Page 15 - 1962-03

Nr. 2?37
TRIBUNA AGITATORULUI
Calitatea lucrărilor agricole
sarcină principală
După ce am fost confirmat culturii, faptul că plnă In 1965,
agitator şi în urma îndrumării
primite din partea tovarăşilor, trebuie să ajungă să producă
din biroul organizaţiei de par­ anual 14-16 milioane tone ce­
tid, eu am căutat să cunosc
reale.
bine pe fiecare tractorist din
brigada în care lucram, cu ,Tot prin convorbiri, pe care le
scopul de a-i ajuta în înde­ ţin de obicei in fiecare diminea­
plinirea sarcinilor ce le aveau. ţă, Înainte de a porni tractoare­
le, sau prin discuţii de la om la
In această direcţie mi-a fo­ om, am căutat ca toţi membrii
losit mult instruirea făcută de brigăzii să aplice metodele îna­
către biroul Organizaţiei de bază. intate de muncă. Aşa a fost de
exemplu cu introducerea meto­
Căutind să devin exemplu pen­ dei de lucru la arături cu scor­
tru tovarăşii mei, am observat
că mulţi dintre ei se interesea­
ză de felul cum muncesc, une­ monitoare, pe care lă început
ori venind să-mi ceară păre­ unii ca Pavel Davld şi Petru Bal­
rea in diferite probleme. Sau tă, tineri absolvenţi ai şcolii de aceea de a efectua ,numai lu ­
atunCi cînd observam unele lip­ tractorişti, nu prea vroiau s-o
suri şi stăteam de vorbă cu cei
in cauză, aceştia se străduiau aplice. Pentru a-i convinge mai.
să lucreze mai bine, luptau îm­ mult, în afară de ceea ce le spu­
potriva lipsurilor. De exemplu, neam eu, le-am citit din ziare
în anul trecut, brigada in care
lucram, deservea gospodăriile despre avantajele muncii cu
agricole colective din raza o- scormonitoare, care asigura o
raşului Deva. Pentru a cunoaş­ mai bună calitate a arăturilor,
te cit mai bine felul cum mun­ dînd ca exemplu brigada condu­
să de Amos Galea tot din S.M.T.-
-ul nostru de la Orâştie, care tre­
cuse deja la aplicarea acestei
metode. Folosind ziarul, în mun­
ca de agitator, am reuşit să le
trezesc interesul faţă de cititul
presei.
cesc şi se comportă tractoriştii, Prin aceasta noi am contribuit
am stat de vorbă cu mai mulţi mult la depăşirea angajamentu­
colectivişti. 'Aşa am aflat că lui luat pe întreaga staţiune pri­
tractoristul Petru Urîtu, a exe­ vind economiile şi am redus de­
cutat o arătură care nu-i mul­ fecţiunile, executînd un volum
ţumea pe colectiviştii din De­ mai mare de lucrări (în campa­
va. M-am dus şi am văzut la nia din primăvara anului 1961
faţa locului cum munceşte. In­ 'de exemplu, brigada şi-a depă­
tr-adevăr, arătura era' de slabă şit planul cu 5 la sută) şi aju­
calitate. Atunci am stat de tând prin aceasta pe colectivişti
vorbă cu el. I-am spus că co­ în lupta lor de dezvoltare a gos­
lectiviştii slnt nemulţumiţi şi podăriei.
pe bună dreptate. I-am’ şrătaf
cum lucrează Victor Marian, Desigur, activitatea de agita­
tor nu se încheie o dată cu termi­
care deservea aceeaşi gospodă­
narea campaniilor agricole. Ia r­
rie. Şi, ca să-l fac să înţelea­ na, pentru toţi tractoriştii este
gă rostul unei munci de cali­ o perioadă de muncă tot atît de
tate, i-am vorbit de sarcinile importantă1. Executarea repara­
trasate de Congresul al m -lea ţiilor la timp şi de bună calitate, şi să-l deţină şi In prezent. Că
al partidului în domeniul agri­ mobilizarea tuturor pentru a
participa la cursurile de ridica­
re a calificării sau la cercurile
A tentie deosebită îndeplinim
pianului teîinic
(Urmare din pag. I-a), Atît conducerea trustului cît
şi conducerea exploatării, vor
doială că urmărirea lor îndea­ trebui să tragă învăţăminte.
