Page 11 - 1962-03

Nr. 2235 T)RÜ M Ü G S Ü G ÎA L ÎSM U U U I pag. 3 ' v
B«BZK0BSLSLS3fiSZ^OSXiSKtSiieeaiBtgBWItSBSSOStKSCUStSJBMEEBSBEBi
BKMaBBMBSOBSSOSSISÎ

ii dezbaterea adunării generale Maşinile unelte 1rs orizontul nostru ici o echipă

cele mai iinportante probleme să fiebine reparatei sub minereu vagonet
de rebutat !
Colectivul Atelierului central dea, şeful brigăzii a I-a, care a reparaţii de calitate superioară,
cie reparaţii Alba Iulia, în anul manifestat indisciplină în mun­ iar majoritatea muncitorilor, în- oooooooooo IX>ooooooooo Măsurile luate de conducerea aplicarea acestei iniţiative s-a)
care a trecut, şi-a depăşit lună că la propunerea organizaţiei de văţînd din experienţa comuniş­
de lună sarcinile, reuşind să în­ bază, a fost înlocuit cu tov. N. tilor, şi-au ridicat nivelul cunoş­ 8 (CUGIR — de la subredac- şina nr. 4.462 reparaţia exe­ sectorului nostru şi comitetul trecut şi la puşcarea selectivă
deplinească planul anual la 2 Beldean, membru de partid, tinţelor profesionale. Dar, aşa
decembrie 1961. De asemenea în fruntaş în producţie. De aseme­ cum spune şi tov. A. Ţimpea, a- ^ ţla noastră voluntară). Mun- cutată cu mult mai tîrziu sindicatului, sub îndrumarea a filoanelor, la alegerea cu mai
luna ianuarie planul pe atelier nea s-a hotărît ca tovarăşii din legerea problemelor ce se discu­
a fost îndeplinit în proporţie de comitetul sindicatului să orga­ tă în adunările generale nu se g citorii, inginerii şi tehnicie- decit prevedea graficul, a organizaţiei de partid, pentru multă atenţie a sterilului în
101,4 la sută. Aceste realizări se nizeze mai temeinic întrecerea limitează numai la sarcinile de
datoresc faptului că organizaţia socialistă care să aibă la bază producţie. Desigur, sînt in strîn- o nii sectorului mecanic şef de fost făcută fugitiv, de mîntu- Îmbunătăţirea continuă a cali­ frontul de lucru.
de partid a condus cu mai mul­ calitatea producţiei, iar şeful să legătură cu realizarea pla­
tă competenţă activitatea eco­ brigăzii a doua, Manole Josan nului, însă temele sînt din cele o la U. M. Cugir, au obţinut ială. Clnd a fost adusă şi o tăţii producţiei şi ridicarea echi­ Datorită înfăptuirii acestor
nomică, orientînd întotdeauna şi maistrul Nicodim Or.mindean, mai variate. Astfel, adunările
forţele spro realizarea acelor care răspunde de această briga­ generale au dezbătut şi proble­ 8 multe succese in activitatea instalată in atelierul nostru, 8 pelor de mineri rămase in urmă măsuri, acum, în orizontul
sarcini de care depindea buna dă, să întocmească un referat mele legate de munca politică
desfăşurare a întregului proces despre munca brigăzii. de masă (a fost analizată acti­ g lor. Dar nu despre acestea motorul electric era defect. L la nivelul celor fruntaşe, au dat — 120 de la mina Musariu II a
productiv. Eie dovedesc do ase­ vitatea gazetei de perete, felul
menea că muncitorii de aici au Problema dezbătută în aduna­ cum se face agitaţia vizuală, des- O vrem să vorbim în scrisoarea Dat fiind această situaţie § rezultate bune. Sub îndrumarea E. M. Barza, nu există nici o
fost ajutaţi permanent — prin rea generală era deosebit de im­
diferite forme — să-şi ridice ni- portantă pentru îmbunătăţirea făşurarea învăţămîntului de 8 de faţă. Vrem - am fost nevoiţi O organizaţiei de partid au fost echipă de mineri rămasă sub
•velul cunoştinţelor politice şi partid, munca culturală etc.).
profesionale, puţind astfel să a- muncii la atelierul central. Iar 0 să r e l a t ă m sâ punem la o luate măsuri pentru omogeni­ plan şi nu s-a rebutat, de la
ducă o mai mare contribuţie la faptul că analiza s-a făcut la O mare atenţie s-a acordat
înfăptuirea sarcinilor. timp, precum şi măsurile luate disciplinei de partid. înainte 8 nnele lipsuri (| Punct maşinile Ş zarea echipelor din punct do începutul anului şi plnă acum
cu acest prilej, au avut drept mai erau unii membri şi candi­
— Alegerea şi dezbaterea ce­ rezultat înlăturarea lipsurilor. daţi de partid care nu frecven­ $ manifestate in ' ~ cu f o r ţ e l e vedex-e al calificării, îmbunătă­ nici un vagonet de minereu.
lor mai importante probleme în tau cu regularitate cercurile în­
cadrul adunărilor generale, spu­ Din adunarea amintită s-a văţămîntului de partid, sau lip­ o executarea reparaţiilor capi- noastre proprii, cu ajutorul ţirea asistenţei tehnice acorda­ Toate echipele îşi depăşesc cu
nea tov. Andrei Ţimpea, secreta­ desprins im portanţa ce o avea seau uneori nemotivat de la adu­
rul organizaţiei de bază, este analiza muncii brigăzii a doua, nările de partid. Tovarăşi ca | tale la maşinile unelte, care lăcătuşilor de întreţinere. O te acestora de către maiştri, în­ regularitate sarcinile de plan şi
una din metodele care ne-au a- de care depindea în cea mai ma­ Zenovic Drăghici, Gheorghe Ga- § umbresc activitatea acestui maşină ieşită din reparaţie
