Page 103 - 1962-03
P. 103
N r. 2.?59 DRUMUL’ SOCIALISMULUI paf. 3
MM ACTIVITATEA
O R G A N IZA ŢIILO R B E PARTIR 1 APRILIE 1962 zică populară a Radioteleviziu-
PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică n ii; 12,30 Interpreţi de muzică
Munca poSîfică de Analiza activităţii gazetelor populară rominească şi a mino uşoară; 13,10 De toate pentru
rităţilor naţionale ; 6,30 Muzică to ţi; 14,05 Concert de muzică
masă în dezbaterea de perete uşoară; 15,05 Program muzical
uşoară : 7,15 „Cîntăm viaţa nouă pentru fruntaşii recoltelor bo
comunsştilor De curlnă a avut loc in sala prinderi s-a situat colectivul gate ; 15,30 La şezătoare; 16,10
de şedinţe a comitetului raio a satului“, program de cintece ; Estrada primăverii; 16,45 Emi
Recent, comuniştii de pe Şan nal P.M.R. Brad, o consfătu de redacţie al gazetei de pe 7,30 Melodii de estradă: 8,00 siune literară; 17,00 Muzică;
tierul nr. 7 construcţii din Lu- ire la care au participat co Şcoala şi viaţa ; 8,30 Cintece din 18,00 Muzică uşoară; 18,45 Noi
peni, au analizat, într-o adu lectivele de redacţie ale gaze rete „Munca“ de la Atelierele înregistrări de muzică populară
nare generală, felul în care s-a telor de perete din întreprin folclorul nou şi dansuri din ţări rominească; 19,05 „Melodii...
desfăşurat munca politică de derile şi gospodăriile colective centrale Gurabarza; iar din ca melodii“, emisiune de muzică
masă în ultima perioadă. Atît de pe raza raionului, respon socialiste : 9,30 Teatru la mi uşoară rominească; 19,30 Tea
referatul prezentat de biroul sabilii posturilor U.T.M. de drul gospodăriilor colective, lo tru la microfon, premiera „Tran
organizaţiei de bază (secretar control precum şi membrii sub- crofon pentru copil: „Prietenul
Alexandru Constantin) cit şi redacţiei. voluntare „Drumul cul l a revenit gazetei „Colec nostru bărbosul“ scenariu ra smisia continuă“, scenariu-râ-
discuţiile, au apreciat că în ul socialismului“ din Brad. diofonic de K. Roman după o diofonic de Levai Bela şi Sipoş
timul timp munca politică de tivistul“ din comuna Rişculi- idee de Giinther Feustel 10,18
masă pe şantier s-a îmbunătă Din partea comitetului raio Tamaş ; 20,45 Muzică intru men
ţit, fiind mai strîns legată de nal P.M.R. au participat tova ţa. In partea a doua a con Jocuri populare romlneşti: 10.30
sarcinile ce stau în faţa con răşii Şerban ştefan şi 1. Bis- sfătuirii, tovarăşul I. Bistrianu Pagini alese din muzica uşoară ta lă ;'21,00 ?Muzică de dans;
structorilor. S-a evidenţiat de trianu.
exemplu, că agitaţia vizuală a făcut un instructaj privind sovietică: 11,00 Formaţii artis PROGRAMUL I I : 7,20 Melodii
este acum mai operativă, con In referatul prezentat de că tice de amatori in studiourile
cretă şi mobilizatoare. Aceasta tre tov. Ion Receanu, s-a reliefat îmbunătăţirea activităţii gaze noastre ; 11,30 Vorbeşte Mosco populare romlneşti; 8,30 Clubul
pentru că lozincile afişate la va ; 12,00 Gintă orchestra de mu.