proape ar ii condus la .obţine­ Anul acesta, tehnica nouă va
rea unor rezultate care să per­ trebui să-şţ. ocupe locul cuvenit
mită o concluzie definitivă şi şi în secţiile E.M. Barza. în ­
poate, ia sporirea considera­ cărcarea mecanică, armarea mo­
bilă a randamentelor de ex­ dernă în fier şi bolţari, perfo-
tracţie. rajul umed şi captarea prafu­
lui, aplicarea metodelor de ex­
Răspunderea pentru nereali- ploatare de mare productivitate
zărea planului tehnic la E. M. — sînt probleme cărora trebuie
Barza o poartă însă şi condu­
cerea Trustului aurului Brad.
Cadrele tehnico-inginereşti din să li se acorde aceeaşi aten­
cadrul trustului s-au deplasat
rar aici, iar cînd s-au deplasat, ţie ca şi planului de producţie.
s-au limitat mai mult la con­
vorbiri în birouri. In felul aces­ De rezolvarea lor cil succes de­
ta, au lipsit pe mineri de o pinde în mare măsură realizarea
îndrumare concretă şi eficace. angajamentelor luate de colec­
tivul exploatării în întrecerea
socialistă.
IÎSÎÎ: In această acţiune un aport
PENTRUCEAMAIBUNAINFORMAŢIE,
PE!» CEI MASBUNREPORTAJ?
Datorie împlinita
Noapte de iarnă. tul se ghidi la "w>V'
In biroul de miş­ timpul nefavora­
care al C.F.I. din bil, dar şi la fap­ In focar, li expli­
Gurabarza linişte tul că Uzina elec­ că despre ce este
deplină. Deodată trică avea nevoie vorba.
de citi mai mulţi
se auzi zbîrnîitul cărbuni, ii spuse — Putem, tova­
strident al telefo­ şefului de tren să răşe Crişciu — ii (
nului. impiegatul cheme mecanicul răspun1s0e/0 increza-_ v\
de serviciu, ute- ăe locomotivă la tor fochistul. Cu- ‘
mistul Voicu Bol- telefon. După ce nosc bine maşina.
cu, ridică recepto­ auzi despre ce este
rul. La celălalt ca­ vorba, mecanicul ...Ora 2 şi 30 de
păt al firului era locomotivei, comu­ minute. Trenul în­
şeful de tren Ni- nistul N i c o l a e cărcat cu cărbuni
colac lancu, care Crişciu, răspunse pentru Uzina elec­
sim plu: trică din Gura­
anunţa: barza a ajuns la
— Tovarăşe im­ — Nici o grijă ! destinaţie. Intr-un
O să remorcăm timp scurt el fu
piegat, trenul ăe întregul suprato­ descompus, iar căr­
marfă este gata de naj ! bunii duşi la gră­
de plecare din tare.
halta Bogoly. Are Apoi se întoarse
un supratonaj de la locomotivă. Aco­ Mecanicul şl fo­
102 tone... lo, tînărul fochist chistul coboriră
loan Cioară, arun­ mulţumiţi din mar­
După ctteva se­ ca de zor cărbuni
cunde de tăcere, chiză. îşi făcuseră
în care impiega­ datoria.
O. ZATOSCHIL'
C urs de ridicare a calificării
Conducerea şantierului elec­ tează acest curs, au făcut progre­
trotehnic al I.C.S.IT. şi comitetul se însemnate în munca lor. Aceas­
sindicatului manifestă o preocu­ ta o dovedeşte priceperea pe
pare atentă faţă de ridicarea care o manifestă acum în or­
calificării muncitorilor. In acest ganizarea muncii, în atacarea
scop, a fost organizat şi func­ lucrărilor şi succesele obţinute
ţionează in bune condiţiuni un
curs dc ridicare a calificării. E- In creşterea productivităţii mun­
lectricienii, lăcătuşii sudorii şi cii şi îmbunătăţirea calităţii
producţiei.
