Page 13 - 1962-03
P. 13
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI.VA In regiunea Argeş s-a încheiat
colectivizarea agriculturii
Comitetului Central
o In lumina faptelor. al Partidului Muncitoresc Romîn,
(pag. 3-a) Tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
o Oamenii de stat trebuie
Marţi 6 martie 1962 4 pagini 20 bani să-şi aducă contribuţia la re Comitetul regional de partid şi Sfatul popular regional Argeş, rah
zolvarea problemei dezarmării. portează că .în ziua de 5 martie 1962 s-a încheiat cu succes cu,
— Mesajele lui N. S. Hruşciov lectivizarea agriculturii în regiunea noastră.
adresate conducătorilor Repu
blicii Arabe Unite şi Braziliei. In regiunea Argeş, există în prezent 413 gospodării, agricole colec-
tive, în care s-au unit 218.602 familii cu o suprafaţă de 495.764 ha. teren
(pag. 4-a) agricol.
Anul SIV. Nr. 2237 Datorită lucrării pămîntului în comun, cu mijloace mecanizate şi după
regulile agrotehnice înaintate, producţia agricolă în gospodăriile colective
a crescut de Ia an la an. In anul 1961, gospodăriile agricole colective au obţi
Acordarea de si « d a lii ţţ,«»«*». nut în medie cu 400 kg. grîu şi cu 550 kg. porumb boabe la ha. mai mult
decît ţăranii întovărăşiţi şi cu gospodării individuale. Gospodăria colectivă
9 din comuna Stoicăneşti, raionul Drăgăncşti Olt, a obţinut în anul trecut, o
producţie medie de 3.170 kg. porumb boabe Ia ha., iar pe anumite suprafeţe a ob
cu prilejul încheierii colectivizării ţinut peste 5.000 kg. Ia h a ; gospodăriile colective din comunele Vlădeşti, Ma
lul cu Flori, Bofeni şi altele au obţinut de pe mari suprafeţe cîfe 15.000 —
agriculturii Iu regiunile 20.000 kg. cartofi la ha.
Prin aplicarea amendamentelor calcaroase, gospodăriile colective din Că-;
Banat, Cluj, galaţi, Hunedoara teasca, Răteşii, Mogoşani, Broşteni şi alte gospodării din zonele podzolice au ob
ţinut producţii agricole duble faţă de anii anteriori. Urmînd indicaţiile partidului
de a valorifica terenurile degradate şi erodate, ţărănimea a pus în valoare în
Prin decret al Consiliului de ceselor obţinute de aceştia. Feli • n)ticnii 2-3 ani peste 26.000 ha. de teren prin plantaţii în masiv şi în terase
Stat al Republicii Populare Ro- cităm în primul rînd din toată cu pomi fructiferi şi viţă de vie.
mine s-a conferit Ordinul „Stea inim a— a spus vorbitorul — ţă
ua Republicii Populare Romîne“ rănimea muncitoare care a înţe Ga urmare a preocupării pentru dezvoltarea sectorului zootehnic şi fo
losirii judicioase a creditelor acordate de sfat, încărcătura la suia dc hectare,
les să pornească în comun pe ca a ajuns în anul 1961 la 40,9 bovine la suta de hectare din care 19,4 vaci cu
ciasa I regiunilor Banat, Cluj, lea arătată de partid, pe calea lapte, iar numărul animalelor proprietate obştească a crescut faţă dc 1960 cu
Galaţi şi Hunedoara pentru În belşugului, felicităm activul or 19.541 bovine, cu 23.132 ovine şi cu 13.752 porcine.
cheierea colectivizării agricultu ganizaţiilor de partid şi al sfa Numai în anul trecut au fost construite din credite acordate de stat şi
rii şi rezultatele obţinute în con turilor populare care a desfă din fonduri proprii ale gospodăriilor colective 374 grajduri, 125 saivane, 133
solidarea economico-organizato- şurat o rodnică activitate or maternităţi şi îngrăşătorii de porci.
rică a gospodăriilor agricole co ganizatorică, urindu-le noi suc
cese în munca lor viitoare. Rezultate însemnate au fost obţinute în consolidarea economică şi or,
lective, pentru obţinerea de pro ganizatorică a gospodăriilor colective, fondul de bază crescînd de la 81.081.000
lei în 1960, la 125.230.000 lei în 1961.