•toate blocurile în construcţie, activitatea depusă de către co telor de perete. j voioşiei; 10,30 Revista presei
t orbesc concret despre angaja lectivele de redacţie în cadrul
mentele şantierului, ale bri In încheiere tov. Şerban ş te străine; 10,38 Jocuri populare
găzilor, îndrumă pe construc concursului „Pentru cea mai
tori să urmeze exemplul şi me fan, secretar al comitetului ra Nu-i aşa că-mi vine bine? romlneşti; 14,30 La microfon :
todele fruntaşilor printre care bună gazetă de perete“. Apoi,
Alexandru Popa. Pălivan Pe ional de partid, a vorbit celor Satira şi umorul ; 16,00 Oameni
tru, Vintilă Istodor şi alţii. pe baza rezultatelor s-a făcut
clasificarea. prezenţi despre sarcinile ce = şi fapte ; 19,00 Emisiune pentru
Dc asemenea s-a apreciat
eă organizarea citirii presei în Astfel, pe locul I, pe între stau in faţa muncitorilor şi marinari; 22,00 Muzică de dans.
brigăzi şi echipe, organizarea
unor biblioteci, dotarea şi re colectiviştilor din raion în pe
partizarea lor la fiecare dormi
rioada actuală, sarcini pentru
tor, precum şi pregătirea mai
a căror îndeplinire trebuie să
temeinică a agitatorilor şi
militeze toate colectivele de
propagandiştilor, formarea co
redacţie ale gazetelor de pe
lectivului de creaţie pentru rete cit şi corespondenţii, vo
pregătirea programelor brigă luntari ai presei de partid. H e l ă r g e ş t e r e ţ e a u a d e d e s e r v i r e Trenuri cu supratonaj m i f t n i f * 1 np
zii artistice de agitaţie etc., au I. FiRVA şi T. TOD a populaţiei Mecanicii şl fochiştii depoului
contribuit la ridicarea nivelu corespondenţi
lui muncii de propagandă. Pregătirea agitatorilor In urma hotărîrii luate de că diferite localităţi din regiune se de locomotive C.F.I. din Gura 1 APRILIE 1962
tre conferinţa Uniunii regionale vor înfiinţa secţii de boiangerie, barza, îngrijind bine locomoti DEVA: Flăcări în taigă — ci
S-a apreciat însă că în mun In scopul pregătirii temeini Huzoni Ion şi Gh'. Micloşoni, a cooperaţiei meşteşugăreşti, în tîmplărie, cizmărie, tricotaje, fo vele şi folosind cu pricepere for nematograful „F. Sîrbu“ ; Te
ca politică de masă mai persis ce a agitatorilor. Comitetul ra au vorbit despre experienţa lor vederea extinderii gamei de ţa lor de tracţiune, au transport iubesc via ţă ! — cinematograful
ional de partid Haţeg a orga în munca de agitaţie. prestări de servicii pentru popu to etc. Se vor înfiinţa, de ase tat, de la începutul lunii şi pină
tă încă unele neajunsuri. Acti nizat în acest trimestru . in laţie, în acest an se vor înfiinţa menea, centre de primire a co la 28 martie, mai mult de 1.700 „Patria“ : HUNEDOARA: Pri
struirea lor pe centre de co A. MAGUREANU noi centre pentru deservirea menzilor în ramurile încălţămin tone de diferite materiale în mele încercări (seria I-a şi a
vitatea gazetelor de perete lasă mună. In cadrul programului populaţiei regiunii noastre. Ast te, îmbrăcăminte, boiangerie şî trenuri cu supratonaj. Ei au fă Il-a) — cinematograful „Victo
de instruire s-a predat un ci corespondent fel, conform planului de măsuri foto în comunele mari, pe lîngă cut in acest fel însemnate eco ria“ ; SEBEŞ: Cazacii — cine
uneori Ide dorit; nu silit atraşi clu de 4 lecţii cu teme e a : elaborat de comitetul executiv nomii de combustibil convenţio matograful „Progresul“ ; Dama
,Rolul agitaţiei de masă în Acfivifafe bogată al U.K.C.M., se vor înfiinţa 73 G.A.S. şi G.A.C. de pică ~ cinematograful „M<
un nîiimăr mai mare de cores construirea socialismului“, „For noi unităţi, cu un număr de cir Tot în acest an se vor da în nal şl uleiuri. Se evidenţiază în Sadoveanu“ ; PETROŞANI: Fru
me şi mijloace de agitaţie“, Organizaţia raională de ca 400 cooperatori. Printre noi
pondenţi care să facă din „Dezvoltarea conştiinţei socia Cruce roşie din raionul le unităţi ce se vor înfiinţa sînt folosinţă complexele de deser muncă comuniştii loan Călămar
liste şi formarea spiritului de Alba desfăşoară o bogată unităţi de croitorie la Sebeş, vire ce se construiesc la Pe
