambul cu adăugirile, propuse de dele s-a manifestat în şedinţa de astăzi, şi acordul cu privire la arm istiţiu. In le g ătu ră cu faptul că reprezentan
pentru rezolvarea efectivă şi rapidă a ţii Republicii A rabe Siria şi ai Repu In Guba, după cum a a ră ta t el, în Partidul nostru, a continuat Fidel
gaţia am ericană, reprezentantul ria relaţiilor internaţionale şi tex sarcinii care stă în faţa Comitetului. Delegatul izraelian, invitat la şediiv blicii Arabe Unite nu au obiectat îm m area luptă dintre ideile vechi şi cele Castro, trebuie să se întemeieze pe
ţa Consiliului de Securitate, a afirm at potriva faptului ca discutarea în con noi, au învins ideile noi, revoluţio
U.R.S.S. a subliniat în continuare n e Ne-am adunat aici, a subliniat mi că acţiunile m ilitare ale Izraelului din tinuare de către Consiliul de Securita nare. Aceasta nu înseam nă câ lupta principiile m arxiste ale centralismului
nistrul Afacerilor Externe al R.P. Bul 16-17 m artie îm potriva Republicii A ra te a problemei privind agresiunea Iz- a luat sfirşit. Lupta continuă şi va democratic. El trebuie să cuprindă
cesitatea de a se lucra rapid şi ener tul din pream bul 1a care ne referim g aria. K. L-ukanov. nu pentru a re be Siria au fost provocate de „necesi rad u lu i să fie am inată pina la sosirea continua încă mult timp atit pe plan
zolva dispute ideologice, ci pentru a tatea de a apăra viaţa şi proprietatea generalului von Horn la New York, re naţional, cît ,şi pe plan internaţional. elementele cele mai bune ale clasei
gic asupra proieciului de tra ta t cu pri o subliniază cu putere — cînJ înfăp elabora tra ta tu l cu privire la dezar cetăţenilor izraelieni şi integritatea te prezentantul sovietic a căzut de acord Aceasta este o luptă între ideologia muncitoare, ale poporului. Trebuie să
marea generată şi totală. De aceea, ritorială a Izraelului". asupra aniînării examinării acestei pro socialistă şi cea capitalistă, între teo
vire la dezarm area generală şi totală, tuirea dezarfnării generale şi totale a tărăg ăn a procesul lucrărilor asupra bleme. ria m arxistă şi cea burgheză. devenim partidul de avangardă al cla
preambulului, a ne abate de Ia el Este semrtificativă • poziţia pe care sei muncitoare, avangarda marxist-le-
întreaga lume, a spus el, urm ăreşte lu trebuie să asigure triumful dreptului pentru oarecari alte probleme, nu ar s-a situat reprezentantul . S.U.A., Ste- V iitoarea şedinţă a Consiliului de In cursul revoluţiei, a continuat
fi just. venson, care a pus pe acelaşi plan atît Securitate a fost fixată ia începutul Fidel Gastro, ideile revoluţionare, m ar- ninîstâ a proletariatului. Trebuie să
crările Comitetului şi a r fi util ca în popoarelor la pace, egalitate şi inde agresorul cît şi victim a agresiunii. Pro- săptăm înii viitoare. xism-leninismul au cucerit de partea exercităm conducerea în numele clasei
V. A. Zorin, locţiitor al m inistrului lor trusele largi populare.
ceputul lor să fie m arcat prin măsuri pendenţă. Afacerilor Externe al U.R.S.S., căra a celor ce muncesc.
lu a t pentru a doua o a ră cuvîntul la In încheiere, Fidel Gastro şî-a ex
practice de progres. Inserarea acestui aliniat în pream sfîrşitut şedinţei, a răspuns la o scrie
de probleme care au apărut în timpul
A bordarea concretă constructivă din bul, a spus vorbitorul în continuare discuţiilor şi a subliniat încă o dată
că delegaţia sovietică, călăuzindU-sc
partea delegaţiei sovietice a pregătirii de spiritul colaborării, este hotărîtă
să examineze atent toate adăugirile
tratatu lu i cit privire la dezarm area g e — subliniază legătura strinsă dintre şi am endam entele la. proiectul sovie
tic. V. A. Zorin a c riticat totodată
nerală şi totală, după cum au arătat dezarm are şi stabilirea unor relaţii propunerile care. de fapt, îrînează acti
vitatea Comitetului.