ju tat mult în educarea membri­ re parte î-ealizarea sarcinilor a- bor şi ioan Piesa, care mai aveau tărirea răspunderii personale extrag minereu de bună cali­
lor şi candidaţilor de partid, în telierului. Maistrul care răs­ asemenea abateri de la discipli­ g colectiv şi ne creează greu­
antrenarea lor şi a întregului co­ punde de brigadă şi şeful brigă­ na de partid, discutaţi în adu­ capitală trebuie să funcţio- g a minerilor, a şefilor de echipă tate. Fruntaşe în întrecerea so­
lectiv Ia rezolvarea principale­ zii ajutaţi de tovarăşii din biroul narea generală, şi-au schimbat tăţi în muncă. şl a maiştrilor faţă de sarcinile cialistă sînt echipele conduse
organizaţiei de bază, au întoc­ atitudinea, devenind printre Iată cîteva exemple grăi­ neze ca şi una nouă. Or, g încredinţate. In orizontul nostru de comuniştii Nicolae Bocanu,
lor sarcini de partid şi econo­ mit un referat, iar într-o altă fruntaşi la învăţămîntul de se aplică iniţiativa minerilor
mice. Bunăoară, pe la începutul adunare generală, comuniştii au partid şi răspunzind cu promp­ toare. Maşina de ascuţit cuţi­ despre maşinile reparate de g din Teliuc „Nici un vagonet de Ioan Codreanu şi utemistul Gali
anului 1961 s-a observat că unii analizat cu simţ de răspundere titudine la chemările organiza­ te cu plăcuţe de metal dur, minereu rebutat“. Odată cu M. Francisc.
muncitori căutînd să obţină o munca brigăzii respective. La ţiei. Din analiza lipsurilor lor ! nr. 4.435, ieşită din reparaţie sectorul mecanic şef nu se ooo
cit mai mare depăşire de plan, adunare au fost invitaţi toţi au învăţat toţi comuniştii. In o capitală de aproape două poate spune acest lucru. Lip- IOAN BOLDIZAR
neglijau calitatea lucrului ce-1 e- membrii brigăzii. prezent în organizaţia de partid O luni, are montate garnituri
xecutau. Biroul organizaţiei de de la Atelierul central de repa­ şurile semnalate sînt cunos- maistru miner
bază, cunoscînd aceste fapte şi Din discuţiile purtate s-a des­ raţii Alba Iulia, nu se mai în- cute de tovarăşul Traían Ca oo
in lumina Directivelor C.C. al prins faptul că unii muncitori tîmplă să lipsească nemotivat zan, şeful secţiei de repara- g
P M.R. cu privire la principalele au nevoie de ajutor în ridica­ vreun tovarăş de la adunări sau
criterii ale întrecerii socialiste, rea nivelului lor profesional. de la învăţămîntul de partid. 8 de cauciuc necorespunzătoa- ţii. care a şi promis că va Ă
a întocmit un referat prin care Atunci s-a hotărît ca de aceş­
s-au arătat concret lipsurile şi tia să se ocupe comunişti cu o — In felul acesta, spune se­ g re pe axul transversal, din lua măsuri pentru ca ele să $ CSAPO
cauzele lor şi l-a prezentat în- înaltă calificare din cadrul bri­ cretarul organizaţiei de partid,
tr.o adunare generală. Astfel, găzii. Astfel, tov. simion Beli- dezbătînd în adunările generale B O B IN A T O R II Lg care cauză apa solubilă curge fie înlăturate. Dar plnă acum, a
brigada I-a unde s-a rebutat un găr a primit sarcina să se ocu­ — la timpul potrivit — cele mai
ninion de la granicul ,,Ziff“, pe de tinerii Mircea Barbu şi importante probleme, a crescut o pe motoarele electrice şi in afară de promisiuni, nu g
brigada a treia care a ars mai Mihai Noaghi, Iuiiu Kiss de rolul de conducător al organi-
multe tije de pompă şi brigada muncitorii Nicolae Jiboteanu şi zaţiei de bază, s-a întărit disci­ g distruge curelele de transmi- s-a făcut nimic. g Cu cîteva zile în nea treabă durează ună au organizat
a doua care din cauză că a mon­ Victor Tecşa etc. plina de partid, ceea ce a făcut urmă, şeful brigăzii chiar şi o săpiămî- munca aşa fel incit
tat arbori cotiţi neverificaţi a ca organizaţia noastră să poată g sie. Arcurile elicoidale de la Acordînd atenţia cuvenită g de bobinatori Ala- totul să meargă
fost nevoită să demonteze 3 mo­ Astfel de sarcini au primit şi orienta în permanenţă activita­ * dispozitivul de strîngere a cu- calităţii reparaţiilor, tovară- g dar Csapo, a fost nă. Fiecare zi dc ne­ strună. Şi, fără a
toare K. D., un tractor şi 2 mo- alţi tovarăşi din cadrul celor­ tea întregului colectiv spre reali­ 8 ţitelor pe maşină sînt neco- şii din sectorul mecanic-şef g deranjat tocmai în mai zăbovi, s-au a-
lalte brigăzi. Aceasta a făcut ca zarea principalelor sarcini. g respunzătoare şi din această ne vor ajuta ca şi noi, la g momentul cînd ve­ funcţionare a moto­ pucat de treabă,
tocompresoare, au fost aspru toate brigăzile să execute numai rlnăul nostru să ne tndepli- g rifica bobinajul u- rului însă aducea
criticate. R. BUDIN cauză se face o strîngere nim în mod ritmic sarcinile g nui motoraş elec­ după sine pierderea Timp de două zile
8 necorespunzătoare a cuţite- şeful de brigadă,
Mai mult. in urma adunării 8 lor In dispozitiv, fapt ce tric. de zeci de tone de maistrul de atelier
generale în care s-a prezentat semicocs, strangu­
acest referat, tov. Cornel Cîn- lări în aproviziona­