acestea adevărate tribune de colaborare şi ajutor reciproc activitate de educaţie sa Brad, Orăştie, Alba Iulia, Te
la oamenii muncii“, „întări nitară în rînăurile ţărani liuc, Bavu Mare, de frizerie la troşani, Lupeni şi Cugir. şi Nicolae Crişciu. moasa Lurette — cinematogra
generalizare a experienţei îna rea economico-organizatorică a lor colectivişti. In raion Orăştie, Deva, Brad, Lupeni. In
G.A.C.“. sint 5.746 absolvenţi ai NICU SBUCHEA ? Z1. OSWALD ful „Al. Sahia“ ; Tom degeţelul
intate, de combatere a lipsuri cursurilor sanitare săteşti. Pe primuî loc planificator impiegat de mişcare — cinematograful „7 Noiem
După fiecare lecţie predată
lor ce se mai ivesc etc. s-au organizat discuţii privind In scopul educaţiei sani Formaţiile artistice — teatru, Prin muncă patriotică brie"; ALBA IULIA : Străzile
munca agitatorilor de la om tare a ţăranilor colectivişti \ au amintiri — cinematograful
In încheiere, adunarea gene la om, cum trebuie să foloseas s-au folosit diferite forme cor şi dansuri — ale căminului
că agitatorii presa de partid, c u : serile de întrebări şi In comuna Boşorod a fost Tot prin muncă patriotică, la „1Victoria“ ; Doctorul din Bo-
rală a adoptat o hotărîrc în evidenţiindu-se şi experienţa răspunsuri, la care au par cultural din satul Birsău, raio construită de către pompierii gospodăria colectivă s-au adus thenow — cinematograful „23
unor agitatori. De exemplu, in ticipat 1.500 colectivişti, voluntari, prin 'muncă patrioti 270 m.c. lemn de construcţie şt August“ ; ORĂŞTIE : Pinze pur
care sînt prevăzute măsuri ce comuna Berthelot, agitatorii conferinţele, serile medica nul llia, sint tinere. Ele au luat că, o remiză nouă. La această 40 m.c. piatră, realizlnău-se în purii — cinematograful „V-
Vaier Dumbravă, Păran Aron, le etc. construcţie au participat 74 to acest fel 17.994 lei economii. Roaită“ ; Mexicul ciută — cine
vor duce Ia continua îmbunătă fiinţă in toamna anului trecut. varăşi printre care Ioan Dă- matograful „Flacăra“ ; SIMET
ViRGIL C1STEIANU Cu toate acestea, ele au ajuns neasă, Traian Buciumau, Iile 1LIE CIOCADE RIA: Spectatori in ofsaid — cine
ţire a muncii politice de masă. Dăneasă şi alţii. matograful „I. Pintilic“ ; HA
sa n ita r*V. învăţător ŢEG : Spectatori in ofsaid
să desfăşoare o activitate boga C re ş te nivelul d e trai — cinematograful _ „Popular“ ;
tă. Aşa, de pildă, echipa de tea BRAD: Nu te lăsa nicio
tru a pregătit şi pus în scenă In anul 1961 oamenii muncii trai al oamenilor muncii din Va dată — cinematograful „Stea
L a-o-ia ?Lu c lu b u l d in T e liu c - - a c t iv i t a t e m a i vie, piesele: „La-s că vine Nuţă“, rdin Valea Jiului au cumpărat cu lea Jiului. ua roşie“ : LONEA: Vi-:
„Toamna se numără bobocii“ şi 4.170.000 lei mai multe produse Pentru mai buna servire a oa tcingii — cinematograful „Mi<
la nivelul c e rin ţe lo r! „Aripă de rindunică“. Cu aceste alimentare decît in 1960, iar în nerul“ : TEIUŞ: Cer senin
piese s-au dat spectacole în primele două luni din acest an menilor muncii s-au dat în fo — cinematograful „V. Roaită“ :
De citeva luni, clubul mineri zioane, concursuri „Cine ştie ciş. ar fi putut avea loc, In orele cind această lună în satele Hărău şi mai mult cu 1.965.000 ca în lu losinţă, in acest an, noi unităţi ZLATNA : Pline şi trandafiri —
lor din Teliuc desfăşoară o sla tigă“, schimburi de experienţă nu rulează film, manifestări bo Bampotoc. Dansatorii au pregă nile corespunzătoare ale anului comerciale, iar magazinele ali cinematograful Muncitorul“ i
bă activitate cultural-educativă. intre fruntaşii în producţie etc., gate. Organizate cu regularitate, tit o suită de dansuri populare 1961. Aceste cifre ilustrează creş ILIA: Porto-Franco — cinema
Astfel, de la Începutul anului, care, prin conţinutul lor, să paralel cu manifestările din ca locale, iar corul a pregătit cin- terea an de an a nivelului de mentare au fost dotate cu încă tograful „Gh. Doja“ : APOLDUL!
