Page 102 - 1962-03

T5RUMÜÉ SÜCIAIJISMDKUI Nr. 2259

.0 . A. C . DSN :l! E A C O N TIN U EN H N ELO R R R
B A LO M IR

Gospodăria agricolă colectivă ’din Balomir, foarte semnificativ faptul că marea majori­ ! îndeplinirea planului
raionul Orăiştie, a luat fiinţă cu ciţiva ani in tate a colectiviştilor sint stăpiniţi de entuziasm,
urmă. Se poate spune că este una dintre gos­ muncesc cu tragere de inimă pentru a întări de producţie — obiectiv principal
podăriile colective mai noi, dar care Intr-un şi mai mult tînăra lor gospodărie colectivă, de
timp scurt, a reuşii să dezvolte atit sectorul a dezvolta în viitor cu precădere ramurile adu­ ai muncii de partid \
vegetal cit şi sectorul zootehnic. Desigur, co­ cătoare de mari venituri băneşti.
lectiviştii din Balomir mai întimpină unele îndeplinirea prevederilor pla­ mene pentru înfăptuirea
greutăţi, dar ei sint hotărîţi să le învingă. Este In pagina de faţă prezentăm cit eva aspecte
din munca şi viaţa colectiviştilor din Balomir. nului de producţie al gospodăriei Astfel, tov. Anghel Avram, mem­

agricole colective constituie pen­ bru în birou, răspunde de cul­

Totul depinde de pricepere, tru organizaţia noastră de tura mare, Viorel Groza, de pre­

partid, pentru toţi comuniştii, gătirea şi tratarea seminţelor,

obiectivul principal. Spre înfăp­ Maximilian Fleşa, de pregătirea

de buna organizare a muncii tuirea acestor prevederi este răsadniţelor şi iarovizarea carto­