g duce la degradarea acesto- de producţie să nu ne mai 8 — Tovarăşe Csa­ rea cocsarilor din şi bobinatoarele FIo-
g ra. De asemenea, avansul po, pregăteşte-te că Hunedoara... rica Tuza, Agneta
o longitudinal al maşinii este ocupăm cu înlăturarea lip- o ai de executat o re­ Miatov, Elena Sălă-
g mai mare decit cel prevăzut, paraţie urgentă! Un Toate acestea s-au gean şi alte cîteva,
g ceea ce dă naştere la şocuri surilor şi deficienţelor altora motor de ia semi- perindat prin min­
g care fac să vibreze axul ma- cocs s-a ars... tea şefului de bri­ au muncit fără ră­
g şinii şi să apară crăpături şi să dăm secţiilor prelucră­ gadă în cîteva clipe. gaz. La sfîrşitul zi­
o Pe suprafaţa cuţitelor. Aladar Csapo lă­ lei a doua, motorul
O Tot defectuos funcţionează. toare scule de bună calitate să lucrai la o parte — Hm !... Ce-i de era gata rebobinat
şi-şi strînse briga­ făcut ? — întrebă şi putea fi redat
O şi maşinile de ascuţit scule şi să ne realizăm sarcinile de da. Reparaţia unui producţiei.