VASILE POP.
ceilalţi muncitori care frecven­ uT" contabil
DRUAIUS SOCIALISM ULUI " pac?. 3
tgsaitatjmlaamamaxmnEBiiBSBatuexmxaiwmmwivwagin
j e&ximr&x
' J» LA CERCUL
DE CITIT
' atëSPi
d f e j j & r * : 1'
il In planul lor de muncă, fe- -j
1
meile din circumscripţia 42 P-e- ^
Invăţămintuilui de partid şl po­ ¦loan Olani troşnni, şi-au propus şi înliin- 1
litic U.T.M., slnt doar o parte este unul din­ ţarca unui cerc de citit în ca- ’i
din sarcinile pentru a căror în­ tre proiectan­ drul căruia, săptămînal, să fie I
deplinire trebuie să militeze fie­ ţii apreciaţi de expuse anumite lecţii. Această ¦1
care agitator. De aceea, şi în a. la serviciul con­ hotărîre este tradusă în viaţă -]
ceastă perioadă, ţinînd cont de structor şef al cu mult simţ de răspundere de ^
U. M. Cngir. Co­ către comisia de femei.
îndrumările organizaţiei noastre lectivul de pro­
La ultima lecţie, ţinută la I
de partid, eu am' conti­ iectanţi condus sfîrşitul săptămînii trecute, au 1
participat 61 de femei. Tov. 1
nuat să organizez convorbiri cu de el a execu­ Elisabeta Argint şi Ştcfania i
tovarăşii de muncă prin care tat proiectul u-
discutam despre im portanţa a-
cestor probleme ce, In ultimă
analiză, duc tot la îndeplinirea nei noi freze. Rusu au prezentat lecţia „Ocro- \
principalei noastre sarcini, tirea sănătăţii gravidei". In ]
continuare, au luat apoi cuvîn- ^
crări agricole de calitate supe­ tul 14 femei printre care Valc-
rioară, de a sprijini munca co­ ria Bcnea, Ema Mihai, Iulia- )
lectiviştilor în sporirea produc­ na Pinghert şi altele.
ţiei agricole.
M. I. DUMITRESCU ,
LAZAR POP
agitator, şef de brigadă S.M.T. corespondentă .1
Orăştie. Sas multăpreocupare faţade eehipele
om răili sail normă
A
h t i umina
Vorbind despre activitatea co­ nătăţit, devine hotărîre a adu­ gulări in producţie. 'Acum, ma­ Este ştiut că de îndeplinirea lor mai bune echipe din sec­
mitetului sindical de secţie de nării generale, este întocmit pe şina de reep'ţicat lucrează după tor.
la sectorul maşini unelte al baza constatărilor făcute in o programare zilnică, dinainte planului la lucrările de pregă­
U.M. Cugir, cei care s-au înscris mersul producţiei şi are meni- stabilită, căre'ţine cont de rit­ tiri şi deschideri depinde asi- Este deci necesar să se mani­
la cuvint cu ocazia adunării .rea de a îndrepta toate nea­ feste mai multă preocupare faţă
generale de dare de seamă şi junsurile. Ei este expresia pro­ mul de lueru-âa montaj. gurarea fronturilor de lucru de activitatea acestor echipe să
alegeri, spuneau : punerilor pe care le fac mun­ pentru echipele de mineri care fie ajutate să-şi îmbunătăţească
citorii, inginerii şi tehnicienii... sistemul de organizare a muncii
— Considerăm că activitatea lucrează direct la producţie. De şi de executare a lucrărilor pen­
comitetului de secţie a fost Pentru cine a vizitat hala tru a se ridica la nivelul celor
bună, chiar foarte bună... sectorului cu un an în urmă, as­ Toate acestea au fost pro­ aceea, se cere ca lucrărilor de fruntaşe. Numai în acest fel
tăzi îi este dat să vadă multe mina Musariu II de la E. M.
