Page 104 - 1962-03

páf. 3 *'
Lucrările Comitetului celor 18 stale
pentru dezarmare
GENEVA 30. — Trimisul special
Agerprcs N. Piiicea, transm ite:
La 30 m artie, sub p reşedinţia Iui
V. A. Zorin, locţiitor al ministrului
Afacerilor Externe al U.R.S.S., a avut
loc cea dc-a 12-a şe d in ţă p len ară a
Comitetului celor iS state pentru de­
zarm are. , telor privind d ezarm area g en erală şi
La şedinţa au luat cuvîntuî repre­
zentanţii U.R.S.S., S.U.A., Italiei, Po­
loniei, Braziliei, R.A.U., Romîniei, An­
gliei, Bulgariei şi Indiei.
Prim ul a lu at cuvîntuî V. A. Zorin,
ca reprezentant aî Uniunii Sovietice.
El a sublim at că s-a ajuns la o în­
ţelegere asupra procedurii formulării
definitive a proiectului de preambul
al viitorului tra ta t cu privire la de­
zarm area generală şi totală şi că pro­
iectul de preambul, propus de Uniunea
Sovietică, s-a bucurat de sprijin în
ansam blu. Acum Comitetul este dator
să treacă la examinarea concretă a
altor prevederi ale viitorului tratat.
In această ordine de idei, V. A. Zo­
rin a analizat în am ănunţim e artico­
lul 1 al proiectului sovietic de Tra­
ta t cu privire la dezarm area generală
şi totală.
Destinaţia principală a acestui ar-
ticbl este de a determ ina amploarea
m ăsurilor în domeniul dezarm ării ge­
nerale şi totale, de a stabili care
este partea obligatorie, integrantă, a
acestei dezarmări, precum şi de a ela­
bora în linii generate metodele de în­
făptuire a dezarm ării generaţe , şi to­
tale.
Reprezentantul sovietic a subliniat
că pentru traducerea în viaţă a acor­
dului cu privire la dezarm area, gene­
rală şi totală trebuie fixat uu termen
definii şi concret. Guvernul sovietic,
a spiis el, consideră cu putinţă să se
înfăptuiască întregul program de de­
zarm are generală şi totală, să se ob­
ţină Jich id îrea totală a maşinii de
război a statelor în decurs dc patru
ani.
El a am intit că în cadrul discuţiei
generale s-au citat şi alte termene.
Printre altele, şeful delegaţiei Indiei,
M enon, a a ră ta t că guvernul Indiei
a ajuns Ia concluzia că dezarm area
g en erală şi to tală poate fi în făptuită
în decurs de 4-5 ani. llom c, ministrul
Afacerilor Externe al M arii Britanii,
a com unicat Gomiteiului că, după pă­
rerea delegaţie? sale, care, în mod
Vădit, este îm părtăşită de delegaţia
Statelor Unite, program ul de dezarm a­
re generală şi totală poate fi înde­
plinit în 9 ani.
V. A. Zorin a co n statat că în ra i­
durile tuturor delegaţiilor există un
acord general asupra faptului că tre­
buie fixat un term en' definit, ferm
şt. pe m ăsura posibilităţilor, cit se
poate de sciirt pentru înfăptuirea de­
zarm ării generale şi totale.
După ce a subliniat im portanţa sta­
bilirii clare şi precise în tratat a mă­
surilor principóle pentru dezarmare,
V. A. Zorin a a ră ta t că guvernul so­
vietic elaborîudu-şi proiectul s-u ghi­
d at după principiul asupra căruia s-a
căzut de acord că dezarm area tre­
buie să fie generală şi totală. El a
enum erat m ăsurile formulate în arti­
colul Í a! proiectului sovietic. In con­
tinuare vorbitorul a enum erat punct cu
punct măsurile formulate în primul
articol al proiectului sovietic. Subli­
niind însem nătatea acestor măsuri care
prevăd, printre altele, dizolvarea tu ­
turor forţelor arm aie' şi interzicerea
refacerii lor sub orice formă, inter»
zicerea armelor nucleare, distrugerea
şi încetarea producţiei tuturor mijloa­
celor destinate pentru transportarea
la ţintă a armei nucleare, desfiinţa­
rea bazelor m ilitare situate pe teri­
toriile altor ţări. desfiinţarea bazelor
militare de pe teritoriile naţionale,
desfiinţarea serviciului m ilitar etc.