g A.S. 11.40. „reparate“ la acest plan în condiţiuni optime. g motor de 80 kW., el mai mult ca pen­ Cocsarii din Hu­
nedoara aproape că
g sector. Aşa, de pildă, la ma- Traían Trie, Nicolae Lupşe, g mai ales atunci cînd tru sine. ’3 n-au simţit inciden­
tul. Bobinatorii lui
Florian Pleşa, loan Cîmpean o este vorba de bobi- — Mai încape vor­
bă !?...
ascuţitori g

Traian Muica g Maistrul atelieru­

ooooooooooooooooooooooooc g maistru g naj, nu-i o treabă lui, Gheorghe Ro- Aladar Csapo, me­
uşoară. In condiţii moşan, şi-a dat şi rită toată lauda !
OO Atelierul de ascut’it scule OO
OOOOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOO o normale o aseme- el părerea. Impre- M. BARA

Din activitatea ones organizaţii U. T. M.

Vr *^reşfe g ra aI mI I cte m ecanizare Organizaţia U.T.M. din secţia acum cîteva zile, în cadrul adu­ din întreprindere, el a fost in­
nării generale a fost prezentat teresant, instructiv.
J lucrărilor din exploatările forestiere turnătoria de lingotiere a uzinei referatul „Cum trebuie să ne
„Victoria“ din Călan caută ca comportăm în societate“, care La discuţii au participat nu­
In Directivele Congresului al III-lea al P.M.R., se prevede , adunările generale să fie bine a cuprins probleme legate de e- meroşi tineri printre care şi Ioan
ca piJiă in anul 19651 lucrările din exploatările forestiere să ’ pregătite, iar problemele puse ducaţia comunistă a tineretului Grecu, Paul Gheorghe, Constan­
fie mecanizate in proporţie de 55 la sută. Pentru realizarea în discuţie să fie interesante, a- tin Daneiu, Aurel Costoi şi al.
acestei sarcini, in diferite întreprinderi forestiere din ţară, se, — comportarea în familie, uzi­ ţii, care au relatat din munca şi
introduc noi maşini, şi utilaje. tractive. înaintea fiecărei adu­ viaţa lor, despre ajutorul pri­
nări, are loc informarea poli­ nă, societate, atitudinea faţă de mit din partea colectivului şi a
tică care este ţinută de secreta­ organizaţiei U.T.M.
rul organizaţiei U.T.M. Apoi, se muncă şi bunul obştesc şi res­
CONSTANTIN CHIRIAC
trece la problemele ce urmează pectul faţă de cei vîrstnici. Cu- corespondent
a fi dezbătute. Asa de pildă, prinzind fapte concrete, luate

