Page 101 - 1962-03

f »iunodoara-1)evb. |

PKdEOT'ÂKI TJTN TOÂIE TARIBE, Ü M î’î-VA Plemara de eostséi?iiít8e
a. Coiisiliwlof regional
fw a l s in d ic a te lo r ifimedoara

o G.A.C. lialom ir — pe calea Ieri, in sala festivă a Sfatului popular regional a avut loc
continuei înfloriri (pagină spe­ plenara de constituire a Consiliului regional al sindicatelor

cială) (pag. 2-a) ; Hunedoara.
La plenară au participat tovarăşii: loan Cotoţ —¦membru

* U zina —şcoala v ie ţii; al C.C. al P.M.R., secretar al Consiliului Central al Sindicatelor,

* Din poşta concursului loan Ardeleanu, secretar al Comitetului regional Hunedoara al

* Criza politică (pag. 3 -a ); P.M.E., loan Moraru, preşedinte al C.C. al Uniunii Sindicatelor
din ramura minieră şi electricitate, membru în prezidiul Con­
clin A rgentina siliului Central al Sindicatelor, precum şi delegaţi şi invitaţi
(pag. 4-a).
din întreaga regiune.
Anuí XIV. Nr. 2259 Sîmbătă 31 martie 1962 4 pagini 20 bani Pe marginea dării de seamă prezentată de tovarăşul Ví­

chente Bălan şi a celorlalte documente ale plenarei au luat

cuvîntul 19 delegaţi şi invitaţi printre care tovarăşii: Iştoc

IPertfry produefli sporite loan, preşedintele Comitetului sindicatului de la C.S.H., Petru
Răşinarii, preşedintele C.L.S. Sebeş, loan luga, preşedintele
C.L.S. Orăştie, loan Mardare, preşedintele Comitetului sindica­

de iegyme tului de la I.C.S.H., Wiliam Szuder, director general al C.C.V.J.,

La Consfătuirea pe ţară a ţă­ asigurarea de producţii mari, INDICII PREVĂZUT! PENTRU ANUL 1965 Nicolae Cătană, director general al C.S.H. etc.
ranilor colectivişti, una din pro­ timpurii, şi de bună calitate. In încheierea discuţiilor, tovarăşul loan Cotoţ, membru al
blemele mult discutate a iost şi Unele culturi, ca de exemplu ro­
aceea privind continua sporire C.C. al P.M.R., secretar al Consiliului Central al Sindicatelor,
a producţiei de legume. Cultu­ şiile, ardeiul şi vinetele sînt sen­
ra legumelor are condiţii favo­ sibile la transplantare, putîndu- a tras concluziile lucrărilor plenarei.
se provoca întârzierea fructifi­
Fiecare ori cîştigafi înseamnă mai moli ofel Plenara" a ales apoi Biroul executiv al Consiliului regional
rabile de dezvoltare în raionul cării. ai sindicatelor Hunedoara. Ca preşedinte al C.R.S., a fost rea­
i—\r ^ r ^ r les tov. Víchente Bălan, iar ca secretar tov. Trandafir Tănase.

............................................. -5 B85L

nostru, datorită faptului că în Prin cultivarea obişnuită în Dacă o şarjă "durează, să zi- late, au făcut experienţe', şi fost totmai bine asimilata ??-

zona de şes solurile situate dea- momentul plantării răsadului în cern. 8 orc în loc de 8 şi ju- cum e firesc, munca oameni- in consecinţă realizările tot MUNCITORI FRUNTAŞI
mălaie. înseamnă că s-a cîş- lor a fost piuă la urmă încu- mai frumoase. Amintim în
lung? 1 rlurilor au o fertilitate cîmp, plantele tinere îşi pierd

ridic, majoritatea rădăcinilor. In felul !- tigat timp, timp ce poate fi minată de succes. acest sens că aufost luni cină ¦m. :

ce din gospodăriile colec­ acesta plantele pierd o bună {_ folosit pentru producerea unei se j ace cq pe ia sfîrşi- s-a ajuns la 16 şl chiar- H ore

tă /- folosind aceste condiţii fa- parte din frunze, in cele din ur­ (. cantităţi de oţel in plus. Dacă im im septembrie 1960, a. în- timp de reparaţie la cald a vc-