aici au fost organizate doar: o sprijine minerii în realizarea drul clubului, ar fi dat, evident, tecele „In slujba păcii“, „Ilenu•
seară de întrebări şi răspunsuri sarcinilor de producţie, să le posibilitatea unui număr mai co-fa“, „La fintlnă“ şi altele. 11 noi instalaţii frigorifice. DE SUS: Floarea zăpezii •—i ci
pe tema „Frumoasă-i meseria de îmbogăţească cunoştinţele pro mare de oameni ai muncii să le nematograful „23 August
miner“, o seară a fruntaşilor în fesionale şi de cultură generală. frecventeze. La concursul bienal de tea C. BăPUŢA
producţie a cărui conţinut s-a O
Tovarăşii din comitetul sindi Motivul adevărat al acestei m u n cito r
referit la importanţa introduce cal al I. M. Teliuc încearcă să activităţi sărace în conţinut este
rii tehnicii noi în minerit, cî- justifice această stare în fel şi însă altul: insuficienta preocu tru I. L. Caragiale formaţia de NOTA
teva conferinţe cu caracter teh chip : ba că clubul nu are direc pare pe care o vădeşte In dome
nic şi, săptăminal, joi de tine tor, ba că sălile clubului nu sînt niul muncii cultural-educative teatru s-a clasat pe primul loc, De ce numai Ia centru ? ’ ""?ÉÍ
ret. Acestea din urmă au o te corespunzătoare etc. Dar cine-i comitetul sindical. La Teliuc la faza intercomunală, şi ca ur
matică bine orientată, menită vinovat, de pildă, că pînă în există posibilităţi pentru desfă
să contribuie la educarea tine prezent clubul nu are director? mare la 8 aprilie se va prezen In plin centrul oraşului Deva, întreprinderii spun într-una : se e in u ri
retului. Joi de tineret pe teme Tocmai comitetul sindical care şurarea unei activităţi cultural- de îndată ce se aşterne noaptea vor lua măsuri; deocamdată nu
ca ,,lubeşte-ţi meseria aleasă“, a tergiversat aşa zisa „căutare“ educative rodnice. Comitetul de ta la faza raională. şi pînă în zori de zi e lumină pli sc pot înlocui becurile arse fiind, PENTRU 24 DE ORE
„Trăsăturile morale ale omului a unui tovarăş corespunzător partid al I. M. Teliuc va trebui R. BORZA nă. Aici ard lămpi fluorescente. că altele bune nu există în ma
de tip nou“ şi altele, s-au bucu pentru această muncă. Este ade să ia măsurile necesare pentru învăţător Cum te îndepărtezi însă de cen gazie. Vreme schimbătoare cu cerul mai
rat de un viu interes între mun vărat, apoi, că sala clubului este înlăturarea acestor lipsuri, pen tru ai surprize ! Pe anumite m ult noros.