în expunerile lor ceilalţi delegaţi, a juste între state. Practica vieţii inter
fost întîm pinată favorabil de toate de naţionale arată că cursa înarm ărilor
legaţiile. este un factor puternici de încordare
Unii reprezentanţi ai puterilor occi a relaţiilor între state.
dentale, au încercat să tărăgăneze exa Atîta timp cit vor exista arlne, va
m inarea practică a proiectului de pre
ambul al acestui tratat, reducind din exista şi pericolul ca anum ite cercuri
nou totul Ia deziderate vagi cu carac să le folosească în acţiuni de în ră u A 70-a aniversare a eminentului
activist politic japonez Sandzo Nosaka
ter general sau propunînd mereu noi tăţire a relaţiilor internaţionale, în
modificări de redactare la proiectul so acţiuni intervenţioniste, de încălcare a
vietic de preambul, citeodată neavînd suveranităţii şi independenţei altor
nimic comun cu fondul problemei. ţări. De aceea, in condiţiile actuale, TOKIO 29 (Agerpres). — luturilor primite din. partea Fidel Gastro a subliniat că, atunci prim at convingerea fermă că revolu
La 29 martie, opinia publică partidelor comuniste şî munci cînd anul trecut, în ajunul intervenţiei ţia Cubană va continua să progre
R eprezentantul S.U.A., A. D ean, de înfăptuirea principiilor păcii şi ega progresistă din Japonia a săr toreşti frăţeşti. In numele Co im perialiştilor îm potriva Cubei a fost seze, să se dezvolte şi să se întărească.
bătorit cea de-a 70-a aniversare mitetului Central al Partidului proclam at caracterul socialist al revo
pildă, s-a referit în discursul său, după a lui Sand2o Nosaka. preşedin Comunist din Japonia, sărbăto luţiei cubane, poporul Cubei a apărat O nouă explozie
tele C.C. al Partidului Comunist ritul a fost felicitat de Kendzi în mod conştient revoluţia socialistă. nucleară în S. U. A.
cum s-a exprim at chiar el, la problc- lităţii îp drepturi, ale respeclutui faţă din Japonia, precum şi 50 de Miyamoto. Aceasta este o dovadă a uriaşelor
ani de participare a acestuia la schimbări calitative din conştiinţa ma WASHINGTON 29 (A gerpres). —
ine-cheie legate de tratat, adică la pro de independenţa $î su v e ra n ita te a tu lupta revoluţionară a clasei In încheierea festivităţilor, selor populare. Comisia S.U.A. pentru energia a lor
Sandzo Nosaka a rostit o cu- mică a an u n ţa t că la 28 m artie S ta
blemele privind uncie stadii ale de turor ţârilor, n u poate fi d e sp ărţit de La sfîrşitul şedinţei s-a ad o p tat lio- muncitoare japoneze pentru eli vîntare în care a declarat că Arătînd în continuare că m ajorita tele Unite au făcut să explodeze pe
zarm ării. Aceste problem e trebuie să i ie berarea de sub dominaţia mi nu-şi va cruţa forţele pentru tea covîrşitoare a membrilor conduce poligonul experimental din Nevada o
oglindite in capitolele corespunzătoare realizarea dezarm ării g enerale şi lo tă rire a c a delegaţiile să prezinte, î,n litarismului şi a monopolurilor, încărcătură nucleară de mare putere.