•fu abile, au dezvoltat mult cul- mă începind vegetaţia normală t durata reparaţiei vetrei unui Ceput să fie aplicată, cu temeri trelor. Orele cîşticjatc au in-

S"ira legumelor. Gospodăriile a- doar după 2-3 săptămînî de la cuptor 'Martin c mai sciirtă şp oarecum timid, o nouă me- semnat creşterea indicilor de

ricole colective din Bobîlna, plantare. r cu o jumătate de oră faţă de dc reparaţie la cald a utilizare, sporirea producţiei de

Jrăştie şi altele, au realizat în Pentru a preîntlmpina apari­ [ planificat, înseamnă de assme- vetrelor cuptoarelor, prin arde- oţel. S-a reuşit dc asemenea

aii trecuţi mari venituri din ţia de goluri, gospodăriile colec­
'astă ramură; contribuind în tive au fost îndrumate să pro­ C nea că s-a clştigat timp. In rea superficială a stratului. să se reducă şi numărul de
aşi timp în mod substanţial ducă cit mai multe răsaduri de
L oţelării, ca peste t o t . de alt- Autorii, ei, ştefan Tripşa, mai- reparaţii pe lună.
la aprovizionarea populaţiei cu roşii, ardei, vinete şi varză tim- c fel, timpul ciştigat înseamnă stru principal, Erou al Munca Evident, folosirea acestei mc-
______ _ _ _ _ Purie, în ghive-
produse legumi- [ producţie în plus, creşterea socialiste, Aurel Stănciu, mai- todc nu. e singura cale prin

cole în cantităti ce nutritive. . L indicilor de utilizare. a maşi- stru, ing. Nathan Kraft şi alţii- care s-a ajuns la o sporire
Pentru a obţi-
sporite şi de bu- in jtirul oraşelor C mior, agregatelor. Conform metodei vechi, după ¦simţitoare a indicilor de utili-

na calitate. zone legumicole puternice ne Prociuci:iî sp°- L Oamenii de la oţelăria Mar- scurgcrea vetrei. se făcea re- mre> i7lsă contribuţia ei. nu
Ineheierea co- ______________________ rite de cartofi
l tin nr. 2 a Combinatului side- împrospătarea ei cu magnezită 1}0atc il trecuta cu vederea. E
lectivizării agri timpurii gospo­ L rurgic din Hunedoara cunosc granuiată, care se ardea apoi grăitor în acest sens faptul ca

culturii a creat în raionul Orăş- dăriile agricole colectţve •s-au t acest lucru şi l-au avut în ve- ?ev vlni mult de trei ore D"- în Prezent, -faţă- de realizările j

tie posibilităţi şi mai mari pen­ orientat să extindă cultura car­
tru dezvoltarea legumicultura. tofilor iarovizaţi. Fruntaşi în a-
ţ „ ere cina s-m alăturat m ia - S f Z n a cum Se vem •<*» »5». <* Prclm c in medic 1
Sub îndrumarea şi cu sprijinul ceastă acţiune sînt gospodăriile
[ tivei jurnaliştilor dinCâlan. rtare, ic scă- VAS1LtoEneCOCONEŢ * l
Comitetului raional de partid, din Bobilna, Balomir,-şi altele. este artificier la sectorul I al DUŞAN AKBAZANOVICI
t Ve aceea ci acordă o deosebita zuU durabilitatea vetrelor în- m-p - vatra ?l Zl calendaristică E. M. Uricani. Prin încărcarea şeful unei echipe de instalatori,
comitetul executiv al sfatului Este cunoscut că prin iarovi-
[ atenţie nu numai, scurtării du- tre 'cIouă reparaţii mică si in la cuptorul nr. 1. cu 2. tone pe şantierul nr. !I0 construcţii
popular raional, prin aparatul zare, pe lingă că se obţin -spo­ Vulcan. Echipa sa acordă o
i, ratei şarjelor ci şi a duratei pjws se consuma o apreciabilă cuptoarele n i. 2 şi atenţie deosebită calităţii lucru­
său de specialitate a luat o se­ ruri de producţie de la 15—20 A. JURCA 3 judicioasă a găurilor de mină, el
I reparaţiilor. Să luăm bunăoară canUtate ăe eoml3UStmu Me. lui pe care-l execută.
rie de măsuri pentru sporirea îa sută, se oferă consumatorilor >— I <— * w / u / u V U h J u ' aduce sectorului o economie
{ reparaţiile la cală a vetrelor ^ nQU& CQnstă fn arderea"
!producţiei prin mărirea suprafe­ cartofi cu 15— 20 de zile mai de­ însemnată de material exploziv.-

