Page 18 - 1962-03

m*
LA GURABARZA
Schimb de experienţa
între secretarii organizaţiilor
de bază P.M.K.
Comitetul de partid de la E.M.
Barza, îndrumat de Comitetul
raional de partid Brad, a orga­
nizat de curînd la Gurabarza
un rodnic schimb de experien­
ţă intre secretarii organizaţiilor
de bază de la exploatarea mi­
nieră şi de la celelalte între­
prinderi industriale din raion.
Cu acest prilej au fost expuse 4
referate privind diferite pro­
bleme ale muncii de partid. Fo-
dor Petru, secretarul organiza­
ţiei de bază de la orizontul —
180 mina Musariu, a prezentat
un referat privind felul cum
munceşte organizaţia de partid
pentru primirea de noi membri
şi candidaţi, cum se ocupă de
creşterea şi educarea acestora şi
cum sânt pregătite şi se desfă­
şoară adunările generale ale or­
ganizaţiei de bază. Nicolae Va-
siu, secretarul organizaţiei de
bază de la orizontul „1 Mai“ —
Dealul Fetii, a vorbit despre fe­
lul cum conduce şl îndrumă
organizaţia de bază activitatea
comitetului sindical de secţie.
Aurel Dobîrcău, secretarul or­
ganizaţiei de bază de la secţia La sfîrşitul schimbului de ex­
flotare, a vorbit despre munca perienţă tov. Tovie Pleşa secre­
organizaţiei de partid privind tar al Comitetului raional P.M.R.
îndrumarea organizaţiei U.T.M., Brad, a făcut o expunere p ri­
iar Gheorghe Duda, secretarul vind cele mai importante pro­
organizaţiei de bază administra­ bleme economice care trebuie să
tiv, a vorbit despre conducerea stea în atenţia organizaţiilor de
şi îndrumarea de către organi. partid din întreprinderile indus­
zaţia de partid a învăţămîntu- triale ale raionului. Organizaţiile
lui de partid şi politic II.T.M. de partid trebuie să militeze
Pe marginea referatelor s-au permanent pentru înfăptuirea
pus întrebări şi s-au purtat dis­ acestor sarcini, să exercite un
cuţii fructuoase de către muţii control sistematic asupra acti­
secretari ai organizaţiilor de vităţii conducerilor tehnico-ad-
partid din întreprinderile raio­ ministrative pentru ca acestea
nului Brad. Printre participanţii
la discuţii se numără tov. Val-
ter Acoş (şteampuri), Ioan Vîl-
-------3"" ' ?= = T T — -—' ===.------
In p re a jm a s e s iu n ii
de exam ene
Elevii cîiri ăntil n i al şcolii deu a dat rezultate bune. Elevii
tehnice de maiştrii din Hune­
doara sînt în preajma sesiunii
de examene. Mai sint doar pu­
ţine zile pînă cînd ei se vor pre­ specializat în vederea pregătirii
zenta în faţa comisiilor de exa­
minare pentru verificarea cu­
noştinţelor acumulate în cele
două trimestre ale anului. Exa­
menele nu-i sperie. Ei sînt pre­
gătiţi temeinic. In fiecare zi,
elevii, sub' îndrumarea profe­
sorului 'de specialitate, sint în
laboratoarele combinatului unde
învaţă să facă analizele chimice
ale şarjelor de oţel, sau să în­
cerce duritatea diferitelor mărci
de oţeluri laminate.
Pentrij a obişnui elevii cu e-
xecutarea diferitelor lucrări şi
de a îmbina teoria cu practica,
li se dau, după specialitatea a-
leasă, aşa numitele „micropro-
iecte“ în care sînt prevăzute cal­
cule de rezistenţă a diferitelor
organe de maşini. Acest proce-
Să ridicăm ia un nivel mai înalt
activitatea sindicală
In ultimii ani, comitetul sin­
dicatului de la I.M. Ghelar, sub
îndrumarea comitetului de
partid, şi-a îmbunătăţit activi­
tatea, a organizat şi condus
mai bine întrecerea socialistă
şi s-a ocupat cu rezultate bune
de problemele social-culturale
ale minerilor.
Recent, la I.M. Ghelar a avut
Ioc conferinţa de alegerea or­
ganului sindical. Darea de sea­
mă prezentată la conferinţă a
oglindit felul cum comitetul
sindicatului a sprijinit muncito­
rii, tehnicienii şi inginerii' în
lupta pentru creşterea produc­
ţiei de minereu de fier, cum a
mobilizat colectivul întreprinde­
rii la realizarea angajamentelor
prevăzute în contractul colectiv.