V. A. Zorîri a d eclarat că aceste pro­
puneri au găsit un ecou pozitiv în
rîudurîlc m ajorităţii delegaţiilor Ia
conferinţă şi sîttt conforme cu decla­
raţia comtlnă de principii soviete-
am ericană.
Proiectul sovietic de tratat prevede,
de asemenea, că dezarm area trebuie
să se înfăptuiască în trei etape conse­
cutive. Trecerea la clapa urm ătoare
se va înfăptui după ce organizaţia
internaţională pentru dezarm are ?ă
adopta hotărirca care confirmă că mă"
şurile etapei precedente, au fost în­
deplinite şi efectuate şi au fost pre­
gătite m ăsurile de control necesare
etapei următoare.
In leg ătu ră cu acest punct, aş dori
să subliniez doar un sin g u r lucru şi
anume că în cursul discuţiei gene­
rale toate delegaţiile au fost de acord
că dezarm area generală şi totală tre­
buie să se înfăptuiască în trei clape.
D elegaţia sovietică, a declarat în
încheiere V. A. Zorin, a lăm u rit încă
uu capitol din proiectul de tra ta t cu
privire la dezarm area generală şi to­
ta lă propus de ea. C om paraţia pe carC
am făcut-o a proiectului n o stru cu
principiile de bază ale dezarm ării, ca
şi cu program ul de dezarm are ai
S.U.A., prezentat de preşedintele K en­
nedy la A dunarea G enerală la 25
septem brie 1961, a ra tă că sintenv de
acord asupra (mei m ajorităţi consi­
derabile de puncte şi în orice caz
există un acord principial în privinţa
am ploarei m ăsurilor de dezarm are şi
în privinţa metodelor lor dc înfăptul-
Redacţia şi administraţia ziarului: slr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 138, 159, 75, 617. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea' Poligrafică „l Mai“ — Deva”
rc. De aceea, a r îi de d orit ca, acţto- fel incit tim pul nostru să fie consa­
nînd în spiritul de colaborare în care crat sarcinii principale: alcătuirea
s-au desfăşurat tratativele pînă în pre­
zent, să se ajungă mai repede la un
acord şi asupra acestui capitol de
tratat cu privire la dezarmare, care
stabileşte obligaţiile generale ale sta­
totală.
In .cursul discuţiei care s-a desfă­
şurat apoi î n . Comitet, o serie de de­
legaţii au formulat observaţii şi com­
pletări . la proiectul articolului I al
Tratatului cu privire la dezarm area
generala şi totală, prezentat de Uniu­
nea Sovietică. Totuşi, paralel cu o ase­
menea abordare concretă a rezolvă­
rii sarcinii ce stă în faţa Comitetu­
lui, s-a m anifestat, de asemenea, ten ­
dinţa anum itor delegaţii de a abate
Comitetul de la lucrările concrete asm ,
pra proiectului de tra ta t cu privire ia
dezarmare, spre dezbateri nesiîrşîio
asupra unor probleme izolate, fără le­
gătură cu contextul general- al pre-
iocfuîuî dc Tratai.
Astfel, deleg aţii S.U.A., Angliei şi
Italici, dînd asigurări că intenţionează
să studieze, tem einic cuvîntarea dc vi- -
r.erî a reprezentantului U niunii So­
vietice şi să prezinte în viitorul cel
mai apropiat observaţiile for am ănun­
ţite pe m arginea acestei cuvîntări, au
pretins în acelaşi timp că lucrările
nemijlocite asupra proiectului dc T ra­
tat cu privire In dezarm area' gen erală
şi totală, adică tocm ai lucrul pentru
care s-a întrunit Comitetul, ar putea
fi începute ab ia după rezo lv area fon­
dului unor probleme — după părerea
lor — esenţiale. ' ¦f
R eprezentantul S. U. A., de pil­
dă, a căutat din nou să ob­
ţină ca Comitelui să nu se ocupe
de exam inarea proiectului dc T ratat
cu privire la dezarm area generală şi
totală, ci de probleme izolate, cum
sînt încetarea experienţelor nudeare,
controlul şi verificarea, înfiinţarea şi
activitatea viitoarei organizaţii inter­
naţionale de dezarm are.
Reprezentantul Italiei, deşi ă afirm at
că nu m ai doreşte să reînceapă discu­
ţia generală, a chemat pe delegaţi să
se ocupe în prim ul rînd do elabora­
rea m odalităţii de întocm ire şi a ca-i
drultii generai al tratatului sau a unor
acorduri separate de dezarmare gene­
rală şi loială.