ţelor cultivate, introducerea cul­ vreme, decît in mod obişnuit. (. cuptoarelor. Care era situaţia superficială a stratului de ^

turilor duble, prin obţinerea de Pentru ridicarea nivelului pro­ L in 1959 ? Răspunzînd acestei magnezită, după care se treceţ

legume timpurii etc.. fesional al colectiviştilor care lu­ ^ întrebări, trebuie să luăm în direct la încărcarea cuptoru-^

Prima acţiune întreprinsă în crează în acest sector, în perioa­ fftt. considerare doar cuptoarele ^ c^ar C(l se cîştigă timp, ŞTIRILE
;?aion, a fost identificarea tere­ da de iarnă s-au organizat cer­ .mi.ci.,-d,eoarece cele. de 400 to.ne^ producţie in plus. In şliundieleceronc.--*]<i
nurilor corespunzătoare culturii tombne, noiembrie Un nou complex de magazine Penfru parcurile
legumelor în gospodăriile colec- curi legumicole în cadrul gos­
podăriilor agricole colective. L’a

tive. Paralel cu alegerea terenu- -aceste cursuri s-a pus un accent [. au intrat in funcţiune ulterior. 2900, primele luni de apli~lj
deosebit pe; însuşirea agroteh­
rilor, situate în luncile rlurilor, nicii legumelor timpurii şi a L In 1959 aşadar, în ultimul care a noii metode, durata re- ^ In centrul muncitoresc Gurabarza. lingă cele cinci blocuri din sfafiiie C. F. R.
gospodăriile agricole colective culturilor forţate în răsadniţe. (_ trimestru- pentru repararea la paraţiei la cald a vetrelor a i cu trei etaje, s-a dat în folosinţă un nou complex de magazine,
aii fost ajutate să amenajeze te­
Pentru ca să avem în cadrul l cald a vetrelor, s-au folosit în cernit, in medie la circa 50 ore^ aparţinînd cooperativei de con sum din localitate. Com­ In sera de flori şi în pepinieră
renurile conform planurilor de gospodăriilor "agricole colective plexul cuprinde un magazin de confecţii şi textile, un maga­ secţiei L. 7 din Simeria, se pre­
organizare, astfel incit lucrările oameni pricepuţi, cunoscători ai rL medie, \lunar circa 131 ore, ceea„ lunar. 1i zin alimentar. Toate magazinele sînt luminate fluorescent. gătesc florile şi arbuştii care
să poată fi efectuate cu uşurin­ culturii legumelor,, vom trimite ţf c„e nu pu_t.ea nicid. ecum sa-. m. u.l,- meDt.eodaatunaci,\inltu,rcarxtul indu^ppărancJtoLi.cuaaloJ vor împodobi parcurile staţiilor
un însemnat număr de colecti-. OS.WALD ZATOSCHIL C.F.R. din regiune. Anul acesta
ţă, iar irigarea culturilor să fie .ţu.mească colectivul secţiei .,şi colectivului:1 -Apoi,-o ddyfjQiQ.
cit mai economică, generalizind corespondent se vor planta în parcurile şi,zo­
nele verzi din jurul staţiilor,
irigarea pe brazde lungi. ^ .ViS.ü_4a. Staţiunea* .<experimen X ia speciul personalul de intre- darea tn funcţâinte ra cuptaa-1' f DIN CREDITELE ACORDATE Şedinţă de
tală hcrticdîâ din Geoagiu, pen­
Cu ocazia întocmirii planuri­ tru a-însuşi intr-un ciclu, de pro­ l ţinere'. Folosirea metodei cla- relor Martin nr. 4 şi 5, repa-^ DE STAT cerc literar 1.500 arbuşti decorativi, 3.000 ar­
lor de producţie, gospodăriile ducţie cele mai bune metode a- [- sice de reparare nu putea adu- raţia la cald a vetrelor aces- ] buşti ornamentali, 700 tranda­