din tra ta t $î .nicidecum .în preambul. pentru pace şi prietenie între victoria cauzei clasei muncitoa rii O.R.I, sînt revoluţionari excelenţi,
Fireşte că o asem enea abordare nesis- iale. scris, pînă luni 2 aprilie toate obser popoare, pentru independenţa re japoneze, a' cauzei comunis
tem atizată nu poate contribui în nici deplină a ţării saie. mului. devotaţi socialismului, marxism ului şi
un caz la elaborarea rapidă a docu Alineatul urm ător din proiectul de vaţiile şi completările pe care vor să
mentului unic, acceptabil tuturor sta revoluţiei, Fidel Castro a criticat actt-
telor. preambul reafirm ă ataşam entul faţa le aducă proiectului de preambul al
In continuare a luat cuvîntul Georgc de scopurile şi principiile Gârlei O r tra ta tu lu i de dezarm are g en erată $t
M acovescu, reprezentantu l R. P. R<>-
mînc. ganizaţiei N aţiunilor Unite. Această totală. Aceste propuneri vor fi exa
D elegaţia rom ină a constatat cu sa prevedere este cu atit mai tirească, m inate de cei doi copreşedinţi ai Co
tisfacţie acum două zile că in Comi
tetul nostru a început analiza proiec cu cît ideile enunţate în alineatul mitetului care trebuie să pregătească
tului de tra ta i de dezarm are generală
precedent şi la Care ne-am referit con proiectul stabilit de comun acord al
stituie principii fundamentale ale preambulului.
Cartei. U rm ătoarea şedinţă plenară a Co Cu acest prilej, Comitetul
R espectarea scopurilor şi principiilor m itetului celor 18. sta te pentru de pentru sărbătorirea zilei de naş
C artei O.N.U., la care sîn t p arte to ţi zarm are are toc la 20 m artie. ^ E V E N IM E N T E L E D IN A R G E N T IN Atere a acestui eminent activist
politic japonez a organizat în
=m m =- sala publică „Gakusi Kâyk'an" P reşed in tele Frondizi a fo st destituit.
A rm a ta o c u p ă to a te p u n c tele s tra te g ic e ale ţării
A. A. Gromiko s-a înapoiat la Moscova din Tokio o adunare festivă. In
numele comitetului alcătuit din
reprezentanţi ai celor mai di BUENOS AIRES (Agerpres). International, să-l înlocuiască tiniane, a fost transportat pe
bordul unui avion militar in in
Declaraţia făcută înaintea plecării sale din Geneva ferite organizaţii 'din ţară, acti In noaptea de 28 spre 20 pe acesta. Pe de altă parte, sula Martin Garcia, o rezerva
vişti pe tărîm obştesc şi oameni ţie militară situată la 30 mile
martie, în Argentina evenimen după o nouă întrevedere de 30 nerd-est de Buenos Aires, în
PeMa eîteva minute vom pă paşnică a problemei germane şi politici, festivităţile au fost des estuarul fluviului La Plata.
GENEVA (Agerpres) TASS — răsi Geneva. normalizarea pe această bază a chise de dr. Hirano, preşedin tele au continuat să se succea- de minute cu şefii militari la
transmite: situaţiei din Berlintal occiden tele Comitetului japonez pentru încercând să justifice lovitura
S-au pus bazele tratativelor tal, care a fost discutată cu apărarea păcii. dă rapid. Dttpă cum anunţă reşedinţa sa de la Olivos, în lor de stat, comandanţii militari
In dimineaţa zilei de 29 mar acest prilej, este impusă de în au publicat o declaraţie în care
tie a părăsit Geneva plecînd de dezarmare în Comitetul ce săşi viaţa şi nu te poţi eschiva După aceea, s-a dat citire sa- agenţiile de presă, puţin după dimineaţa de 29 martie, Fron afirmă că „pentru rezolvarea
spre Moscova pe calea aerului, lor 18 state. Miniştrii Afacerilor de la soluţionarea acestei pro crizei care a urmat alegerilor
A; A. Gromiko, ministrul Afa Greva oamenilor miezul nopţii, cei trei coman dizi a dat publicităţii un comu din 18 martie, demisia sau în
cerilor Externe al U.R.S.S., care Externe care au luat parte la bleme. în cadrul întîlniriîor s-a depărtarea preşedintelui era sin
a luat parte la lucrările Comi lucrările comitetului au căzut de realizat un oarecare progres în muncii din Izrael dau ii ai torţelor armate terestre, nicat în care se spune că „pre gura soluţie".