Or, experienţa îndelungată a tra ta ­
tivelor asupra dezarm ării atestă în mod
vădit că încercările dc a se rezolva
în mod izolat diferitele probleme ale
d ezarm ării nu pot duce la rezu ltate po-,
zitive. Singura calo practică cti putin­
ţă spre un acord o coustituie elabo­
rarea unui tra ta t unitar cu privire la
dezarm area generală şî totală.
A ceastă idee a fost subliniată dc mai
multe delegaţii care şi-au exprimat în ­
grijorarea legitimă în legătură cu încer­
cările reprezentanţilor puterilor occi­
dentale de a reveni mereu la pro­
bleme procedurale d e ja rezolvate şi, îri
special, de a impune Comitetului con­
stituirea unui m are num ăr de subco­
mitete asupra diverselor probleme.
Luînd cuvîntuî, reprezentantul R. P.
Romine George Macoyescu, adjunct al
m inistrului Afacerilor Externe, a s p u s : form ulată, a d e c la ra t V. A. Zorin, care
Delegaţia rom ină constată că ia m i­
m a i o sâptăniîiîă după ce la propu­
nerea celor doi copreşedinţi s-a stabi­
lit procedura de urm at în Comitetul
nostru, atenţia ne, este abătută de la
problemele dc fond asupra cărora ea
ar trebui concentrată.
Acum este firesc — a spus vorbito­
rul în continuare — să examinăm art.
1 din proiectul sovietic, îm preună cu
toate propunerile referitoare la pro­
blemele cuprinse în acest articol. Şi
iată că ni se propune să părăsim pro­
cedura sim plă, norm ală, eficientă cu
care am pornit la lucru şi să adoptăm
altă procedură, care implică riscul de
a fărimiţa atenţia şî eforturile noastre,
Gontmuînd cu procedura adoptată de
Comitetul nostru, trecînd la exam ina­
rea pas cu pas, articol cu articot a inaj
leriaielor supuse dezbaterilor, asigu­
răm muncii noastre un ritm operativ^
şi putinţa unui autocontrol.
Avem destule probleme de fond de
studiat. S ă ne concentrăm asupra lor.
Să le exam inăm pe rînd, şi a c e a sta
va fi cea m ai bună g a ra n ţie că to ate
problemele propuse a fi dezbătute vor
ajunge să fie exam inate la tinîp.
In continuare vorbitorul a s p u s : lu
acest stadiu a! dezbaterilor noastre de­
legaţia rotnînă doreşte să dea expresie
nădejdii sale că se va găsi în Comi­
tetul nostru calea necesară spre a se
ajunge la un acord complet cu privire
la toate chestiunile de procedură, a s t­
.Tribune“ critică poliţia reprezentanţilor
occidentali la conferinţa de la Geneva
LONDRA' 30 (Âgerpres). —
Majoritatea exploziilor nu­
clearo pot îi detectate in prezent
cu ajutorul mijloacelor existen­
te, scrie săptămânalul laburist constituie principala irină în lu­
„Tribune“, criticînd afirmaţiile
deşarte ale reprezentanţilor pu­
terilor occidentale că mijloacele
proprii de detectare alo ţărilor
nu ar asigura un control asupra
respectării acordurilor cu 'priva­
re Ia încetarea experienţelor cu
arme nucleare. Trecînd în mod
intenţionat cu vederea posibili­
tatea unui control, so spune în
articol, reprezentanţii occiden­
tali creează astfel . primejdia
îîT fD M u c sffirtÁ T rrsM ü irijr
tratatului dc dezarmare generală şi to­
tala.
Referindu-se la textul art. t din pro­
iectul sovietic de tra ta t de dezarm are
generală şi totală, reprezentantul R.P.
Romine a sp u s:
Acest articol defineşte angajam entele
statelor sem natare cu privire la urm ă­
toarele patru problem e: conţinutul dez­
arm ării generale şi totale; natura, com­
ponenţa şi înzestrarea forţelor de po­
liţie (sau miliţie) necesare pentru se­
curitatea internă şi m enţinerea păcii
intr-o lume d ezarm ată; succesiunea
eiapelor de dezarm are şi condiţiile tre­
cerii de la o etapă Ia alta şi, în stir-
şit, asigurarea în egală m ăsură a se­
curităţii statelor în procesul de dezar­
mare.