colective au fost îndrumate să grotehnice. Gospodăriile agrico­ 8.090.000 lei, ele şi-au Joi. iu obişnuita firi, 50.000 plante de decor,
extindă suprafeţele legumicole, j- ce cine ştie ce mari schimbări tor cuptoare, a fost făcută to t\
punîndu-se accent îndeosebi pe De asemenea, cu ajutorul Sta­ le colective din raio­ procurai piuă în pre­ şedinţă săptăm înală 280.000 flori diferite. S-au pre­
gospodăriile agricole colective ţiunii horticole se organizează [ în această situaţie. Iată de ce prin arderea superficială a ) nul Sebeş şi-.au propus zent 121 vaci, 136 vi­
din jurul oraşelor. Astfel, gospo­ în gospodăriile colective ce de­ C un grup de inimoşi inovatori stratului de magnezită. Bine-'] ca în acest an să dez­ ţele, 644 oi şi 75 capete de lucru, membrii gătit şi 20.000 ghivece cu flori
dăria agricolă colectivă din Balo- ţin suprafeţe importante de le­ t au studiat reviste de speciali- înţeles, pe parcurs, metoda aJ volte considerabil efec­ porcine.
mir a extins suprafaţa de la VI gume, puncte de sprijin pentru tivul de animale, pro­ cercului literar al pentru ornarea birourilor şi a
la 17 ha., G.A.C. Orăştie de la ca şi pe această cale să se însu­ l] Un număr mai mare
!15 ia 20 ha., G.A.C. Vinerea de şească de către ţăranii colecti­ UJ 1»J k J »— k prietate obştească. In de animale, au cum­ clubului C.S.H. au sălilor de aşteptare. Pină acum
la 10 la 17 ha. cea din Cugir de vişti metodele avansate din a- acest scop, din credi­ părat din credite gos­
la 10 îa 14 ha. etc. La fel au pro­ grotehnicâ legumicultura. Modele şi_ şoriimente noi tele acordate de stat podăriile agricole c«-- citit şi discutat schi­ au fost amenajate parcuri în
cedat, şi gospodăriile din Bobil­ pentru acest an, care lective din îîăhău, Cut staţiile : Simeria-călătorl, Bră-
na. Aurel Vlaicu şi altele. Pentru asigurarea unor pro­ ţa „Stingă“, a fînă- nişca şi Pestiş.
ducţii abundente de legume, este
Pentru ca să se obţină de pe necesar ca toate lucrările să se rului lăcătuş Mircea EMIL CREŢU;
aceeaşi suprafaţă 2-3 recolte, facă la timp şi de bună calitate.
gospodăriile agricole colective însumează aproape şi Sebeş. Tută. corespondent
au fost îndrumate să folosească In acest scop, consiliile de con­
sistemul de rotaţie a culturilor. ducere ale G.A.C. trebuie să încălţăm inte durabilă Muncitori- Infîfnire cu fineri Creşte numărul depunătorilor
mobilizeze colectiviştii la efec­
Folosirea răsadului de buna tuarea tuturor lucrărilor la un P en tru sem estrul II al dele al fabricii „A rde­ curs de creaţie încă 11
calitate, plantarea la momentul nivel superior, punind în prac­
optim şi întreţinerea raţională acestui an, au fost omo­ leana“ din Alba lulia, modele noi ce vor fi pre* elevi din Cuba la C. E. C.
a culturilor de legume sînt con­ tică recomandările Consfătuirii logate 4 modele noi de Eugen Fiizesz. zentaie la M inisterul dc fruntaşi
pe ţară a ţăranilor colectivişti. bocanci, concepute de resort pentru omologare. Nu de mult, la clubul minier La Petroşani funcţionează o casă orăşăneas-
către creatorul de mo­ In prezent silit în ca C.E.C., care are sub îndrumarea sa 5 agenţii
Peste 50 de ti­ din Petrila, in cadrul iniei joi