Cea mai elocventă confirma­ noutăţi. Acum la freza portală puse în consfătuirile de produc­ pregătiri şi deschideri să li se Barza va putea ajunge să lu­
re a spuselor lor slnt insă fap­ şi la raboteză sint instalate acorde atenţia cuvenită pentru creze cu toate echipele la nive­
tele. Felul în care comitetul lămpi portative, incit muncito­ ţie care-',au avut loc in cursul ca ele să fie întotdeauna cu un lul sarcinilor dc plan.
sindical de secţie a organizat rii care lucrează în schimburile
consfătuirile ăe producţie, strict 1 şi li pe aceste maşini, au anului :trecut. In cele de mal pas înaintea celorlalte. La mi­ N. Z'AMFIK
legate de activitatea sectoru­ condiţii optime de vizibilitate. sus am:.amintit doar citeva. Ele na Musariu II de la E.M. Barza -—
lui şi întrecerea socialistă între La freza portală nu se mai lu­ sînt însă.'xjinlt mai numeroase.
brigăzi şi muncitofi, au făcut crează cu două capete de fre­ Iar rezistaţele lor le întâlneşti nu se poate spune că nu se a- C©lîBSMBIMHLBlE e
ca pe trimestrele I şi II ale zat, ci cu patru. Productivita­ cordă importanţă acestor lu­
anului 1961, colectivul de aici tea muncii a crescut astfel cu la fiecare pas. !specifice
să cîştige drapelul ăe fruntaş 100 la sută. ‘Abaterile ăe la teh­ crări. Totuşi sînt unii şefi de
nologie nu mai sint reclamate La atelierul de întreţinere al
lucrutile se prezintă întocmai, la conducerea secţiei, urmînd a D e.remarcat că aproape toa­ echipe care lucrează în ritm de uzinei de preparare din Gura­
vom vedea din cele ce urmează. se aştepta zile în şir soluţii barza, reducerea consumurilor
pentru rezolvarea lor. Ele slnt te propunerile făcute ăe m un­ melc. Aşa de pildă, în timp ce specifice de materiale constituie
Mai întii este necesar să ară­ sesizate acum celor doi in g i­ echipele conduse de Constantin o preocupare atentă a fiecărui
tăm că consfătuirile de produc­ neri tehnologi, numiţi cu citeva citorii, inginerii şi tehnicienii Borşa, Nicolae Bocanu, realizea­ muncitor. Lăcătuşii, sub îndru­
ţie S-au ţinut cu regularitate, luni In urmă în atelier, care din sector în anul 1961, cu oca­ marea maistrului Gheorghe La-
In fiecare lună, intre 25—30 sau iau măsuri de îndreptare pe loc, zia consfătuinlor de producţie, ză înaintări lunare pînă la peste zăr, au reparat 7 vagoneţi cu
31. Problemele care n-au lipsit în modul cel mai operativ. au fost traduse în viaţă. Aşa se 27 m.l., alte echipe, care lucrea­ materiale recuperate, un poli­
niciodată de pe ordinea de zi explică de altfel în cea mai ză în aceleaşi condiţii, realizează zor şi alte utilaje. Dar nici dul­
au fosirt analiza îndeplinirii sar- înainte vreme, dirijarea repe­ gherii nu s-au lăsat mai prejos.
cmilor de plan pe luna care s-a relor ce trebuiau prelucrate la înaintări de numai cîţiva metri. Ei au realizat însemnate econo­
maşina de rectificat o făceau mai­ mare măsură depăşirea planului De exemplu, echipa lui Aurel mii prin folosirea raţională a
scurs, analiza felului in care s-a ştri. Din această cauză se întîmpla lemnului de construcţie şi a
ca la montaj să lipsească une­ anual la producţia globală cu Sava a realizai în luna trecută scîn’durilor.'
desfăşurat întrecerea socialistă ori tocmai piesele care erau ne­
cesare, creţiidu-se astfel stran­ 6,8 ta sută, realizarea unei eco­ o înaintare de numai 5,4 m.l., In acest fel am reuşit' ca 'din
şi analiza felului în căre au cea a lui Gheorghe Sava, de 6,8
nomii la preţul ăe cost pe sec­ m.l., iar a Iui Teodor Grozavu,
fost duse la îndeplinire sarci­ tor de 1.410.000 lei şi reduce­ de numai 3 m.l. Ce dovedeşte a.