In această fază a discuţiilor, dele­
gaţia rom înă nu-şi propune să se re­
fere (a fiecare din aceste probleme. Noi
dorim eâ ne precizăm poziţia faţă de
prim a, cea m ai im portantă din ele, şi
anume problema conţinutului dezar­
mării. .
Citind principiile declaraţiei comune
sovîeto-am ericane din 20 septem brie
1961. cij privire 1a tra ta tiv e le pentru
dezarm area generală şi totală, dele­
gatul romîn a s p u s : Dispunem astfel
de un criteriu sigur, unanim acceptat,
peniru aprecierea justă a conţinutului
dezarm ării generale şi totale.
Studiind cu atenţie prevederile art. !
din proiectul sovietic de tra ta t şi corn-
parîndit-le cu dispoziţiile citate din
D eclaraţia comună, constatăm că ele
corespund pe deplin acestor dispozi-
liunt.
După ce a ream intit conţinutul art. I
din proiectul sovietic de tratat, vorbi­
torul a a d ă u g a t: Nu există nici un
element al conţinutului dezarm ării, aşa
cum este precizat în D eclaraţia co­
mună, care să nu se g ă se a sc ă 'iu for­
m ularea cla ră a articolului 1a care ne
referim. Ni se înfăţişează astfel tabloul
complet a ceea ce trebuie să reprezinte
dezarm area generală şi totală. Guver­
nele şi popoarele află in prevederile
m en ţio n ate ră sp u n su l cu p rin zăto r la în ­
tre b a re a ; care' sînt obligaţiile pc care
trebuie să şi le asume.
Trăsătura caracteristică a acestei
concepţii despre dezarm are constă în
aceea că prevede m ăsuri radicale, iar
uu jum ătăţi de măsuri.
Pentru aceste motive delegaţia ro-
m ină se declară întru toiul de acord
cu art. 1 din proiectul sovietic de
tratat.
Noi am studiat cu atenţie şi propu­
nerile am ericane din 25 septembrie
1961. A ceasta ne-a perm is s ă co n sta­
tăm că toate prevederile documentului
am erican conform cu principiile Decla­
raţiei com une sînt incluse îri ari. l din
proiectul sovietic.
O bservăm că şi în ceea ce priveşte
celelalte probleme de care se ocupă
art. 1 proiectul sovietic ţine seam ă de
punctul de vedere exprim at de delega­
ţia S.li.A.
Faptul că prevederile art. 1 corespund
întru totul principiilor declaraţiei so-
vieto-americanc, care a întrunit ade­
ziunea unanim ă a statelor membre ale
O.N.U., deschide perspectiva acceptării
Ini dc. către Comitet.
O rdinea lu crărilo r Com itetului a fost'
a !pat a doua o ară cuvîntuî Iu sfirşi-
tul şedinţei. Delegaţia sovietică — a
spus V. A. Zorin — nu a so sit la
Geneva peniru a participa ta discuţii
generale asupra problemelor izolate,
care n-au nim ic Comun cu proiectul
de T ratat cu privire la dezarm area g e ­
nerală şi totală.
Pentru ce, a spus el. să se dea la
o parte tot ce se află pe m asa trata­
tivelor de la Geneva şi să se încerce
exam inarea unor probleme separate?
Aceasta este o metodă defectuoasă, care
im a dat rezultate pozitive în trecut,
şi nu ie va da nici în prezent. Nu
sîntem de acord să ne retragem docu­
mentul de pe această m asă. Sîntem ho-
tărîţi să exam inăm şi toate celelalte
propuneri, inclusiv propunerile am eri­
cane din 25 septem brie 1961, în s ă ele
trebuie exam inate după cum s t prevede
în ordinea stbilită de comun acord a
lucrărilor Comitetului şi dc alte acor­
duri.
In încheiere, ,V. A. Zorin şi-a expri­
m at speranţa că. abordarea concretă,
bună, care s-a în tre z ă rit în lu crările ¦Co­
mitetului în cadrul şedinţei anterioare,
v a fi m en ţin u tă şi v ă în g ă d u i Com itetu­
lui să aducă la îndeplinire sarcina ce
î-a iest trasată.
Lucrările şedinţei Gomiteiului au luat
sfirşi». U rm ăto area şed in ţă are ioc luni
2 aprilie.
Îefectuării de către marile puteri A rgentinei, Peron, care a fost exilat
a unei noi serii de explozii cu (în prezent se află la M adrid). Timp
bombe nucleare. SăptamînaIul de dei ani de zile ţa ra a fost con­
consideră că această poziţie dusă de o dictatură m ilitară.
crările Comitetului celor 18 sta­
te pentru dezarmare.