ducţii agricole sporite, creşte In continuare tovarăşul Gheor Succesele obţinute de gospodăriile agricole colective în dezvoltarea pro,
rea efectivelor de animale şi a ghe Gheorghiu-Dej a subliniat ducţiei agricole şi creşterea veniturilor sînt nemijlocit legate dc sprijinul per
productivităţii lor, pentru con că sarcina principală care se manent şi multilateral acordat de staful democrat-populnr. Pe ogoarele re,
tribuţia de seamă la fondul cen pune in prezent la sate este giunii lucrează azi 1.749 tractoare, precum şi alte maşini şi unelte agricole.
tral de produse agroalimentare. consolidarea succeselor obţinu In anul 1938 existau în regiune numai 37 dc agronomi, pe cînd astăzi numă
te, pentru ca intr-un termen re rul inginerilor şi tehnicienilor agricoli se ridică la peste o mie. Numai în anul
Prin acelaşi decret, pentru me lativ scurt să fie ridicat nive 1961, statul a acordat gospodăriilor colective din regiunea Argeş credite de
rite deosebite în munca de co lul de activitate al tuturor gos peste 42 milioane ici.
lectivizare a agriculturii şi întă podăriilor agricole colective.
rirea economico-organizatorică a Se transformă neîncetat faţa sa telor. In anii 1959-1960 au fost con
gospodăriilor agricole colective, Tovarăşii Petre Blajovici, Va
s-au conferit 427 ordine şi 1.006 sile Vaida, Constantin Scarlat şl struite peste 16.500 case, 380 sate au fost electrificate, s-au ridicat 131
medalii unor activişti ai orga
nizaţiilor de partid şi ai sfatu Petru Furdui au mulţumit pen şcoli noi cu 467 săli de clasă, în comunele şi satele regiunii funcţio
tru înaltele distincţii acordate
şi au asigurat Comitetul Cen nează 744 cămine culturale şi 1.633 biblioteci. Grcşte necontenit nivelul de
trai material şi cultural al ţărănimii.
Prin încheierea colectivizării a g riculturii se deschid noi şi mari pers
pective pentru creşterea producţiei agricole vegetale şi animale, pentru ri-,
rilor populare, ai altor organi tral al P.M.R. că vor munci cu dicarea continuă a bunăstării ţăranilor colectivişti.
zaţii obşteşti, preşedinţi de gos şi mai multă abnegaţie pentru Asiguram Comitetul Central al partidului că votn munci cu abnegaţie
podării colective, brigadieri şi întărirea şi dezvoltarea continuă şi hotărîre pentru consolidarea şi dezvoltarea economică a gospodăriilor
colectivişti fruntaşi, ingineri şi a gospodăriilor colective, pen colective, prin unirea gospodăriilor colective mici în gospodării colective
tehnicieni care lucrează în gos tru îndrumarea ţărănimii colec mai mari, care să poată folosi cu m ai multă eficienţă pămîntul, mijloacele
podăriile colective din aceste re tiviste în vederea obţinerii ri mecanizate şi metodele agrotehnice înaintate, forţa de muncă a colectiviş
giuni. nei producţii agricole tot mai tilor, cadrelor de specialişti.
Luni la amiază, la Palatul R. P. mari. O atenţie deosebită vom acorda sporirii producţiei dc cereale la hectar,
Romîne a avut loc solemnitatea Conducătorii de partid şi de creşterii animalelor şi dezvoltării bazei furajere, îmbunătăţirii păşunilor şi
înmînării distincţiilor acordate stat s-au întreţinut apoi cucei fîneţelor. Folosind terenurile în pantă, improprii pentru cultura cerealelor,
regiunilor: vom da o mare dezvoltare pomicultura şi viticulturii pentru care în re-,
decoraţi. giuriea noastră sînt condiţii favorabile.