'y w s *

PLOIEŞTI. — In ultimele luni, mai mulţi buşteni de fag decit popoarelor U.R.S.S. şi In 47 de de proiecţie cinematografică, releu, se va dezvolta televizi­
prevedea planul. Anul acesta cu săli ăe lectură confortabi­ unea in culori.
muncitorii din exploatările fo­ indicele de mecanizare la apro­ limbi străine. le, cu secţii pentru activităţi
restiere ale regiunii Ploieşti au piatul buştenilor va ajunge aici Nici o ţară ăin lume nu tehnice şi artistice. Dezvoltarea largă a universi­
primit în folosinţă incă 19 funi- la 30 la sută.
culare, numeroase fierăstraie editează atrtea carii şi ma­ Activitatea acestor palate ăe tăţilor populare, a colectivelor
mecanice şi alte utilaje. Folo­ 'fr nuale ştiinţifice ca U.R.S.S. : cultură rurale nu se va deo­
sind noile instalaţii muncito­ SUCEAVA. — La Falcău, în fiecare a patra carte editată sebi prin amploarea şi varie­ teatrale şi a altor organizaţii \
rii forestieri din regiune au de­ regiunea Suceava, au fost mon­ in Uniunea Sovietică este un tatea sa de activitatea clu­
păşit productivitatea muncii tate recent încă două funicu­ manual. burilor orăşeneşti. culturale de amatori; >
planificate in primele două luni lare. Exploatările forestiere din
ale anului, cu 2 la sută şi au regiune au fost dotate, de ase­ Cartea a pătruns temeinic Terminarea radio! icării ţării, Organizarea unei vaste reţele \
obţinut economii peste plan în menea, cu noi fierăstraie me­ In viaţa omului sovietic, ea construirea de centre de tele­
valoare de aproape 1 milion de canice, tractoare, automacara­ este prietenul şi tovarăşul lui viziune care să cuprindă toate de laboratoare ştiinţifice şi )
lei. le şi alte instalaţii. Aceasta a de nădejde. Desigur că numă­ regiunile industriale şi agricole
permis muncitorilor forestieri să rul titlurilor de cărţi editate tehnice, de ateliere de artă şi *>
? execute mecanizat in luna ia­ va creşte şi mai mult. Pla­ In ceea ce priveşte pute­
TG. MUREŞ. — Recent, în nuarie 40 la sută din lucrări, nul prevede ca în anul 1965 rea posturilor de radio, Uniu­ studiouri cinematografice acce- 5
unităţile forestiere Reghin şi realizind cel mai înalt indice de fiecare familie sovietică să nea Sovietică ocupă în pre­
Sovata din regiunea Mureş-Au- de utilizare a masei lemnoase revină clte 30 de cărţi, iar zent primul loc in Europa şi sibile tuturor celor care năzu- ^
tonomă Maghiară, au fost puse cunoscutvreodată în această peste 20 de ani tirajul căr­ locul al doilea în lume. in
in funcţiune trei funiculare noi. parte a ţării. ţilor va ajunge la 2,8 miliar­ U.R.S.S. exisiă 31 milioane dc iese să lucreze în eie şi au }
Utilaje asemănătoare se află in de exemplare. difuzoare — releu şi 30 mili­
curs de montare Ia întreprinde­ Lucrări de mecanizare a oane aparate de radio. Emisi­ aptitudini corespunzătoare \
rile forestiere din Topliţa şi muncii continuă să se execute Lărgirea reţelei de biblioteci, unile posturilor de radio so­ In ultimii ani au luat o mare )
Gheorghieni. Alte unităţi au în majoritatea întreprinderilor săli dc conferinţe şi de lectu­ vietice sint ascultate de aproa­
fost dotate cu instalaţii moder­ forestiere din ţară. Anul acesta pe întreaga populaţie orăşe­ dezvoltare universităţile popu­ \
ne de încărcat buşteni, cu me­ întreg sectorul forestier va fi ră, teatre, cluburi, cămine cul­ nească şi de circa 90 la sută
canisme de cojit etc. Extinde­ înzestrat cu încă 170 funicu­ turale, cinematografe din populaţia rurală. In anul lare ăe cultură — o formă
rea mecanizării lucrărilor a per­ lare, 1.100 fierăstraie mecanice, 1965 numărul difuzoarelor. —
mis muncitorilor forestieri din numeroase tractoare şi alte uti­ In urma reducerii zilei de releu se va dubla. nouă de antrenare a oamenilor
regiune ca în luna ianuarie să laje. lucru, oamenii sovietici vor
obţină din aceeaşi masă lem­ avea mult mai mult timp li­ Va creşte puterea posturilor sovietici în însuşirea de cunoş­ y
noasă cxnloatată, cu 2.700 m.c. (Agerpres). ber pentru a citi. a face spori, de radio şi se va îmbunătăţi
a-şi dezvolta aptitudinile in calitatea emisiunilor, numărul tinţe. Asemenea universităţi
orice domeniu al ştiinţei., teh­ programelor de radio transmi­
nicii sau creaţiei artistice. se simultan va ajunge la 6-7. există pe Ungă cluburi, in uzi­