Intransigenţa S.U.A. şi An­
gliei la conferinţa de la Geneva,
subliniază „Tribune“ se dato-
reşte hotarîrii guvernului S.U.A.
de a efectua experienţe nucleare
în atmosferă şi intenţiei Marii
Britanii de a oferi pentru aceas­
ta insula Christmas. Aceste ex­
perienţe, arată „Tribune“, vor
constitui un nou. pas în cadrul
cursei înarmărilor.
Partixaoii păcii se pregătesc
ie vederea Congresului laioaidial realizărilor economiei naţionale a U.R.S.S.
pentru dezarmare generală
şi pace
PEAGA 30 (Âgerpres)'. —
După cutn anunţă agenţia Ce-
tcka, la 29 martie a avut loc la
Fraga o conferinţă de presă la
care reprezentanţi ai Consiliului
Mondial al Păcii au vorbit des­
pre pregătirile ce au loc In ve­
derea Congresului mondial pen­
tru dezarmare generală şi pace,
care va avea loc între 9 şi 14
iulie la Moscova.
Yves Chelie, secretar al Con­
siliului Mondial al Păcii a spus
că toate ţările se pregătesc în
vederea acestui congres. La con­
gres vor participa aproximativ
2.000 de delegaţi din toate ţă­
rile lumii. In preajma congre­
sului în diferite ţări vor avea loc
conferinţe naţionale.
Consiliul Mondial al Păcii, a
spus Yves Cholie, a trimis de­ dicatelor din U.R.S.S.
legaţiilor care participă la lu­
crările Comitetului celor 10 sta­
te .pentru dezarmare mesaje in
care le cheamă să rezolve cit
pentru revendicări economice şi politicemai grabnic una din probleme­
le cele mai importante ale con­
temporaneităţii —- problema de­ TOKIO 39 (A gerprcs). —
zarmării.
N. I. Baza nov, membru al Co­ lit „at patrulea vai“ al luptei oame­
mitetului sovietic pentru apăra­
rea păcii, a vorbit despre pre­
gătirile ce au loc în capitala
U.R.S.S. în vederea primirii de­
legaţilor la congres. Comitetul
sovietic peniru pregătirea con­
gresului al cărui preşedinte este
scriitorul Alexandr Korneiciuk,
caută să atragă la pregătirea
congresului mase largi de cetă­ chimică, m etalurgică, constructoare de N.E.A.Ţ.O., s-au pro n u n ţat îm potriva
ţeni sovietici. Din toate colţurile
ţării sosesc scrisori din partea,
oamenilor care doresc să con­
tribuie Ia succesul congresului.
Ştirea in legătură cu convoca­
rea congresului mondial pentru
dezarmare generală şi pace a
trezit un larg răsunet în ţările
Americii Latino, a declarat An-
Criza politică
In Argentina, una din cete mai mari
ţări din America Latină (a doua, după
B razilia), a apărat o serioasă criză
politică, în legătură cu înfrîngerea
partidului guvernam ental „Uniunea
civică radicală intransigentă“ în ale­
gerile din 18 m artie a.c. D upă cum
s-a mai anunţat, la aceste alegeri
partidul preşedintelui Arturo Frondizi
a pierdut controlul asupra Camerei
Deputaţilor, numărul locurilor scăzind
de la 102 (dintr-un total de 198) —
Ia 75. Tu acelaşi tim p, în 10 din cele
14 provincii în care au fost aleşi g u ­
vernatori, alegătorii au dat voturile
partidului peronist, ai cărui candi­
daţi au fost sprijiniţi de forţele pro­
gresiste din ţară, inclusiv de partidul
com unist (aflat în. ilegalitate) şi de
aripa stingă a socialiştilor.