Au luat parte' tovarăşii
Gheorgho Gheorghiu-Dej, Nico- (Agerpres). In prezent, Comitetul regional dc partid, Sfătui popular regional, ca
lae Ceauşescu, Alexandru Mo- Atenţie deosebita îndeplinirii planului tehnic Cvartalul 23 drele de specialitate, desfăşoară o activitate intensă pentru pregătirea cam
ghioroş, Ştefan Voitec, Mihai August ce se paniei agricole de primăvară, etapă hotărîtoare în asigurarea unor recolte
Dalea, membri ai C.C. al P.'M.R. In Raportul prezentat la cel tare de marc productivitate ta, pe de o parte din ţipsa de construieşte tn bogate în acest an.
de-al Ill-lea Congres al parti ş.a.m.d. aer comprimat la presiunea co L ™ oraşul Deva va
şi ai guvernului. dului, tovarăşul Gheorghe respunzătoare (care de fapt se Vom îmbunătăţi neco'ntenit munca politică şi organizatorică, organele
Tovarăşul Gheorglie Gheor Gheorghiu-Dej arăta : „O aten Traduse în viaţă, aceste mă datorează neeşalonării judicioa <3aBs:Easi fi noul centru şi organizaţiile dc partid vor munci neobosit pentru mobilizarea tuturor
ţie deosebită va trebui acordată suri ar fi influenţat simţitor se a consumului şi suflurilor de al oraşului. oamenilor- muncii la înfăptuirea sarcinilor puse dc Congresul al Ill-lea al
ghiu-Dej a înmînat distincţiile mecanizării lucrărilor grele din asupra creşterii randamentelor pe conducte), iar pe de altă partidului, în vederea desăvârşirii construcţiei socialismului în ţara noastră.
acordate regiunilor Banat, Cluj, industria minieră, din exploa la lucrările de deschideri, pre parte din lipsa unei asistenţe IN FOTO: Vedere 'din
Galaţi, Hunedoara primilor se tarea lemnului, in construcţii, gătiri şi în abataje, îmbunătă tehnice susţinute la locurile de cvartal. COMITETUL REGIONAL ARGEŞ SFATUL POPULAR
cretari ai comitetelor regionale la lucrările de încărcări şi des ţirii condiţiilor de muncă şi re muncă. Dar, şi mai rău este AL PARTIDULUI MUNCITORESC al REGIUNII ARGEŞ
de partid şi preşedinţilor sfatu ducerii consumurilor specifice.
rilor populare regionale. In con ROMIN
tinuare aii fost înmânate „Ordi
nul Muncii“ clasa I primilor se cărcări în transporturi, precum Dar lucrurile nu s-au întâmplat că n-au tost puse toate în func
cretari ai comitetelor regionale şi a muncilor auxiliare, a trans aşa. Planul la încărcarea meca ţiune ; 7 maşini de încărcat au
de partid — Banat — Petre Bla. porturilor interne din întreprin
jovici; Cluj — Vasile Vaida ; deri“. Urmînd această cale, co nică a fost realizat abia în pro fost reţinute în magazie fără & :Â islarÎe-lm icâi& î
Galaţi — Constantin Scarlat; lectivele de muncă ale întreprin porţie de 73 la sută,- la perfo- nici o justificare. Desigur, eslc
raj umed în proporţie de 10,4 şi aceasta o cauză a nerealiză- OVINEli
Hunedoara — Petru Furdui şi derilor miniere din regiunea la sută, burarea găurilor de rii vitezei medii de înaintare
preşedinţilor sfaturilor popu noastră, traduc în viaţă în fie mină cu nisip nu s-a făcut de planificată în anul trecut.