concentrată întreaga noastră ac­ filor, Teofil Zinca, de efectuarea

tivitate. Ce am făcut noi pentru tuturor lucrărilor pe lotul de 15

ca planul de producţie să fie nu ha. de pe care ne-am propus să

Chemarea Consfătuirii pe ţa­ culturi. Sarcina ce ne stă în faţă felul acesta vom putea reparti­ numai înfăptuit ci şi depăşit ?, obţinem o producţie de 5.000 kg.-
ră a ţăranilor colectivişti ne-a este de a spori producţia de la za din an în an tot mai multe
an la an. Suprafeţele însă nu pot produse la ziua-muncă, vom pu­ Analizînd posibilităţile gospodă­ porumb boabe la ha., Ioan Ni-
dat un puternic imbold în acti­ fi întinse. Este limpede deci, că tea asigura o hrană îndestulă­
vitatea noastră. In chemare se nu putem să mărim producţia toare şi consistentă animalelor riei noastre am ajuns la conclu­ coară, de ferma de oi, Romulus
arată că pilda gospodăriilor co­ şi în acelaşi timp să livrăm sta­
lective fruntaşe trebuie să fie pe cale extensivă. Singura solu­ tului pe bază de contract canti­ zia că putem să sporim' în acest Badiu, de ferma de porci, Toma1
cel mai bun sfătuitor. Ea ne ara­ ţie este de a o mări pe cale in­ tăţi tot mai mari de grîu, po­
tensivă, adică de a obţine canti­ rumb şi alte produse. an în mai mare măsură efecti­ Istrate, d6 curăţirea păşunii. Pe­
tă că c cu putinţă ca toate gos­ tăţi mai mari de produse de pe
podăriile colective să obţină re­ aceeaşi suprafaţă, sau chiar de Am hotărît ca grădina de le ­ vul de animale decit se prevede riodic noi exercităm controlul
colte mari. Obţinerea acestor pe suprafeţe mai mici. Suprafa­ gume să o mărim de la 12 la 17
recolte depinde numai de vred­ ţa cultivată cu grîu va trebui să ha. Mai mult nu putem deocam­ în plan. Ca urmare, am stabi­ asupra îndeplinirii sarcinilor în­
nicia oamenilor şi de buna or­ o reducem cu 30 ha. în viitorii dată. Dar aceasta nu înseamnă
ganizare a muncii. ani, Ideoarece este necesar să că producţia totală anuală va lit împreună cu consiliul de con­ credinţate, asigurînd astfel în­
sporim pe cea cultivată cu po­ rămjne aceeaşi în fiecare an.
•Noi desprindem din documen­ rumb siloz pentru a asigura hra­ Prin introducerea sistemului ducere ca gospodăria noastră sa deplinirea lor întocmai.A; î adu­
tele Consfătuirii pe ţară a ţăra­ na animalelor al căror număr culturilor duble, prin irigarea ajungă să deţină la sfârşitul nările de partid, 1-2 m n ri in­
nilor colectivişti bogate învăţă­ întregii suprafeţe, prin aplica­
minte. Citindu-le s-au ascultîn- e în plină creştere. Cu toate rea de îngrăşăminte, cultivarea acestui ari o încărcătura de formează asupra m o d u ^ cu m
du-le la radio, ne-am gîndit Ia acestea producţia totală anuală de soiuri de mare productivita­
ceea ce am realizatei ceea ce va te etc., vom face ca pînă în anul — Da, proba de germinaţie arată că săminţa este bună, animale la suta dd fia.- Jmai îşi îndeplinesc sarcinile' cb';e-
trebui să realizăm în viitor. Gos­ de grîu va creşte an de an. Da­ 1965 producţia de legume la uni­ spune ing. agronom Avram Dad, brigadierilor. 98 la sută mare decit cea iniţial stabilită1 dinţate. Membrii biroului con­
că în anul 1961 s-a obţinut o tatea de suprafaţă să se dubleze. din boabe, au răsărit şi se dezvoltă viguroase. în planul ele producţie. Pentru trolează pe teren, la faţa losfi-
podăria noastră dispune ue o producţie totală de 300 tone grîu lui, modul cum se îndeplin< <c
suprafaţă de’ 584 ha. teren ara­ de pe 200 ha. teren, apoi în anul La plantele tehnice vom mări Casa c o le c tiv is tu lu i a asigura baza furajeră’ nece­ sarcinile şi îi -ajută pe cei ca i
bil şi peste 50 ha. fînaţ. Sarci­ de asemenea producţia. O aten­ sară efectivului de animale spo­ întâmpină greutăţi. In aiar/^ .e