L a I. I, L. „ H o re a “ neri muncitori da de tineret, a avut loc o intil- C.E.C. în centrele miniere Petrila, Lonea, Vul­
pe şantierul elec­ nire prietenească intre tinerii can, Lupenî şi Petroşani precum şi 23 ghişee
trotehnic al l.G.S.
La întreprinderea de vaniaje faţă de cea nor­ sprijinul crescătorilor de H unedoara îşi com­ mineri din localitate şi tinerii C.E.C. cu gestiune proprie în cadrul exploată­
industrie locală din Alba mală, un nou tip de păsări din G.A.G., I.I.L. rilor miniere şi în întreprinderile care au peste
diţii importante pentru obţine­ Ing. ŞTEFAN HOMOEODEAN lulia s-au pus în fa ­ bibliotecă-discotecă lus­ „Horea“ confecţionează cubanezi care studiază la Insti­ 500 de salariaţi.
bricaţie produse noi. truită şi un model ele­ coteţe mobile în care pot pletează studiile ur. tutul de mine din Petroşani. La
rea unor recolte bogate. vicepreşedinte al Comitetului Dintre aceste amintim g an t de stativ pentru fi adăpostite aproxim a­ mînd cursurile şcolii intîlnire a vorbit Victoriano Numărul total al depunătorilor din raza ora­
cărăm ida eficientă, care tiv 800 de găini. şului Petroşani se ridică la 66.600 din care 2.143
Dar numai respectarea acestor executiv al Sfatului popular raional prezintă numeroase a- flori. Pentru a veni Î11 serale. P rin tre aceş­ Albenarez. sînt noi depunători.

condiţii nu este suficientă pentru O răştie tia se num ără su ­ Vorbind în limba romină, el a Realizări frumoase s-au obţinut şi în ceea ce
dorul Beloiu Ilie, înfăţişat tinerilor mineri aspecte priveşte sistemul de depunere prin virament dini
rHE2r lăcătuşul Iordache din lupta poporului cuban pen­ salariu pe bază de consimţămînt. După acest
sistem pină în prezent, sînt 3.750 depunători
Mmfu din Lupani au în d ep lin it planul trim estria l L e n je rie şi ciorapi din raza oraşului regional Petroşani.

Colectivul fabricii „Se­ bricarea a G articole noi, chetă cu bonetă pentru Ion. electricianul tru răsturnarea regimului singe- Numărul total de 66.600 depunători înregis­
beşul“ este preocupat de printre care : o nouă copii şi altele. Au fost traţi pînă acum reprezintă un libret la doi lo­
Ieri dimineaţă din abatajele la obţinerea acestor succese crearea unor noi modele garnitură de lenjerie de prezentate pentru omo­ Purtător Ilie şi a l­ ros al dictatorului Batista şi îm­ cuitori din raza oraşului regional Petroşani,
minei Lupenî a pornit spre şi-au adus-o minerii din sectoa­ de lenjerie,- ciorapi şi damă, pantalonaşi cu logare şi 11 modele noi
„ziuă“ ultimul vagonet de căr­ rele II, III şi IV-A. tricotaje pentru copii. De picior pentru copii, ja­ de şosete cu elastic. ţii, care U nt frun­ potriva mercenarilor din slujba
bune din planul pe trimestrul I curind s-a trecut ia fa- taşi în m anca des­
al acestui an. Minerii din Lu­ "MIMAI BABA
penî au extras în acest trimes­ imperialiştilor nord-americani.
tru cu 19 la sută mai mult căr­ corespondent
făşurată în proce­

sul de producţie ca Apoi a vorbit despre viaţa nouă

şi Ia învăţătură. ce se clădeşte în Cuba.

bune ca în aceeaşi perioadă a VASILE POP ADALBERT HUSZAR j R. BALŞAN
anului trecut, iar productivitatea
muncii au sporit-o 14,3 la sută. contabil corespondent corespondent