lare ale regiunilor: Banat — care an noi şi noi măsuri care loc, iar consumurile de explo Perforajul umed urma să se lectorul zootehnic tot mai puternic dezvoltat
.Vasile Baju ; Cluj — Clement să conducă la ridicarea conti ziv, oţel Vidia pentru sfredelc, introducă la peste 50 la' sută Iniţiativa pornită de colecti că stabilit de colectiviştii din şl mai cumpărăm 'din credite 45
R usu; Galaţi — Nicolae Găneţ; nuă a nivelului tehnic al pro lemn de mină şi cherestea ră- din locurile de muncă. Faptul viştii din satul Balomir, de a Balomir. de viţele, iar din fonduri pro
Hunedoara — Dumitru Dejeu. ducţiei. şinoasă, au fost depăşite. că n-a fost introdus decît la realiza pînă la sfîrşitul anului o
încărcătură de 40 bovine şi 100 — Nu-i de loc uşor să facem prii încă 27 de vaci şi juninciy
In numele Comitetului Cen In planul tehnic al E.M. Bar In cele cc urmează ne vom peste 10 la sută, n-are altă jus ovine la suta de hectare teren ne apropiem cu mult de cifra
tral al P.M.R., al Consiliului de za, s-a prevăzut pentru- anul opri asupra principalelor cauze tificare decît lipsa unei preocu agricol, precum şi cîte 60 por acest lucru, îşi dădea cu păre stabilită in iniţiativă. Pentru ca’
Stat şi al guvernului, tovară trecut extinderea mecanizării care au generat această situa pări susţinute în această di cine la suta de hectare teren rea preşedintele. Apoi, după ce
şul Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a încărcării la lucrările de îna ţie. Vorbind despre încărcarea recţie. arabil, a constituit obiectul unor făcu citeva socoteli zise: să atingem încărcătura de 40
intare. introducerea şi extinde mecanică, trebuie să arătăm mai discuţii vii şi la G.A.C. din Cis- bovine la suta de hectare, să mai
felicitat pe cei decoraţi, arătind întîi că exploatarea este dotată Aminteam mai sus că la E.M, tei. De îndată ce au aflat, despre — Ca să atingem obiectivele reţinem din prăsilă proprie 69
că aceste distincţii sînt o măr rea perforajului umed, burarea cu un număr destul de marc dc Barza se experimentează me- această iniţiativă, secretarul or prevăzute trebuie să mai avem de capete tineret. In acest fel
'todc de exploatare de mare pro încă 141 bovine şi 100 ovine. Cu mai răspundem la una din pre
găurilor de mină cu nisip pen porcinele stăm ceva mai bine. vederile iniţiativei. In afară de
Avem 266 din care 40 de scroafe.
turie a preţuirii pe care parti tru obţinerea unui efect mai maşini de încărcat. Răul constă ductivitate. Felul în care au fost ganizaţiei de partid, tov. Ion Să zicem că la cele două fătări reţinerea tuturor mieilor rezul
dul şi statul nostru o acordă mare la puşcare, experimenta însă în modul în care acestea urmărite aceste metode este cu Seiceanu, preşedintele gospodă obţinem numai cîte 12 purcei de taţi din fătări, să mai cumpă
lucrătorilor din agricultură, suc rea. unor metode noi de exploa sînt folosite. Cele în funcţiune totul nesaţisfăcător. De altfel, riei, Mihai Dobîrtă, vicepreşe la fiecare scroafă. Aşa că tot
sînt utilizate nerational. Aceas- aşa se şi explică de ce ele, deşi realizăm (480-1-266)... un număr răm din fonduri proprii, cu
dintele, loan Comşa, căruia i de 746 capete, ceea ce înseam toate că n-am prevăzut în pla
s-a încredinţat responsabilitatea nul de producţie acest lucru,
se aplică de un timp destul de creşterii animalelor, şi briga nă că o să creştem peste 100 de incă 100 ovine, astfel ca să p u
îndelungat, n-au depăşit încă dierul zootehnic, Vasile Dobîr porci la suta de hectare teren
FĂRĂ R tă au început să facă calcule, arabil. tem realiza şi aici încărcătura:
stadiul experimental. Fără în- să chibzuiască împreună asupra Tot din fonduri proprii să mai
— Hai să vedem ce putem
De cit eva sile Lu re. Şi ortacii lucrau Citeva zile la rină înapoi de la contro Ing. GH. COMŞUŢA posibilităţilor ele care dispun face şi cu încărcătura de bovi cumpărăm şi 2.000 pui de o zi,
dovic Kristaly nu parcă la fel ca mai in echipa lui Ludo lul calităţii. ne şi ovine, interveni secreta iar la sfîrşitul anului să reţinem
j pentru a realiza şi ei numărul o matcă de 1.800 păsări.
rul organizaţiei de bază. Daca
(Continuare in pag. 3-a) de animale proprietate obşteas în prezent avem 173 de ta’ttrine Cu aceste propuneri s-au 'de
clarat toţi de acord. Mai rămî-
era In toane bune. înainte. vic Kristaly a fost o Cit despre plan, nea de văzut cum se puteau
Cei de la controlul In zilele ce au ur săgeata de pe gra asigura baza furajeră şi adă
de calitate de la adevărată şcoală. Nu fic a urcat cu şi mai posturile necesare.