Rezultatele alegerilor reflectă pro­
funda nemulţumire a maselor popu­
lare faţă de politica guvernului ar­
gentinian care s-a aflat la cheremul
clicii m ilitariste din ţară şi a mo­
nopolurilor imperialiste.
l u c i în ar.ul 1955, prin interm ediul votul a însem nat o alegere între Fron­
căpeteniilor militare, W ashingtonul a
pus la cale înlăturarea preşedintelui
L a alegerile prezidenţiale din 1953 tru a îm piedica opoziţia să obţină Frondizi, dr. M aria G uido, u -a accep­ Jcse Guido, noul preşedinte al Rej
victoria a revenit partidului ^Uniu­
nea civică radicală intransigentă", iar
conducătorul acestuia, Arturo Fron-
dizl, a devenit preşedinte al ţării. Cu
toate acestea, căpeteniile m ilitariste au
continuat să joace rolul dominant în
conducerea ţării. Sub presiunea lor,
Frondizi a destituit pc membrii dele­
gaţiei argentim ene care au participat
fa conferinţa de la P unta del Este,
deoarece au refuzat să sprijine rezo­
luţia auticubană prezentată de S.U.A.
Ulterior, cediud presiunilor exercitate
ULTIMELE S ÎÎR 3* ULTÍMALE ŞTIRI - ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE LŞTIRI
jel Dcmingues, reprezentant al
Consiliului Mondial al Păcii.
Pregătiri intense în vederea
congresului au loc în Argen­
tina şi Brazilia. ^
*
MO.SCOVA 30 (Âgerpres). —
Din comitetul Congresului pen­
tru dezarmare generală şi pace
care va avea loc la Moscova în­
tre 9 şi 14 iulie, fac parte cu­
noscuţii scriitori Alexandr -Kor-
neiciuk, Nikolai Tihonov, Mihail
Şolohov, Uya Ehrenburg, pre­
cum şi Nikolai Semenov, lau­
reat al Premiului Nobel pentru
chimie, acad. Petr Fedoseev,
compozitorul Dmitri Şostakovici
şi ¦Taţiana Nikolaeva, secretar
al Consiliului Central al Sin­
Poporul japonez intensifică lupta
Peste întreaga Japonie s-a rostogo­ greve de 30 de minute.
nilor muncii pentru îm bunătăţirea con­
diţiilor de muncă şi de trai, pentru
apărarea drepturilor democratice.
„Cinci milioane de oameni — scrie
corespondenţii agenţiei I-rance Prcsse
— au răsp u n s la 23 m artie chem ării
sindicatelor de a d ecla ra grevje p a rţia ­ tativele japono-sud-coreene care au
le în sprijinul revendicărilor lor".
M uncitorii din industriile extractivă,
maşini şi din alte ram uri au decla­
ra t-ta 28 m artie o g rev ă de 21 de ore.
Un milion şi jum ătate de lucrători de
la căile ferate particulare, dc la socie­
tăţile de transport, de la societăţile
d e ... radio şt televiziune şi . şoferi de
taxi au declarat, de asem enea, greve
de iscurtă durată. Peste un milion dc
lucrători din instituţiile de stat au
de W ashington şi ignorând voinţa po­
porului argentinian, guvernul a rupt
relaţiile diplom atice cit R epublica Guba.
A ceastă politică de subordonare a
ţării intereselor im perialiste a fost
aspru condam nată de masele popu­
lare care la alegerile din 18 m artie
şi-au d at votul partidelor de opozi­
ţie. G reaua înfrângere suferită de
partidul guvernam ental în alegeri, a
creat derută în raidurile cercurilor
iwrtrmwîxmjLiqcimatmaitgyjOTan
C O M E N TA R IU L
guvernam entale şi a dat o lovitură
serioasă program ului „Alianţă pentru
progres". După cum sublinia agen­
ţia Associated Press. Argentina a fost
aleasă de către preşedintele Kennedy
„piatra de încercare" a planului său
„Alianţă pentru progres", al cărui tel
este „să împiedice răspindirea ideilor
comuniste, şi procastriste pe continen­
tul american". După cum se exprim ă
agenţia sus-m enţionată, „pentru unii
dizi şi F idel G astro“.
In faţa insuccesului în reg istrat în
alegeri, forţele re-acţiunii interne, in­
spirate de W ashington, au impus gu­
vernului eă ia m ăsuri urgente pen­
puterea în ţară. Ghiâr a doua zi, pre­
şedintele Frondizi a ordonat institui­
rea controlului federal asupra provin­
ciilor în care opoziţia a obţinut vic­
to ria 'ş i a hoiărit să anuleze alegerile
în 5 provincii-cheie ale A rgentinei:
Buenos Aires, Tucuman, Rio Negre,
Santiago del Estero şi Ghaco, urmînd
să stabilească ulterior o nouă dată
pentru alegeri.