rea rebutului cu mult sub pro­ ceastă situaţie ? Ea dovedeşte
nile prevăzute în hotărirea con­ centul admis. Aşa se explică şl
aprecierile pe care le-au făcut că în timp ce unele echipe de
sfătuirii precedente. mineri îşi organizează bine
cei înscrişi la cuvint în aduna­ munca, lucrează cu pricepere
rea generală ăe ăare de seamă şi elan, cu răspundere, altele
şi alegerea noului comitet sin­ manifestă dezinteres, moleşeală,
dical. Şi, desigur, cele relatate, lipsă de răspundere faţă de
explică cu prisosinţă de ce adu­
narea generală l-a reales ca sarcinile încredinţate. De aceas­
tă1stare 'de lucruri se face vino­
vată conducerea sectorului şi
preşedinte al comitetului sin­ maiştrii, care mî s-au ocupat
dical de secţie pe comunistul cu răspunderea cuvenită de aju­
Teodor Găldău. ¦m I torarea şi ridicarea echipelor
rămase în urmă ia nivelul ce­
GH. C.
fAcest ultim punct este foarte IN R A S O N U L O R A Ş T i E angajamentul nostru de a rea­
important, deoarece el repre­ liza in acest an 10.000 lei econo­
zintă un fel de sinteză a ptl- Activitatea unităţilor cooper mii, prin reducerea consumuri­
melor două (discutate bineîn­ de consum poate fi îm bunătăţită lor de materiale să realizăm
ţeles, în luna precedentă). Pro­ pînă acum 6.078 lei economii,
iectul de hotărîre, care, îînlni- adică mai mult de jum ătate din
angajament.
Zilele trecute a avut loc la dul defectuos de aprovizionare cit să traducă în viaţă sarci­ însemnat şi-au adus tovarăşii
Orăştie o şedinţă în care s-a care mai persistă în unele uni­ nile ce le revin din Documen­ Nicolae Oprea, Walter Acoş,
analizat activitatea depusă de tăţi ori atitudinea neprincipia­ tele celui de-al Ill-Iea Congres Gheorghe Sasu, Nicolae David,
sectorul alimentaţiei publice al lă a unor lucrători faţă de de­ al partidului. Ilie Stingă, Viorel Golda şi alţi
cooperaţiei de consum din ra­ servirea consumatorilor. muncitori.
ion în anul 1961. La şedinţă au VlRGiL TURDEANU
participat preşedinţii şl merceo­ Cu această ocazie au fost cri­ PAVEL JU IU IŢA
logii din cooperativele de con­ ticate conducerile cooperativelor •>> merceolog ia U.R.G.C. strungar
săteşti din Şibot, Geoagiu etc.,
Hunedoara—Deva
Modernizarea secţiei sum, precum şi un însemnat nu­ care în anul trecut, cu toate că D u p ă o luna
măr de lucrători cave muncesc au avut posibilităţi de desface­
uşurează munca in sectoarele de producţie şi re, nu s-au aprovizionat în mod t La începutul lunii februa- Ghezan va reuşi — spunea
desfacere. ritmic cu preparate de carman­ 1 rie, comunistul Ladisluu Ghe- şeful minei.
turnătorilor gerie şi cofetărie din produc­ ) zan de la mina din De-
Referatele prezentate şl dis­ ţia proprie. 1 va preluase conducerea u- — Să fiu sincer, eu m-am
Secţia turnătorie vecile de la cuţiile purtate pe marginea lor ) nei brigăzi rămase in urmă. cam îndoit, dar văd că mi-a
U.V. Călăii a fost reconstruită au scos în evidenţă faptul Că în Responsabilul cofetăriei din făcut-o...
si mărită. Odată cu aceasta ea anul care a trecut, cooperativele oraşul Orăştie a arătat că dato­ jj Zilele trecute in biroul şe-
a fost înzestrată cu maşini şi de consum din raionul Orăştie rită desfacerii preparatelor de Da, Nicolae Ghezan, nu
agregate/- /Y ttri f f n 4- a wmn /oI rdt wernnAe doe î înnn ai +ltnă te h ­4- fTsi i _ au obţinut unele realizări impor­ patiserie prin unitatea nou în­ i fului de mină am asistat la numai că şi-a realizat pla­
nicitate printre care două cubi- tante. Astfel, la bufetul din fiinţată, cit şl extinderea des­ nul, dar l-a şi depăşit cu
louri complet mecanizate, patru piaţa oraşului, datorită preocu­ facerii în restul unităţilor de ? o discuţie interesantă Intre peste 100 tone.