secţia turnătorii a mat, fiecare turna se forma nici o pie multă repeziciune. Ca
U.R.U.M. Petroşani, îi re a fost urmărită cu să şi nici nu se tur urmare la 1 noiem — Cu adăposturile nu o să fie
rebutaseră clteva pie mai multă atenţie. brie echipa a turnat o problemă prea grea, spuse
se turnate. In fond Tov. Kristaly a asis na pînă nu era su piese in contul anu preşedintele. Avem o m aternita
tat la fiecare forma pusă unui examen te pentru 50 de scroafe, o în-
riguros. Cind începea grăşătorie pentru porci, un sai
o nimica toată, ia a- re şi turnare. şi formarea, Ludovic lui 1962. Şi la econo van pentru oi şi două grajduri
colo ceva sufluri — punctul slab a apă Kristaly ţinea să a- mii, contul echipei a pentru bovine. Rămîne ca dini
îşi spuse, nu fără a- rut. Cei doi tineri mintească celor doi fost destul de bo resurse proprii să construim co
rnărăciune, Ludovic din echipă, ştefan tineri din echipa sa gat. Pe întregul an teţul pentru 4.000 de păsări şi
!Kristaly. Dar cu fra Rădici şi ştefan Bul că trebuie să respec au realizat 43.000 lei să amenajăm încă un grajd1
ţii ăştia de la con bucau, foloseau un te proporţia dintre economii de mate
trol nici vorbă de amestec de pămlnt pămîntul nou şi riale. pentru taurine. Asigurarea ba
trecut cu vederea ; cu vechi şi nou neco vechi, ca să poată zei furajere ne tlă mai mult de
respunzător şi în plus realiza economii, dar Şi luna ianuarie, lucru. Dar, condiţiile de care
calitatea nu-i ăe glu se turna In forme in acelaşi timp să a noului an, a mar dispunem ne permit să rezol
mit. neuscate bine. Toc fie atent la calitate. cat pentru turnătorii văm şi această problemă. Iată
mai de aici pornea La turnarea pieselor din echipa comunis ce trebuie să facem pentru ca
Ce-i drept, echipa rebutul. Piesele tur lucrurile se repetau: tului Ludovic Kris să asigurăm nutreţuri în can
de turnători condu nate prezentau su o supraveghere şi în taly rezultate tot a- tităţi îndestulătoare pentru ani
să de comunistul Lu fluri şi fisuri. drumare tovărăşeas tit de frumoase: 678 male : Pe lingă cele 176 hec
dovic Kristaly a do că, plină ăe grijă. leg. piese turnate în tare cu trifoliene, 57 hectare cu
vedit nu o dată cc Nii i-a venit toc fînaţ, 22 hectare cu borceag şi-
poate. De luni de zi mai bine lui Ludovic Şi nu a fost nevoie plus peste sarcinile de sparcetă, si 20 hectare cu secară1
le îşi depăşeşte pla Kristaly să constate 'decît de citeva zile plan. In ceea ce pri furajeră, să mai cultivăm cu
nul cu regularitate şl că oamenii lui dă ca lucrurile să intre veşte calitatea, ea e porumb siloz 30 hectare, cu po-
deau piese rebut toc în făgaşul normal. bună. Cit despre cele
nici de calitate nu mai 'din cauza ne- De atunci însă fieca din luna februarie rumb furajer în mirişte 30 de
i-a fost teamă. Dar respectării unor nor re din cei trei mem ele sînt cu mult su
acum, parcă era me bine cunoscute, bri ai echipei n-au hectare, cu sfeclă furajeră 5
un făcut. La mai perioare. hectare şi cu ovăz 10 hectare.
toate turnările era Pe 117 hectare putem cultiva
dovleci în porumb. O să mai
primim 300 tone tăieţei de sfe
clă de la fabrica de zahăr. Iri
rebut destul de m a elementare chiar. mal primit piese V. FUR1R N. T5RCOB
G!A.C. Pricaz. Se controlează răsadniţele... ( Continuare. în pag. 2-a)