na care stă în faţa noastră este 1965 se vor obţine circa 500 to­ ţie mai mare vom acorda însă c a să îm b e lş u g a tă r—ív a / ín rit, am făcut şi modificările co­ aceasta, în fiecare săptăL
Vie a folosi cît mai raţional aces­ ne 'de pe o suprafaţă de 170 ha. îmbunătăţirii calităţii produsu­ respunzătoare în plan, privind sîmbăta, biroul organizaţi
Pentru a realiza această canti­ lui. Noi cultivăm în special tu­ ÎUrajele. De asemenea au fost bază, împreună eu consiliat ae
te suprafeţe. Condiţiile pedocli­ tate de grîu va trebui să lucrăm tun. Experienţa pe care am eîş- luate măsuri pentru construirea conducere, brigadierii şi alţi coj
matice permit ca gospodăria să în aşa fel pămîntul încît să rea­ tigat-o ne arată că prin culti­ uritii nou grajd1cu o capacitate Iectivişti fruntaşi, analizează'
se specializeze în cultura legu­ lizăm o producţie de cel puţin varea lui în sol uşor, bogat în de 50 capete vite şi pentru mă­
melor, a plantelor tehnice, a ce­ 2.500 kg. grîu la ha. substanţe fosfatice, prin recol­ rirea saivanului ca să putem cum s-au îndeplinit sarcinile de
realelor şi în zootehnie. Va tre­ tarea la timpul optim şi usca­
bui să ne orientăm în aşa fel la Suprafaţa cultivată cu porumb rea în uscătorii speciale, (pe adăposti în el 600 oi. plan din săptămîna care a tre­
repartizarea suprafeţelor pe ca­ pentru boabe va rămhie aceeaşi. care le-am şi construit), se poa­
tegorii de folosinţă încît toate Dar producţia totală anuală va te ridica foarte mult procentul O casă de colectivist din Ba­ tulează casa. Iată fapte care Fixiridu-şi sarcini sporite, gos­ cut, se stabilesc măsurile pen­
ramurile şi sectoarele gospodă­ creşte de la 235 tone în anul de foi calitatea l-a. lomir. E seară. Intr-o cameră, vorbesc singure despre acest podăria noastră s-a angajat pen­ tru' înlăturarea deficienţelor şi
riei să se dezvolte în mod armo­ 196i la 650 tone în 1965. adică lucru. Acum 5-6 ani, in Ba­ tru a ajunge în acest an la o în­ greutăţilor ivite şi se trasează
nios. aproape triplu. Suprafaţa cul­ In felul acesta va fi orientată în jurul linei mese, stau niş­ lomir existau doar citeva cărcătură de 40 bovine, 60 por­ sarcini pentru săptămîna urmă­
tivată cu porumb siloz creşte de în perspectivă producţia din sec­ te copii. îşi fac lecţiile pen­ aparate de radio. ’Acum, co­ cine şi 100 ovine la 100 de hec­ toare. In acest fel, avem un con­
în anul trecut am cultivat cu torul vegetal în cadrul gospodă­ lectiviştii au peste 200 apa­ tare’. Ne bucură faptul că inţia- trol asupra întregii activităţi a
grîu 200 ha., cu plante furajere Ia 20 ha. la 50, iar producţia to­ riei noastre colective. Realizînd tru a doua zi. Intr-o altă ca­ rate de radio. Pot fi numă­ tiva noastră a fost apreciată şi gospodăriei. Folosind aceste me­
110 ha., cu legume 12 ha., cu tală de ia 300 tone în 1961 Ia ceea ce ne-am propus vom ajun­ meră, tatăl citeşte Absorbit o, rate pe degete familiile care că multe gospodării colective şi- tode, noi putem să cunoaştem în
plante tehnice 20 ha., cu porumb peste 2.000 tone în 1965. ge ca în anul 1965 — în afară carte, iar mama croşetează. nu au aparate de radio. Apoi, 1 au însuşit-o. orice moment situaţia realizării1
peste 120 de ha. In viitorii ani, de produsele împărţite la zile- De pe-o măsuţă, aparatul de în ultimul timp, mai mult planului în fiecare sector de ac­
cu unele excepţii, vom avea Avem toate condiţiile pentru muncă şi repartizate la diferite radio transmite în surdină o de 20 de colectivişti au cum­ In vederea îndeplinirii Ia timp tivitate, ceea ce ne permite să
aceeaşi proporţie între diferite a realiza asemenea producţii şi fonduri ale gospodăriei — să melodie odihnitoare. Camera părat aragaze, multe maşini luăm măsurile cele mai cores­