Această hotărîre arbitrară, ilegală
şi anticonstituţională a provocat indig-
N. S. Hruşciov a v izitat Expoziţia
MOSCOVA 00 (Agerprcs). — model al autoturismului „Mosk-
TASS transmite :
Conducătorii P.C.U.S. şi ai
guvernului sovietic, în frunte cu
N. S. Hruşciov, au vizitat ta 30
martie Expoziţia realizărilor
economiei naţionale a U.R.S.S.
Lc-au îost arătate noi tipuri de
autocamioane, autobuze, noul.
!uni de protest îm potriva înarm ării
atomice a Germ aniei occidentale
BERLIN 30 (Â gerpres). —
La o întîlnire organizată dumifiică
de A sociaţia g erm an ă pentru pace la
Nord Horn (în Saxonîa Inferioară —
R.F.G.), s-au discutat m ăsurile care
urm ează să fie luate în lupta împo­
triva în a rm ă rii. atomice a Germaniei
occidentale şi îm potriva legii stării
excepţionale.
o rganizat m itinguri şi au declarat în cadrul unui m iting al organizaţiei
In afară de proporţiile sale extrem democrat.
dc mari, această cam panie de primă­
vară se caracterizează şi prin prezen­
tarea dc revendicări politice alături
de cele economice. La m itingurile şi
dem onstraţiile care au avut loc în di­
ferite regiuni ale Japoniei, oamenii
muncii au cerut să fie suspendate tra ­
drept scop crearea blocului militar
proiectului de lege cu privire la
„preîntîm piuarea violenţelor politice"
care este de fapt îndreptat împotriva
mişcării democratice din ţară.
Pentru prima oară în perioada post­
belică, la cam pania de prim ăvară au
participat şi oamenii muncii din in­
sulele O kinaw a, ocupate de S.U.A. La
chem area Federaţiei sindicatelor din
O kinaw a, lt.OOO de persoane au parti­
cipat la greve, m itinguri şi demon­ intervenţia armată, împotriva
straţii. Această prim ă acţiune comu­ Cubei în aprilie anul trecui.
nă a ¦oamenilor muncii din Okinawa Criminalii sînt judecaţi H§. tri­
s-a desfăşurat sub lozincile luptei bunalul revoluţionar sub preşe­
pentru îm bunătăţirea condiţiilor de dinţia maiorului Augusto Mar-
m uncă şi de trai, pentru acordarea de tinez Sanchez (ministrul Mun­
drepturi dem ocratice, pentru realipi- cii, membru al Conducerii na­
j rea Okirjawei ia Japonia.
D em onstraţia a 6.090 de
m uncitori ai uzinei de auto­
mobile Lancia din Tormo (Ita­
lia ), care d upă o g rev ă de 24
ore, în cursul cărora au refu­
zat să părăsească uzina şi a
num eroase dem onstraţii, au cîş-
tigat lupta. Ei cereau condiţii
m ai bune de lucru şi m ărirea
salariilor.
din Argentina
n are în cercurile politice din ţară şi
chiar in sinul partidului guverna­
mental. Nemulţumirea m aselor popu­
lare s-a m anifestat îndeosebi in tim ­
pul grevei generale de protest dc la
23 m artie, care tinîp d e 24 de ore a
paralizat activitatea economică în ţară.
In urm a demisiei guvernului, preşe­
dintele Frondizi a încercat o formulă
de compromis cu conducătorii m ilitari
pentru form area unui guvern militaro-
civit. Această formulă a eşuat însă.
ZILEI
Frondizt a form at un nou guvern care
n-a m ai apucat să fie instalat, deoarece
căpeteniile militare- au destituit cu
forţa pe preşedintele Frondizi şi l-au
transferat în insula M artin Garcia.
Puterea în ţară a fost preluată de o
junta m ilitară compusă din com andan­
ţii forţelor terestre, aviaţiei şi flotei.
Instaurarea dictaturii militare cores­
punde intereselor cercurilor reacţionare
legate de W ashington şi a fost înfăp­
tuită cu scopul de a împiedica insti­
tuirea unui guvern democratic, conform
cu voinţa poporului exprim ată în alege­
rile din 18 m artie şi în tim pul nenu­
m ăratelor demonstraţii care s-au des­
făşurat în toate regiunile ţării.
Este interesant de subliniat că în­
săşi succesorul constituţional al lui
tat de la bun început să-şi asum e postul
de preşedinte în condiţiile loviturii de
stat. In acelaşi tim p şi partidul lui
l-rondizi — „U niunea civică radicală
intransigentă" — refuză să colaboreze
cu junta m ilitară.