tetului celor 18 state pentru acord că principalul conţinut al legătură cit precizarea domeni
dezarmare. împreună eu A. A: ilor unde există unanimitate de TEL AVIV. 29 (A gerpres), - TASS aeriene şi navale s-au prezen şedintele îşi menţine hotărârea In prezent, în urma demiterii
Gromiko aii plecat la Moscova, viitoarei activităţi trebuie să fie vederi şi a domeniilor unde exis. transm ite: Iui Frondizi, puterea a fost asu
y. S. Semionov, locţiitor al mi elaborarea tratatului de dezar ta divergenţe. După cum ştiţi, tat preşedintelui Frondizi pen irevocabilă de a rămînc in func mată de o juntă militară com
nistrului Afacerilor Externe al mare generală şi totală. contactele între reprezentanţii Iii după-âm iăză zilei dc 28 martie, pusă din comandanţii celor trei
U.R.S.S., şi persoanele care ii celor două puteri vor continua. în Izrael a avut loc o grevă generală tru a-i cere din nou demisia. In ţie, şi continuă să-şi exercite arme: generalul Râul Poggi,
însoţesc. Guvernul sovietic, dorind să dc patru orc a oamenilor muncii care comandantul forţelor terestre,
în încheiere Gromîko şi-a ex s-au pronunţat îm potriva noii politici cadrul întrevederii care a durat funcţiile de preşedinte". generalul Antonio Cayo Alsina,
Pe aeroportul Genevei minis dea un caracter concret lucră primat recunoştinţa faţă de gu economice, peniru acordarea unui spor comandantul aviaţiei şi contra
trul Afacerilor Externe sovietic rilor comitetului, a prezentat vernul Elveţiei, faţă de autorită de salariu în legătură cu creşterea cos numai cinci minute, preşedintele Cu toate acestea, o declaraţie amiralul Agustin Penas, coman
a fost condus de miniştrii şi loc un proiect de Tratat cu privire ţile cantonului şi oraşului Gene tului vieţii. Greva a avut loc deşi a dantul flotei. Reţine atenţia fap
ţiitori ai miniştrilor Afacerilor îa dezarmarea generală şi tota va pentru ospitalitatea acor fost -interzisă dq „H isiadrut“ (F edera a reiuzat să-şi dea demisia. a miniştrilor militari arată că tul că succesorul constituţional
Externe ai Bulgariei, Cehoslova lă sub un strict control interna dată. ţia G enerală a Muncii din Israel). La al lui Frondizi, dr. Maria Guido,
ţional care reprezintă o bază grevă au luat parie de asem enea mulţi După plecarea militarilor, Fron dacă Frondizi va continua să a refuzat să-şi asume postul de
ciei, Poloniei, Eomîniei şi re bună pentru întreaga activitate * membri dc rind ai partidului de guver- preşedinte în condiţiunile lovitu
a comitetului în îndeplinirea năm înt M apaj, deşi (Somitelul C entral dizi a părăsit la rîndul său refuze să-şi dea demisia, el va rii de stat. De asemenea. Uniu
prezentanţi diplomatici ai ţări MOSCOVA 29 (Agerpres). — al acestui partid a lansat- apelul de a nea Civică radicală intransi
lor socialiste în Elveţia, repre principalei sale sarcini. TASS transmite: nu se participa ia grevă. „Casa Rosada“ (palatul prezi- fi arestat şi transportat în insula gentă, partidul lui Frondizi, care
zentanţi ai autorităţilor elveţie Miniştrii Afacerilor Externe deţine majoritatea în parlament,
ne', V. K; Zorin, locţiitor al mi La 29 martie Andrei Gromiko, denţial) şi s-a retras ia reşedin-^ Martin Garoia. este ostilă unei „colaborări“ cu
nistrului Afacerilor Externe al au căzut de asemenea de acord ministrul Afacerilor Externe al conducătorii militari.'