le vom realiza cu siguranţă. In realizăm un venit bănesc anual de spălat. O realizare cu şi în condiţii optime, a sarcini­ punzătoare pentru îndeplinirea
de peste 6.600.000 lei faţă de 700 este luminată din belşug de care locuitorii din Balomir se tuturor prevederilor planului de
mii lei cît am realizat în anul becul electric care străluceş­ lor de producţie, noi am discu­ producţie.’
1961. Valoarea zilei-muncă se mîndresc de ctţiva am este
va ridica astfel şi ea la 40 lei, te în tavan. Mobila 'din jur tat într-b adunare de partid lăr­ IOAN g h . vulcu
din care jumătate va fi sub for­ este nouă: un şifonier, pa­ şi electrificarea satului. Din
mă de bani ce se vor distribui în gită cu membrii consiliului, pla­ secretarul organizaţiei da bază
avansuri lunare. turi cu somiere, noptiere. Pe toamna anului 1960 au în sat
pereţi, tablouri. La bucătărie, nul pentru campania de primă­ P.M.R.'
Membrii gospodăriei noastre cinematograf. Acum constru­
----------==-¦- ¦ ¦— ---------- ggff mobilă la fel de nouă şi un vară şi apoi am stabilit sarcini
colective sint cu toţii hotărîţi ca iesc un nou local pentru co­
aragaz... ”' i concrete pe membrii de partid
umăr la umăr să muncească în
'A cui este această familie, şi membrii consiliului de condu­
aşa fel încît atît planul de per­ care acum, după munca din
cere pe genuri de lucrări şi ter-
spectivă cît şi planurile anuale
fii să fie nu numai realizate dar şi
simţitor depăşite.
Sf riXri timpul zilei, se odihneşte operativa de consum...' Folosind resu rsele locale
ANGHELavram plăcut, instructiv ? Intr-adevăr, o viaţă demnă
:<¦:*. \ y -X; Folosind resursele locale la construcţia adăposturilor pentru
preşedintele G.A.6. in Balomirul colectivizat, şi civilizată, un trai îmbelşu­ animale, colectiviştii din Balomir au reuşit să reducă-mult pre­
X: > asemenea familii sint multe. gat. Si colectiviştii îşi dau ţul de cost prevăzut în deviz. 'Astfel, de pe terenurile gospo­
Pcate că e vorba de familia seama de acest lucru. Iar dăriei, eî 'au tăiat plopi, sălcii şi arini, procurîndu-şi în acest
Comunistul Ioan ’ Nicoa- lui Ion Iosif, sau a lui Teo- mulţumirea lor se îndreaptă fel 40 m.c. lemn de construcţie. Tăiatul, transportul şi fasona-’
ră. are în grija sa peste fil Zinca. Dar tot atit de bine spre comunişti, spre partid, tul lemnului s-a făcut prin muncă patriotică. De ’asemenea,
360 de oi şi 170 miei. poate fi vorba de familia lui care le-a arătat calea gos­ scosul şi transportul pietrei pentru fundaţii s-a făcut tot prin
‘Anul acesta, numărul oi­ Ion Gh. Vulcu sau a lui Tra­ podăriei colective, i-a îndru­ muncă patriotică1. In afară de acestea, fiecare familie de colec­
lor gospodăriei colective ían Ciobotea... Traiul îmbel­ mat să păşească pe această tivişti a contribuit in mod voluntar şi cu cîte 250 buc. cără­
va spori mult. Pînă la şugat, civilizat, este tot mai cale, iar acum îi îndrumă mizi la construcţia grajdului de ioo capete. Datorită acestui
sfirşitul anului, încărcă­ mult un lucru obişnuit în ca­ părinteşte să-şi facă viaţa şi fapt, preţul de cost al grajdului s-a redus cu 120.000 lei faţă
tura de oi la 100 ha. va sele colectiviştilor. Şi cum să mal frumoasă, şi mai îndes­ de deviz, iar la grajdul de 50 capete, preţul de cost s-a ridicat
fi de 100 capete. nu trăieşti bine cînd gospo­ tulată. la. numai 1.620 lei pe cap de vită adăpostită.
dăria colectivă, dacă eşti
i harnic şi cu tragere de ini­ GH. PAVEE Procedând îri acest fel, colectiviştii din Balomir au reuşit să
mă, te răsplăteşte cu tot realizeze construcţii trainice şi ieftine, iar fondurile astfel eco­
ce-ţi trebuie ? nomisite le-au folosit pentru dezvoltarea altor ramuri.