Criza politică din A rgentina, departe
de a fi rezolvată, a scos la iveală pro--
fundele frământări care zguduie în pre­
zent continentul latino-am erican. Fap­
tul că m ajoritatea poporului a votat
împotriva politicii interne şi externe
promovate de un guvern aservit inte­
Nr. 2259
vici“.
După aceea, conducătorii so­
vietici au vizitat uzina Direcţiei
Generale pentru construcţii din
Moscova, unde lc-au îost pre­
zentate panouri mari, confecţio­
nate cu ajutorul laminoarclor,
din care se asamblează casc de
locuit.
In rezoluţia adoptată cu acest pri­
lej A sociaţia g erm an ă pentru pace g®-e
ca trupele vest-germ ane să nu ( U
echipate cu arm am ent atomic şi sui} ' v .
ninză necesitatea încheierii Tratatul!,
de pace germ an. De asemenea, în re­
zoluţie se exprimă opoziţia faţă dc le­
gea stării excepţionale.
O rezoluţie sim ilară, prin care este
condam nată politica de înarm are
mică a Bonn-ului şi prin care se jţ
testează împotriva sprijinului acordat
dc conducătorii Partidului social-demo­
crat măsurilor guvernului federal pen­
tru prelungirea serviciului militar, a
fost adoptată la ' Frankfurt pe M ain
locale dc tineret a Partidului social-
In Berlinul occidental personalităţi
binecunoscute, printre care profesori şi
teologi, au dat publicităţii recent un
apel în care populaţia oraşului este
chem ată să ia parte la un m arş ce va
fi o rg a n iz a t în luna aprilie dc opo­
nenţii vcst-gcnnani ai înarm ării ato­
mice.
il.avPM:. Procesul unor
mercenari imperialişti
HAVANA 30 (Âgerpres). —
TASS transmite :
La 29 martie a început la
Havana judecarea procesului
intentat mercenarilor imperia­
lismului care au luat parte la
ţionale a O.R.I.).
La prima şedinţă a tribuna­
lului revoluţionar s-a dat citire
actului de acuzare general, in
care se arată cum aii pregătit
imperialiştii americani interven­
ţia împotriva Cubei, cum au
fost luaţi prizonieri mercenarii
imperialişti după înfringerca lor
la Playa Giron. Şedinţele tribu-i
naiului revoluţionar vor conti­
nua timp de cîteva zile.
reselor m onopolurilor S.U.A., arată eâ
popoarele din America Latină sînt ho-
tărîte să se elibereze de sub domina,
ţia im perialistă şi să-şi hotărască elt
însele soarta.
I. LA Z'Ă R
BUEN OS A IR ES 80 (Â gerpres).
„S ituaţia politică in A rgentina i
m ine confuză«, tran sm ite ag en ţia R<
tcr.
Jose M aria Guido, preşedintele f
natului, care, potrivit constituţiei, t
b uia să il înlocuiască pe preşedint
Frondizi după arestarea acestuia, a
fuzat la început să accepte funcţia
preşedinte, dar, după cum menţione;
Agenţia United Press lntem atioi
„după cîteva ore dc consfătuiri
brile« a acceptat să preia funcţia şi
depus jurărnîntul în faţa Curţii f
preme.
O parte dintre militari nu s-au a
ta t m ulţum iţi de această soluţie şi
declarai-o „neconstituţionălă" sub p
text că dem isia lui Frondizi nu
sese sem nată. După cum transm itea
genţia France P rţsse se părea că ;
ţiunca lui Guido „constituia o „ci
¦tralovitură de sta t" civilă şi că s-
crcat două „puteri" în Argentina, u
militară — Ia Gasa Rosada (Pala
prezidenţial care fusese ocupat de i
m ată) şi alta, legală, la Senat".
Spre seara zilei de 29 m artie în
Micii şi şefii m ilitari a avut loc o
trevedere. Ei au căzut de acord
Guido să-şi asum e puterea şi în t
men de trei luni să fie organizate a
geri prezidenţiale. După cum ar;
ag en ţia F ran ce P ressc, „soluţia cons
inie de fapt un compromis".
.N em ulţum irea m aselo r populare f;
de starea de incertitudine şî faţă
dictatul forţelor m ilitare îşi găseşte t
presia în dem onstraţiile, care s-:
succedat în cursul zilei de 29 m art
Demonstraţiile au fost îm prăştiate
poliţie care a folosit gaze lacrin:
gene.