U.R.S.S., I. I. Kuzmin, ambasa ca, fără a fi în detrimentul aces U.R.S.S., s-a înapoiat la Mosco âţa. sa... din. s.. .ub.u. . r. Gb*ia O1 l•ivos T Intre Vti-Jmv »p» 4t‘os*. ate punctele stra
dorul U.R.S.S. in Elveţia, A. S. tei principale sarcini, să se sta. va venind de Ia Geneva.
Cistiakov, reprezentantul per bilească de comun acord măsu Intre timp, pe străzile din tegice ale tării continuă să fie
manent al U.R.S.S. pe lingă Ofi rile care ar permite ca pînă la in sprijinul dezarm ării Buenos Aires, grupuri de de ocupate de către militari, iar
ciul european al O.N.U., mem încheierea tratatulni cu privire monstranţi scandau t „Militarii ofiţerii au stabilit cenzura.
brii delegaţiei sovietice, funcţio Ia dezarmarea generală şi tota g en erale şi totale la cazarmă". Manifestanţii au După cum relevă agenţia Fran
narii reprezentanţei sovietice pe lă să se obţină destinderea în fost împrăştiaţi de către poli ce Presse, toate buletinele de
cordării internaţionale şi să se Apelul unor oameni de ştiinţă şi fruntaşi ţişti care au folosit grenade la informaţii trebuie să aibă apro
lingă Oficiul european al O.N.U., creeze o atmosferă mai favora ai vieţii publice crimogene. barea militarilor pentru a pu
ziarişti sovietici şi străini. bilă pentru înfăptuirea dezar tea fi difuzate.
După o scurtă consfătuire, şe
înaintea plecării A. A. Gromî- mării generale şi totale. fii militari au anunţat că, în ?
ko a făcut pe aeroport următoa trucât Frondizi a refuzat din
La Geneva a avut de aseme nou să-şi dea demisia, ei „vor BUENOS AIRES 29 (Ager
rea declaraţie:' nea loc o serie de întîlniri uti proceda în consecinţă şi Fron
le cu secretarul de stat al S.U.A., dizi este responsabil de ceea ce pres). —
se va întîmpla". /Agenţiile de presă anunţă că
Rusk. Reglementarea pe cale
„Casa Rosada" a fost ocupa preşedintele ArtUro Frondizi,
care a fost demis din postul său
'de comandanţii armatei argen-
tă de către trupe, iar pe acope
rişul ei s-au instalat mitraliere,
ceea ce îi dă un aspect de for
Sesiunea Seimul ui R. P. Polone BONN 29 (Agerpres).- — TASS prof. K. Becheri (B.F.G;)‘, prof. tăreaţă, după cum relevă agen Demonstraţia de la Paris
Ude (Austria), prof. A. Hedval ţia United Press International.
transmite: (Suedia) — in total de 28 de
Un grup numeros de oameni persoane. Totodată, anunţă aceeaşi agen împotriva fasciştilor din O. A. S.
VARŞOVIA 29 (A gerpres). — Sesiunea exam inează unele proiecte de ştiinţă şi fruntaşi ai vieţii Autorii apelului cheamă pu ţie, întreaga regiune din jurul PARIS 29. — Coresponden a exprimat în numele celor pre
La 29 m artie s-a deschis la V ar de legi şi ascultă dările de seam ă alb publice au dat publicităţii la terile atomice să renunţe de a palatului prezidenţial este blo tul Agerpres transmite i zenţi, condoleanţe familiei celui
şovia sesiunea de prim ăvară a Sei citorva comisii ale Seimului. München un apel în care se cer mai experimenta în viitor arma cată. căzut la datorie. Tovarăşul care
mului Republicii Populare Polone. încetarea pe viitor a experien nucleară, să înceteze orice pre Ca urmare a atacului bandi a căzut răpus de pumnalul cri
ţelor cu arma atomică. Chema gătire pentru un război atomic In dimineaţa zilei de 29 mar tesc săvîrşit asupra sediului or
rea a fost semnată de Albert
Schweitzer, laureat al Premiului şi să ajungă !a un acord în ve tie, după cum anunţă agenţia ganizaţiei locale a P.C. Francez minal al fasciştilor din Q.A.S.,
Nobel pentru pace. prof. Linus France Presse, comandantul ar din arondismentul al 18-lea al a spus Vlos, a fost un adevărat
Pauling, laureat al Premiului derea distrugerii şi interzicerii matei argentiniene, generalul Parisului, atac care s-a soldat comunist şi nu-I vcm uita nicio
Nobel (S.U.A.), B. Bussei (An cu moartea militantului comu dată.