Să luăm familia lut Tra­

tan Ciobotea. Este compusă ; 5 g g s a g = = .. ................. ---------------------

din 4 membri: Traían, capul

familiei, Maria, soţia sa, Oti­ Sectorul zootehnic - o mtndrie
lia, o fetiţă de 7 ani, elevă a gospodăriei colective
in clasa l-a şi mama lui Cio­
botea. In gospodăria colecti­
vă lucrează mai mult capul

OtŞS«! familiei. Traían Ciobotea a Gospodăria noastră colectivă de dezvoltare continuă a secto­ lor, va continua pînă vom rea­
făcut anul trecut 311 zile a lansat cunoscuta iniţiativă de rului zootehnic, de întărire per­ liza încărcătura la 100 ha. Ia cfe.
Avem condiţii pentru a depăşi 'muncă. Dar nici soţia sa, nici a realiza anul acesta, la suta de manentă a gospodăriei colecti­ re ne-am angajat.
mama sa n-au stat degeaba. hectare, o încărcătură de 40 bo­ ve. Desigur, adunarea generală
în acest an producţiile planificate iEle amîndouă au mai făcut vine, 60 porcine şi 100 ovine. Ne despre care vorbesc, n-a făcut O mare atenţie am acordat
283 zile-muncă. Pentru 594 bucură faptul că iniţiativa este numai să aprobe angajamentul, lărgirii bazei furajere, astfel ca
rÂm' prevăzut în planul de şi o mare parte din el îngrăşat 50-60 cm. Dacă se formează zile-muncă, această familie a apreciată de colectiviştii din re­ ci a discutat cu multă grijă şi ce
crustă, se va face mai repede. fost răsplătită cu 3.564 lei, cu giune şi cS iot mai multe gospo­ trebuie să facem pentru a l în­ aceasta să asigure hrănirea nu­
producţie să realizăm în anul cu gunoi de grajd. Acum, în 1.960 Kg. grîu, cu 1.188 Kg. dării colective îşi iau angaja­ făptui. Mulţi colectivişti au fă­ mărului de animale la care vom
Pe suprafaţa de pe care am porumb şi ’tot atitea Kilogra­ mente să realizeze sau să depă­ cut propuneri să folosim mai ajunge la sfîrşitul anului. Iată
acesta 2.000 kg. grîu, 2.500 kg. primăvară, îl grăpăm îndată prevăzut să obţinem 5.000 kg. şească această încărcătură de mult fondurile proprii pentru de ce, anul acesta, baza furaje­
boabe la ha. vom face patru me de cartofi, mari cantităţi animale la 100 de ha. cumpărarea de vaci, să lărgim
porumb boabe, 16.000 kg. car­ după ce se zvîntă. Cu 4-5 zile praşile mecanice şi două lu­ de fin, orz, ovăz pentru vite. baza furajeră, în special cu fu­ ră este formată din 70 ha. de tri­
crări cu sapa rotativă. Din venitul realizat în gospo­ înainte de a porni această raje valoroase, să facem noi foi, 10 ha. de lucerna, 30 ha. de
tofi, 1.300 kg. folarea-soarelui înainte de semănat facem o iniţiativă noi am chibzuit, am construcţii zootehnice. îndrumat
Acestea sint în linii generale dăria colectivă, Traían Cio­ cîntărit toate posibilităţile pe de organizaţia de partid, consi­ porumb-siloz, 40 ha. de borceag-,
la hectar. Colectiviştii noştri arătură de 15 cm., kub care metodele ce le vom folosi pen­ care Ie avem. Organizaţia de liul de conducere al G.A.C. a ţi­ orz şi ovăz, 10 ha. secară fura­
tru a obţine în- acest an pro­ botea şi-a reparat casa, a partid ne-a ajutat să înţelegem nut seama de aceste propuneri, jeră şi altele. Furajele pe care
sint însă optimişti. Ei spun că vom îngropa şi gunoi, pe acele ducţii sporite la hectar în ca­ cumpărat haine pentru toţi importanţa sectorului zootehnic,
drul gospodăriei noastre colec­ membrii familiei şi hambarul avantajele mari pe care le adu­ a trecut Ia înfăptuirea lor. le vom recolta de pe această su­
avem condiţii să depăşim mult suprafeţe care nu s-au îngră­ tive. îi este plin pînă la recolta ce gospodăriei colective şi ne-a prafaţă, vor asigura atît cantita­
din anul acesta. îndemnat să ne luăm un anga­ In prezent, prin cumpărări de tiv cît şi calitativ hrana anima­
aceste producţii. Au dreptate. şat în toamnă. Sămînţa o avem DAD AVRAM jament eît mai mobilizator. Adu­
Majoritatea familiilor din narea generală a colectiviştilor, animale din credite şi din fon­ lelor noastre, vor asigura o spo­
Asemenea condiţii au fost crea­ pregătită în întregime din soiul Ing. agronom al G.A.6. Balomirul colectivizat au în care am pus în discuţie aceas­ rire a productivităţii lor.
acum venituri care le îndes­ tă problemă, a aprobat cu mul­ duri proprii, avem 163 bovine
te încă din anul trecut. Pe în­ dublu-hibrid H.D.-103. înainte Colectiviştii Dar pentru ca sectorul zooteh­
tă însufleţire angajamentul pe din care 61 vaci, 190 porcine din nic să se dezvolte mai sînt ne­
treaga suprafaţă de 200 hecta­ de semănat o vom trata cu ger- din Balomir a- cesare şi o seamă de co.nstrucţ;
corăă o atenţie care l-am propus noi. Aşa am care 22 scroafe şi 338 oi. Acţiu­ de adăposturi. Noi avem acir
re destinată culturii griului am misan. Pentru a asigura o den­ deosebită con­ două grajduri, o îngrăşătorie
strucţiilor zoo­ devenit iniţiatorii acestei acţiuni nea de cumpărare a animalelor porci şi o maternitate, -
însămânţat numai sămînţă din sitate de 40.000 plante la hec­ tehnice. Ei au van, gropi de siloz. D a i ^
pînă acum 2 şi de reţinere din prăsilă pro­
soiuri de mare productivitate : tar, vom Însămânţa la distanţa grajduri, iar a- construcţii nu sînt suficient.
nul acesta vor prie a viţeilor, mieilor şi porci- De aceea, anul acesta vom mai
Ponka, Scorospelka, Bezostaia, de 30 cm. între rînduri, iar dis­ mai construi li­ construi un grajd pentru 50 bo­
nul. vine, vom lărgi capacitatea sai-
Harak. Ca plante premergătoare tanţa între plante pe rînd va fi variului pentru oi la 600 capete,
IN CLIŞEU : o remiză pentru atelaje etc.
griului am avut în mare parte de 27-30 cm. Solurile noastre grajdul cu o ca­
pacitate de 100
leguminoase. Toate acestea sint sint nisipoase, cu apa freatică capete vile mari.