De aceea, cluburile, biblio­ In ultimii ani se dezvoltă ne, in colhozuri şi sovhozuri ş
tecile, teatrele, cinematogra­ In ritm impetuos televiziunea.
fele şi alte instituţii culturale Dacă în 1950, în u. R. S. S. şi la organizarea şi activita- {
vor juca an de an un rol tot existau numai 15.000 de tele­
mai important în viaţa de vizoare şi două centre de te- tea lor iau parte cercuri largi
fiecare zi a oamenilor. televiziune — la Moscova şi
Leningrad, in prezent există ale intelectualităţii. Amu aces-
In Uniunea Sovietică există peste 6 milioane de televizoa­
aproape 130.000 de cluburi, re, peste 100 de posturi dc ta, în oraşele şi satele uniu­
400.000 de biblioteci (din care televiziune şi 200 de staţii-re-
In oraşul Alma-Ata, capitala R. S.S. Kazahe : Clădirea conservatorului. 111.000 la sate), 103.000 in­ leu. nii Sovietice funcţionează 7.000
stalaţii de cinematograf, pes­
te 500 de teatre. Conform prevederilor, la sfir- de universităţi şi şcoli de cui-
şitul septenalului numărul te­
In următorii 20 de ani nu­ levizoarelor va ajunge la 15 tură şi cursurile lor din do- ,*
mărul instalaţiilor de cine­
Belşug de cultură matograf va creşte de două milioane, iar numărul centre- meniul ştiinţei şi tehnicii, me- >
spirituală ori; vor fi construite 435 de lor şi posturilor de televiziune
teatre, iar numărul cluburilor — la peste 160. dicinei, literaturii, cinemato- }
va ajunge la 200.000. Partidul
In anul 1980 fiecare familie grafiei, artelor plastice, teatru­
comunist trasează sarcina ca sovietică va avea un televizor.
nivelul cultural al satului să lui şi muzicii sînt frecventate
fie ridicat treptat la cel al In ultimul an televiziunea
oraşului, să se asigure dez­ sovietică a făcut schimb de cu regularitate de sute de mii
voltarea rapidă a regiunilor programe cu numeroase ţări
: noi. europene. Aceste legături se de oameni.
vor dezvolta şi pe viito r; vor
In localităţile rurale se vor fi puse In funcţiune noi pos­ Teatrele populare, o formă
construi cămine culturale şi
44 :c!iipe de teatru în întrecere Comunismul - înseamnă nu în ceea ce priveşte ritmul de cluburi cu săli. de spectacole turi de televiziune şi staţii- superioară de activitate artis­
şi foaiere mari, cu scene bine tică a amatorilor, au luat de \
numai belşug de bunuri m a­ creştere a producţiei de cărţi
utilate, cu aparate moderne asemenea fiinţă in ultimii 2-3
In raza oraşului lor amatori de la teriale, nu numai dezvoltarea şi numărul titlurilor de cărţi
regional Hunedoara, sate, s-a remarcat ani. In prezent în U. R. S. S.
in mod deosebit impetuoasă a ştiinţei şi teh­ editate.
in cadrul Festiva­ formaţia căminului spectacolele forma­ există 600 teatre de acest fel.
lului. bienal de tea­ cultural din Batiz, ţiilor căminelor cul­ nicii, industriei şi agricultu­ In 1960, in Uniunea Sovie­
tru „1. L. Caragia- turale din Strei, cu rii, ci şi belşug de cultură tică au apărut 76.000 titluri Munca serioasă de instrrui- )
le“, participă 44 care a prezentat piesa „Dragoste nu spirituală pentru toţi mem­ de cărţi, intr-un tiraj total de re, entuziasmul actorilor awman- y
formaţii ale ama­ te pripi“, şi din Sin-
torilor. piesa „Soarele a ră­ brii societăţii comuniste. tori, ajutorul permanent pe *
sărit la miezul nop­ tămăria de Piatră
La primele faze 1.240.000.000 exemplare. Dacă care ei îl primesc de la ar- f
ale festivalului, din­ ţii“ de V. Bîrlă- şi Călanul Mic, cu In Uniunea Sovietică se cre­ ne amintim ăe faptul că în
tre echipele artişti­ ează toate condiţiile pentru 1913 în Rusia s-au editat cir­ tiştii profesionişti — toate .
deanu. Demne de piesa „Las’ că vine
dezvoltarea armonioasă a in­ ca 30.000 de cărţi şi broşuri, acestea asigură un înalt nivel >
Nuţa“. dividului, pentru satisfacerea intr-un tiraj total de 99 m i­
tuturor nevoilor culturale ale lioane exemplare, vom ajunge artistic spectacolelor celor mai {