glia). B. Younk, E, Kaestner, tuturor tipurilor de arme nu Râul Poggi, a comunicat că nist Georges Basoch în vîrstă de
pastorul Nieraoller, B. Scholl, cleare. „Experienţele cu arma preşedintele Frondizi a fost de 24 de ani, în după-amiaza zilei La miting, în afară de comu
fostul primar general din Ulm. mis din funcţiile sale. Agenţia de 28 martie, a avut loc nişti. au participat şi membri
atomică slujesc războiului şi nu Associated Press relatează că un miting al oamenilor mun ai Partidului socialist unificat,
Ministerul de Război a anunţat cii şi a tuturor democraţilor din ‘membri ai organizaţiei locale
păcii", se subliniază in apel. că a preluat comanda guvernu acest arondisment. a. Ligii Drepturilor Omului, ex-
lui şi că preşedintele senatului, primînd astfel unitatea de ac
„NU, BOMBELOR!' Jose Maria Guido, îl va înlocui In eiuda ploii, sule de mun ţiune a oamenilor, muncii în
pe preşedintele Frondizi în func citori, funcţionari, feroviari şi lupta împotriva fascismului.
EONDBA' 29 (Agerpres). — liderilor laburişti de dreapta ţiile sale. studenţi au venit la sediul P.C.
La 28 martie, pe străzile Lon care sprijină această politică a După miting, participanţii au
drei au apărut din nou lozincile Destituirea „virtuală", după I Francez din strada Robert nr. manifestat pe străzile arondis-
„Nu, bombelor!"; La amiază guvernului, cum o califică agenţia Associa 18 pentru a cinsti memoria lui rnentului al 18-lea sub lozincile
sute de membri ai Partidului Participanţii la demonstraţie, ted Press, a lui Frondizi, nu a Georges BaSoch, răpus de cri „Cerem ca ucigaşii să fie gă
reuşit nici pe departe să pună minalii fascişti. siţi şi pedepsiţi!“, „Nici o milă
laburist au organizat o demon care au trimis o delegaţie la se .capăt crizei clin Argentina. Pe faţă de bandiţii din O.A.S.!“,
straţie în faţa sediului partidu diul partidului pentru a expu de o parte Jose Guido care, po In cadru! mitingului a
lui laburist. Ei s-an adunat aici ne punctul lor de vedere, pur
Aspect de la o m are dem onstraţie a femeilor americane pentru dezarm are pentru a protesta eu hotărire tau în mîini pancarte pe care trivit constituţiei Argentinei tre luat cuvîntul Jean Vlos, „Fascismul nu va trece !".
care a avut loc Ia W ashington în faţa Casei Albe. La această dem onstraţie împotriva cursei înarmărilor nu-, se putea c iti: „Nici un fel- de
a u participat peste 2.900 de femei din W ashington, New York, Filadeffia şi cleare la care participă guver experienţe!“, „Gaitskell trebuie buie să-i urmeze lui Frondizi la secretar al Comitetului P. C. Pe tot parcursul, manifestan
B altim ore. Ele au cerut preşedintelui K ennedy să facă din anul 1962 anul să demisioneze 1", „Jos conser
preşedinţie, a refuzat, după cum Francez din arondismentul ţii au fost salutaţi de la ferestre
păcii. IN C LIŞEU : Un grup de dem onstrante. nul englez şî împotriva poziţiei vatorii si bombele lor!“. anunţa agenţia United Press al 18-lea. In cuvîntul său, Vlos de numeroşi parizieni.
Redacţia ţi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr- 9- 'Telefon: 188, 189, 75, 6-17. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale R.T.T.R. 9fiS.S28 din 6 noiembrie 1949. » i<ifronrtrirîor,<aii Poli Í