citori. Dar aceste acţiuni au fost mică, cu o capacitate de circa tru desfăşurarea unei activităţi Ufilaje noi străzi nu mai ard becurile. De Se pune întrebarea : cînd oare
mult prea puţine. N-au fost or 50 locuri. Insă, alături, sala de politico-educative vii, la nivelul citeva zile de pildă, o asemenea conducerea întreprinderii de Vor cădea ploi slabe. Tem peraiura
cerinţelor. Atelierele centrale din Gura situaţie se întîîneşte pe străzile electricitate din Deva va lua
ganizate aici seri literare, simpo cinematograf are 125 locuri. Aici barza sînt dotate în fiecare an M. Eminescu, Elena Văcărescu, măsuri de a se face aprovizio s ta ţio n a ră ; ziua va fi cuprinsa între
V. CHIŞ cu diferite utilaje noi, de mare narea cu becuri ?
productivitate. Din planul pe Călugărenî şi altele. Sfatul 9 şi 15 grade, iar noaptea în tre 5 si
anul acesta, am primit de cu- 1 grad.
rînd o maşină de găurit moder popular s-a adresat în această
nă fabricată la uzinele „înfrăţi Vînt potrivit cu intensificări tempo
rea“ din Oradea. rare din sectorul vest.
PETRU TOD privinţă conducerii întreprinde- »
maistru
rii de electricitate. Dar în za
dar. Tovarăşii din conducerea
U z i n a — ş c o a l a v i e t ioo•e-ooooooooooooooooooooooc OOOOOOOOOOOC/vOOOOOOOOOOO
ooo
— Ce să mai. facem, tovară timpul liber. Rugaţi-l pe Voicu Lui Voicu i s-a cam urcat de calitate, comunistul Iosif discutat atitudinea aţii ’faţă 'dc
o şe Pescarii, cu Gheorghe Mi- Petroiescu să stea şi el de vor la cap. Pe deasupra, şi-a cum Bocănici, l-a luat intr-o zi in muncă şi învăţătură cit şi pur
tarea în societate. Citeva zile
liail! ? Nu-i chip să-l îndrep bă cu Mihail. o bună părat o motocicletă şi hoină primire. Era de faţă şi şeful Petroiescu a fost preocupat.
o tăm. Spunînă acestea lui Mir- ...Discuţia a durat rea cu ea toată ziua. Lipsea secţiei, tovarăşul Gheorghe S-a frămîntat. Devenise şi mat
retras. Tovarăşii lui de muncă
cea Bogăţeanu, secretarul or bucată de vreme. Parcă şi ui nemotivat, uneori chiar şi de Bota. Iarăşi s-a îndreptat o zi, însă, au observat aceasta şi
ganizaţiei U.T.M. de la secţia taseră că mai trebuie să ple la şcoala medie serală. Odată două, o săptămînă, apoi din l-au înconjurat cu dragoste,
mecanică a uzinei „Victoria“ ce acasă, că schimbul s-a sfir- a venit să-i dăm motivare că nou venea obosit la slujbă. discutînd cu el. De atunci Pe
din Călan, ochii i se umplură şit. Atunci cind s-au despărţit, altfel îl dă afară de la şcoală. Tovarăşii lui ăe muncă, de la troiescu Voicu a revenit pe
drumul bun şi şi-a regăsit şi
de tristeţe. Dumneavoastră Şi l-am rugat pe tovarăşul Tra Nu i-am dat motivare. Cină care învăţase meserie, au dis buna dispoziţie. Astăzi el este
v ceilalţi comunişti ne-aţi dat ian Horvath, care participase ne-am interesat la şcoală am cutat şi ei cu Voicu. şi comu unul dintre tinerii cu care ne
o îndrumări, preţioase totdeauna, la discuţii, să-mi povestească văzut că nu era ameninţat din nistul Gabora Adalbert i-a ex mîndrim. Lucrează fără rebut;
numai piese de calitate. Şi la
o Şi atunci cind Voicu a luat-o despre Voicu Petroiescu. Nu aŞ cauza absenţelor. Pe semne că plicat că în felul acesta pres şcoala serală a devenit mai si
litor. iar comportarea lui in
L razna. fi putut crede că fruntaşul el vroia să îşi facă rezerve, să tigiul lui de tînăr muncitor este societate nu mai lasă de dorit.