bune teatre populare, popu­

omului. laritatea lor tot mai largă in
Programul Partidului Comu­
uşor la concluzia că tirajul rînăul spectatorilor. Nu este
nist al Uniunii Sovietice pre­ cărţilor editate în U.R.S.S. a
chimb de experîenfă vede : crescut de peste 12 ori. departe timpul cînd nu numai

Mai există şi un alt aspect fiecare oraş, ci şi fiecare ra­

Zilele trecute. Ca­ tul strei, in cadrul şi o piesă de tea­ Dezvoltarea pe toate căile a important. Oamenii sovietici ion sătesc va avea un teatru
sa orăşenească ele căruia, formaţiile tru.
cultură din Hune­ căminului cultural activităţii editoriale şi a pre­ citesc ziare, cărţi, lucrări, ştii- popular propriu.
doara a organizat din Batiz au pre­ Au participat ar­
un schimb de expe­ zentat coruri, reci­ tiştii amatori din sei, lărgindu-se în mod cores­ ţifice şi. didactice editate în In Uniunea Sovietică există
rienţă pentru artiş­ tări, un program satele de pe raza
tii amatori din sa­ artistic de brigadă oraşului Călan. punzător industria poligrafică limba lor maternă. In anii pu­ peste 9.000.000 de artişti ama- <

S. SILVIU şi producţia de Iiîrtie tori a căror activitate se <
corespondent
terii sovietice, in U.R.S.S. sau bucură de o apreciere una- '•

Uniunea Sovietică ocupă de editat cărţi in 136 de limbi, nimă. i

pe acum primul loc in lume intre care în 89 de limbi ale (după „[«Cultura i jizri1). ţ

“ •vvvvvv-' (W\>WX