Prin înfăptuirea acestor an­
gajamente, minerilor de la Ghe-
iar li s-au putut asigura con­
diţii mai bune de muncă şi de
trai. In abataje s-au introdus
noi utilaje moderne. S-a îmbu­
nătăţit aerajul in galerii prin
instalarea de ventilatoare mai
puternice. A fost îmbunătăţit
transportul din subteran prin
introducerea de noi locomotive
electrice şi vagonete, s-au mo­
dernizat silozurile de minereu
şi s-a construit o staţie de sor­
tare a minereului. Numai pen­
tru protecţia muncii s-au chel­
tuit in ultimul timp aproape
2,5 milioane lei. In anul trecut,
pentru familiile minerilor s-au
construit şi dat în folosinţă
încă 3 blocuri, iar tinerilor mi­ cretă desfăşurată de comitetul dicatului s-au remarcat intr-a­
neri nefamilişti li s-a asigurat
un nou spaţiu locativ pentru
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 223S
^Lr.'?:OTK3reratL^mrtăfi:A77jr?rat*t?n'r^^;&g^JB^ |
Pe scurt dela corespon
• In acest an, activitatea ărul şcolii de contabilitate
duhului minier din Vulcan
s-a îmbunătăţit. Aici activea­ din Sebeş, au prezentat o
ză peste 200 artişti amatori,
in cadrul a două echipe de serată literară pe teme inspi­
teatru, brigăzii artistice de
agitaţie, orchestrei, formaţiei rate din opere ale scriitori­
de estradă, corului, echipei
de dansuri. De asemenea, la lor clasici I. L. Caragiale, M.
club îşi desfăşoară activita­
can (Atelierele centrale), Gheor­ tea un cerc de muzică cu 3 Eminescu şi G. Coşbuc. Intre
ghe Calotă (construcţii Barza), secţii, un cerc de balet pen­
tru copii, altul de croitorie elevii care au pregătit şi pre­
Ioan Cernatoni (uzina electrică), pentru femei şi un cerc foto
Eugen Ceamo (I.F. Baia de Criş) zentat punctele din program , 1
şi alţii. Toţi cei care au luat cu- (AUREL HOZU).
o Artiştii amatori ai fabri­ se numără Vasile Ionescii,
vîntul au apreciat ca rodnic a-
cest schimb de experienţă şi au cii „1 Mai“ din Petreşti, au Eliza Tufan, Cecilia Oprişor,
subliniat faptul că au învăţat îms în scenă revista muzicală
multe lucruri bune din experien­ „Cintaţi cu noi“. Momentele Ilie Păun şi Elena Baron
ţa organizaţiilor de partid de vesele, dialogurile, punctele
la E.M. Barza. Ei au cerut comi­ (CONSTANTIN BiSCA).
muzicale de ansamblu şi so­
listice sint interpretate in o In cadrul schimbului de .
majoritate de tineri munci­
tori care sînt fruntaşi şi in expoziţii, organizat între clu- S
producţie? printre care se nu­
mără tov. E. Garaiacu, E. burile din Lupeni şi Reşiţa, ?
tetului raional de partid să mai Oniţa, A. Goţea, A. Crişan, la Lupeni a fost organizată }
organizeze trimestrial asemenea M. Aldea, S. Munteanu şi
schimburi de experienţă între alţii. (ŞTEFAN CONSTAN­ o expoziţie cu lucrări ale
secretarii organizaţiilor de bază, TIN). membrilor cercului de artă
sau între birourile acestora. o Cu sprijinul Teatrului de
plastică din Reşiţa. Expoziţia
Luînd cuvîntul tov. Ion Mâ­ păpuşi „Prichindel“ din Alba
nase, secretar al Comitetului lulia, brigada artistică de s-a bucurat de un frumos
raional P.M.R. Brad, a apreciat agitaţie a cooperativei „Mu­
reşul“ a prezentat de curind succes (EUGEN POPA).
că schimbul de experienţă a în faţa a peste 400 coopera­
contribuit la îmbogăţirea stilu­ tori programul intitulat „In­ o La sfîrşitul lunii februa-
lui şi metodelor de muncă ale stantaneu pe melodii“. La
reuşita sa şi-au adus contri­ riet la Şcoala pedagogică din
secretarilor organizaţiilor de buţia printre alţii, Elena şi
bază, că discuţiile purtate pe Biblioteca tehnică a termocentralei din Paroşeni este bine înzestrată cu cărţi de spe­ Mircea Groza. Doina Opruţa, Deva, a avut loc un concurs
cialitate. P. Rusii, 'A. Popa, TA. Mun­
marginea referatelor prezentate tean, Eug. Lazăr. D. Popes- cultural-artistic pe şcoală al
s-au ridicat la un nivel cores­ In foto : Un grup de muncitori în pauza de prînz, cercetînd ultimele noutăţi intrate cu şi alţii (MARIA BOL-
punzător şi că în viitor vor fi în bibliotecă. pionierilor şi şcolarilor. Cu
organizate în mod mai regulat DURA).
asemenea schimburi de expe­ O r g a n i z a t a si® t i n e r e t — sp rijin « Zilele trecute, sub în­ acest prilej s-au remarcat
rienţă.
drumarea prof. Ciorogar Li- orchestrele anilor II B şi III
via, elevii anului II B din ca-
'A, echipele de dansuri ale
anilor IV, II A şi C etc., pre­
cum şi soliştii vocali Emanoil
Gherman, Istina Mateiaş şi
d e raădefde al ©onduieerif şcoiil 'Maria Timar (MIRON* stw
DREA, PETRU BORA,.