— Voicu Petroiescu? — în secţiei a fost cindva şi el un mai poată lipsi. prejudiciat. Că la un moment, Pe Ungă faptul că el s-a în
dreptat, exemplul lui bun a
trebă secretarul organizaţiei „caz“. Utemiştii au stat cu el de dat, se va trezi singur, fără fost urmat şi de Constantines-
— Da. acum este printre cei vorbă, aşa, ca de la om la om. un prieten ăe nădejde. cu Similache. Şi acesta din
de partid. urmă ne dăduse mult de lucru.
mai buni strungari îşi începu Citeva zile a mers el cnm a La gazeta de perete utemiş-
— Da. tov. Horvath istorisirea. Dar mers, apoi iarăşi a luat-o dc tii i-au afişat caricatura. Prie Acum ne-a mai rămas acest
dacă l-aţi fi cunoscut cu cît- la capăt. îşi. lăsase să-i creas tenul lui, Mircea Bogăţeanu, tinăr de care aţi auzit, Gheor
— Trebuie să munciţi cu răb va timp in urmă... Cină era că chică. Şi ca să fie şi mat l-a încondeiat într-o epigramă. ghe Mihail. Sintem convinşi că
încă la şcoala profesională, cu moţ, se pieptăna cu creas S-a supărat Voicu al nostru şi el se va îndrepta în -curlnă.
dare şi perseverenţă aşa cum foc. A doua zi a venit insă Colectivul nostru este puter
aţi muncit şi cu Voicu. omul venea în practică aici. Era un tă de cocoş şi purta haine de tuns civilizat, cerind să fie lua nic. La noi oamenii nu pot sta
băiat respectuos şi silitor. Ii bulevardist. tă jos caricatura.
L nu se schimbă dintr-odată.Noi plăcea meseria şi făcea pro indiferenţi cind il văd pe umil
grese. A lucrat mai mult cu to Mircea Bogăţeanu, care este Noi am- vrut să discutăm ati
o o să vă ajutăm. Deocamdată, varăşul Gabora, unul din ve tudinea lui intr-o adunare a din tovarăşii de muncă alune
teranii uzinei. După ce a ab coleg de clasă cu el la seral, organizaţiei de partid, deoa
o discutaţi cu el, explicaţi-i că solvit şcoala a fost angajat în rece Voicu Petroiescu era can cat pe un drum greşit. Şcoala
secţie. De la fiecare a învăţat a încercat să-i explice că a didat de partid. Acest prim pas
o nu procedează bine atunci cind cîte ceva. E şi firesc, fiecare spre bine ne-a făcut însă să vieţii i-o facem noi, aici, in ATELIERELE 88. M. R. SI MERI A 5
$ in timpul liber face excese. luat-o pe un drum greşit. De amînăm discutarea lui. L-am uzină.
am făcut la fel. începuse să
L Acestea influenţează asupra stăplnească meseria. Şi salari geaba. Petroiescu îşi vedea D. CRICOVEANU an g ajează de u rg e n ţă ;
sănătăţii lui şi asupra produc zarea i-a crescut. MerJLtele li
erau recunoscute şi — poate de-ale lui. Dc la o vreme, de
ţiei. De aceea nu dă randamen © DOI STRUNGARI
venise mai ursuz, Ingîmfat şl
tul dorit. Absenţele lui nemo-
manifesta continuă indispo
L tivate, faptul că după citeva ziţie. • TREI CAZANGII
so zile de la primirea salariului • ŞASE LĂCĂTUŞI Í
o nu mai are bani, 'dovedeşte că
O r>J
O duce o viaţă dezordonată.
Cl
^ Trebuie să-i cunoaşteţi priete- că aici. noi am greşit. Nc-am La serviciu venea obosit şi chemat în faţa biroului orga Infor maţii suplimentarese pot
S nii şi felul în care îşi petrece grăbit cu încurajarea. dădea mult rebut. Controlorul nizaţiei de bază unde i-am serviciul personalului din atelier. \
OOCCCOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOQCOOOOOOOOOOOOCOOCCOOOOOC OObOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOCC OOOOOOCOOOCOOOOOOOOOOOO^O^OOOOOOOOOCOOOOOOOOOCOOCj^^y^'