Luptând pentru îmbunătăţirea
calităţii cărbunelui, minerii din

Lupenî au reuşit să reducă con- ] L i n i o r i io co oo o ocoooooooooooo O<XxX>ô<X>O<X>C)CXX>0<X><X>
ţinutul de cenuşă dc Ia 33 .ţg, sută
admis, la 32,3 Ia sută. Tn ace- O OO -OÇ-O OOC-OOOOOC'VOW OOOVOOOVOOOOOOOb'OVOOOOOOOOOOVy
f îşi timp, prin reducerea con-
L Pentru lucrătorii sectorului torul unei prăjini, ea a fost asemenea avarii este aproape
” nurilor specifice — lemn de g P.T.T.R. Petroşani, criteriile înlăturată şi convorbirile au de neconceput. El însă, s-u

iă, energie electrică şi pneu­ o principale ale întrecerii socia- putut continua nestingherite. apucat cu sirguinţă de lucru.

matică etc., — ei au realizat şi o liste sînt reducerea numărului ...Tot intr-o noapte, nu de După ce a asigurat stîlpul

355.000 lei economii la preţul o de deranjamente şi a duratei mult, a fost trezit din pentru a nu fi. doborît, s-a
reparaţiilor la instalaţiile de somn maistrul electro-mecanic urcat pe el şi a început să
de cost. O contribuţie însemnată

telecomunicaţii şi centralizare. Gheorghe Arteanu, Intre sta­ scurteze sinnele P.T.T. una
...Intr-nna din nopţile trecu­ ţiile Haţeg şi Pîclişa vîntul în- cite una, ele au fost tăiate şi
Excursii te, după ora trei, în firul R.C. doise doi stîlpi de susţinere a legate din nou.

'Cu sprijinul Comitetului ra­ apăruse un zgomot care împie­ firelor P.T.T., la traversarea O bucată bună de timp, sus

ional U.T.M. Eracl, un număr dica orice fel de convorbire. peste calea ferată. Din aceas- pe stup, maistrul Arteanu s-a

ăe 24 tineri de la atelierul de o După toate constatările, între tă cauză toate convorbirile cu luptat cu furia vîntului şi cu

întreţinere al uzinei de prepa­ o staţiile Merişor şi Crivaăea, Timişoara şi Caransebeş erau frigul. In cele din urmă. de­
o căzuse ceva pe el. Au fost che-
rare şi Atelierele centrale Gu- g maţi de urgenţă liniarii Aladar întrerupte. ranjamentul a fost Măturat
rabarsa, au organizat de curind g Gros, Troian ionescu şi ioan cu succes. Pentru fapta lui a
o excursie la Hunedoara. Tinerii g Strugaru. Cu primul tren, ei La ora aceea nu circula, nici fost felicitat cu căldură...
un tren. Pentru a înlătura to­
tuşi deranjamentul, maistrul Asemenea fapte se întîlnesc

au vizitat secţiile furnale, oţe- o au plecat la Merişor. De acolo, Arteanu a pomit-o pe jos cale adeseori la sectorul P.T.T.R.

lărie, laminoare, atelierul de o au pornit-o pe jos, înfruntînd de 5 Km. luînd cu el doar un Petroşani. Ele sînt mărturie
g frigul şî zăpada. Vîntul sufla topor şi scările de urcat. Ajuns v ie a dorinţei lucrătorilor de
întreţinere, cocseria etc. De ase­ ? să le stingă faclele. Deranja­
şi mentul a fost găsit cu multă
menea, tinerii au vizitat oraşul E timpul mesei. Viţeii gospodăriei colective din Geoagiu slut hrăniţi cu biberonul de la faţa locului a văzut că sîr- aici dc a contribui la realiza­
către îngrijitoarea Maria Stoica. greutate, la Kilometrul 59 -!- mele P.T.T. se suprapuneau rea unei depline siguranţe a
muncitoresc şi castelul Hunia- o 800: o bucată de sîrmă atîr- peste cele C.F.R., iar stîlpul cu circulaţiei.
zilor. % nată peste firul R.C. Cu aju- pricina abia se mai Unea. Pen­
tru un om, înlăturarea unei I. CRIŞAN
PAVEL’ JURJIŢA
corespondent
corespondent

v vOOC'OOQÇ’VOOÇ'OOOOOOOOOOOOOOOOOOdOb-O'dOO'OdO'd'OOOOOO-OuOOOUOOOOtXXOOOOC-OC'C-O'ÎKÎ'bOCO

I