condiţii favoi'abile unor produc­ aproape. Din această cauză sint

ţii sporite de grîu. Am face însă soiuri reci. Va trebui să ţinem In prezent noi stăm slab cu

o mare greşeală dacă ne-am mul­ seama de această particularita­ producţia de lapte. Aceasta pen­
tru că anul trecut n-ani cultivat
ţumi cu atît. Nici soiul şi nici te la stabilirea epocii de semă­
suficiente furaje. Situaţia aceas­
munca depusă pînă acum nu ar nat. Nu vom însămânţa decit ta grea va trece însă şî, prin

valora prea mult dacă nu ne atunci cînd temperatura în sol măsurile pe care le-am luat,

vom îngriji să întreţinem bine se menţine la 8-10 grade. atît în ce priveşte asigurarea ba­
zei furajere cît şi pentru o în­
culturile. De aceea am luat mă­ După ce porumbul a răsărit grijire şi hrănire mai raţională
suri ca îndată după topirea ză­ şi ai-e două frunze, facem un
pezii griul să fie grăpat, iar pli- grăpat perpendicular pe rînduri a vacilor, producţia de lapte va
vitul să se facă de atitea ori (de-a curmezişul). Suprafaţa creşte.

decit e necesar. Principalul este destinată obţinerii unei produc­ Sînteiu iniţiatorii unei acţiuni
ca să nu rămînă buruieni. Ace­ ţii de 5.000 kg. boabe la ha. o
le parcele pe care griul a ie- ’ lucrăm cu sapa rotativă în loc importante de dezvoltare a creş­
şit slab din iarnă vor fi îngră­ terii animalelor. Noi, colectiviş­
şate cu cite 200 kg. azotat de de grapă. După aceste lucrări
amoniu la hectar. se vor face trei praşile meca­ tii din Balomir, luptăm să în­
deplinim angajamentul pe care

ni l-am luat, să facem din sec­

Şi pentru porumb am asigu­ nice şi două manuale. Ultima torul zootehnic o mîndrie a în­

rat condiţii bune încă din toam­ praşilâ mecanică se va face tregii gospodării colective.

nă. Terenul a fost arat adînc cînd înălţimea plantelor este de SIMION PLEŞA

brigadier zootehnic