macarale ş.a. Bătătoarele de pării pentru aprovizionarea alimentaţie publică, spaţiul la­
mină pentru baterea nisipului abundentă cu preparate din boratorului de cofetărie va tre­ 4 acesta şi unul din maiştri. S. IOAN
in forme au fost înlocuite cu producţie proprie, ponderea pro­ bui să fie mărit.
bătătoare cu aer comprimat. ducţiei proprii în trimestrul IV ) — Nu-ţi spuneam eu că corespondent
1961 a fost intre 35—47 la sută, întregul activ de lucrători din
Acum se lucrează la termi­ din totalul de desfacere. Multe alimentaţia publică a vizitat » C arte de vizită“
narea staţiei de preparat nisi­ unităţi au realizat în această apoi noul bufet (anexă a res­
pul pentru formare, a grupului perioadă o aprovizionare cores­ taurantului). care în primele
de omogenizare a nisipului şi punzătoare a magazinelor, pon­ zile de Ia deschidere a realizat
a benzii de transport a nisipu­ derea producţiei proprii ajun­ o desfacere de 4.000—5.000 lei
lui. Aceste lucrări sînt execu­ gând pină la 21 la sută. zilnic, unitatea de patiserie des­
tate în proporţie de 80—85 la chisă recent şi bufetul de pe
sută. Se lucrează intens şi la In mod deosebit s-a dezbătut strada Poştei unde după reno­
construcţia instalaţiei de dezba­ problema aprovizionării cu pre­ vare, numărul consumatorilor
tere mecanică a formelor, a parate a bufetelor săteşti. Con­ s-a triplat faţă de perioada pre­
preîncălzitorultii de aer de la ducerile cooperativelor s-au an­ cedentă.
noile cubilouri, la cuptorul ro­ gajat ca în acest an să depună
tativ de uscat nisip etc. Aceste ia timp note ele comandă, con­ Discuţiile purtate şi vizitele
lucrări conduc la îmbunătăţirea form graficelor întocmite. făcute cu ocazia analizării mun­
condiţiilor de muncă ale turnă­ cii pe anul 1961, au constituit
Lucrătorii cooperativei săteşti pentru toţi lucrătorii din ali­
torilor, la creşterea productivi­ din Geoagiu au chemat la în­ mentaţia publică un schimb de
trecere socialistă toate unită­ experienţă fructuos. Concluziile
tăţii muncii şi îmbunătăţirea ţile săteşti ale cooperaţiei de şedinţei au scos în evidenţă
calităţii produselor. consum din raionul Orăştie, an- faptul că activitatea unităţilor „Cartea de vizită“ a unui oraş este dată şi de aspectul
gajîndu-se să realizeze ponde­ cooperaţiei de consum din raio­ lui gospodăresc-edililaţ. In oraşul Alba lulia, acest lucru lasă
In executarea acestor lucrări rea planificată la desfacerea nul Orăştie poate şi trebuie să insă de dorit. In plin centrul oraşului, din cauza unei ma­
din producţie proprie în tot fie îmbunătăţită. De aceea, toţi şini, zona verde şi gardul din faţa restaurantului au fost de­
se evidenţiază fierari-betonlştii cursul anului. participanţii la şedinţă s-au an­ teriorate (vezi fotografia).
gajat Ca în anul 1962 să mun­
din brigada lui loan Oprea, Participanţii la discuţii au cească mai bine, să facă o mai Au trecut de atunci citeva iutii de zile. dar de repararea
scos de asemenea în evidenţă bună aprovizionare a populaţiei spaţiului verde şi a gardului nu s-a ocupat nimeni. Tovarăşii
montorii şi dulgherii din brigă­ lipsurile manifestate în activi­ cu mărfuri de cele mai variate de la sfatul popular orăşenesc trec zilnic pe aici, dar, nu...
tatea de producţie, asigurarea
zile conduse de C. Rusanda şi bazei tehnico-materială care sortimente, să îmbunătăţească
H. Matei, de la şantierul de
construcţii al I.C.S.H. din Călan.
V. TĂTĂRUŞ
turnător este încă necoresmmzătoăre, mo­ modul de servire în asa fel in­ văd. Ce-i împiedică oare ? !