Comitetul U.T.M. din şcoala elaborat în cursul primelor două tistică de agitaţie. Prin conţi­ ® La biblioteca căminului
noastră îşi orientează întreaga trimestre din anul şcolar în nutul programelor artistice pre­
activitate în scopul sprijinirii curs un însemnat număr de şar­ zentate în faţa întregului co­ cultural din Poiana, raionul c
acţiunilor desfăşurate de condu­ je, dînd dovadă de pricepere. lectiv, brigada a stimulat elevii
cerea şcolii pentru obţinerea u- la învăţătură, a format o opinie Sebeş, se desfăşoară o acti- \
nor rezultate cît mai bune la în­ Tot în vederea îmbunătăţirii hotărîtă în clasă împotriva ne­
văţătură şl disciplină, precum învăţăturii şi disciplinei, comi­ disciplinaţilor. De asemenea, e- vitate susţinută. Bibliotecara c
şi în vederea dezvoltării simţu­ tetul U.T.M. din şcoală şi-a pro­ xemplul personal al membrilor
lui de răspundere faţă de mun­ pus să urmărească mai îndea­ brigăzii artistice de agitaţie 'Ana Vonica a reuşit să in- \
că. Astfel, organizaţiile de bază proape învăţămîntul politic. Cei (nici unul corigent) a mobilizat
U.T.M. au fost îndrumate să a- peste 900 de elevi ai şcolii au clasa la o activitate susţinută scrie în primele două luni. ţ
corde o atenţie deosebită pregă- fost Încadraţi în forme de învă­ în vederea obţinerii unor rezul­
tirîi temeinice a elevilor pentru ţământ corespunzătoare. Anul tate frumoase la învăţătură. ale acestui an aproape l.ono ^
lecţii, să urmărească modul in I este inclus în forma de învă-
care' îşi duc activitatea grupele ţămînt i,Studierea Statutului Tot în timpul liber, pentru a cititori, dintre care peste 560
de învăţătură organizate pe cla­ sădi în elevi dragostea şi res­
se precum şi rezultatele obţi­ U.T.M.“, iar la anii II şi HI se pectul faţă de muncă, comitetul sînt ţărani muncitori. La ob-
nute. De asemenea, utemiştii expun cicluri de conferinţe pri­ U.T.M. a organizat întîlniri cu
fruntaşi la învăţătură au pri­ vind educarea comunistă a ele­ muncitori fruntaşi, cu comu­ ţinerea acestui rezultat. în (
mit sarcina să se ocupe de ele­ vilor. De pildă, conferinţa „Ori­ niştii ce au vizitat Uniunea So­
vii mai slabi. Multă atenţie s-a ginea şi esenţa religiei“, a stîr- vietică etc. Spre exemplu, co­ bună măsură a contribuit şi ^
acordat frecvenţei şi comportă­ nit un viu interes în rîndul ele­ munistul Ieronim Rusan, ingi­
să asigure îndeplinirea ritmică rii elevilor la practică. Pentru vilor din anul II. ner, care a studiat în U.R.S.S., activitatea celor 22 cercuri ^
a vorbit elevilor şcolii despre
şi la toţi indicii, în fiecare lună, aceasta, organizaţiile U.T.M. Comitetul U.T.M. s-a mai pre­ minunatele condiţii create de de citit din comună (ARON \
a planului de producţie. ocupat ca situaţia la învăţătură partidul şi guvernul patriei
din clase ţin o strînsă legătură şi disciplina să fie periodic a- noastre tineretului studios. DOHOTĂ). >
n! badiu nalizată în adunările generale.
cu organizaţiile de partid şi de Astfel, au avut loc în perioada Concursul de orientare turis­ VLa/V
amintită mai multe adunări te­ tică pe traseul Hunedoara-Go-
tineret de la locul de muncă. A- matice pe şcoală, iar pe clase a. văjdie, cu care ocazie s-au vi-
dunări generale deschise la care zitat vechile furnale, acţiunile
nalizînd rezultatele obţinute îa au participat toţi elevii. ce au loc la biblioteca şcolii şi 8 MARTIE 1962
altele, contribuie la ridicarea
practică, conducerea şcolii, cu Se cuvine aici să amintim că conştiinţei elevilor, la mobili­ PROGRAMUL I : 5,10 Cîntece program rde muzică uşoară ro­
s-au obişnuit în acest fel cu organizaţia noastră de tineret zarea lor pentru obţinerea unor mânească ; 22,50 Muzică de
transpunerea în practică a di­ sprijinul comitetului U.T.M.,- a dă multă atenţie modului în rezultate bune la învăţătură. de pace şi prietenie ; 5,30 Jocuri dans.
feritelor calcule teoretice şi s-au care-şi petrec elevii timpul li­ Dacă la începutul trimestrului populare rom îneşti; 6,30 Emi­
organizat la unele clase din anul ber. Elevii de la clasa III-a G. I la clasele II E — zidari-şa- siunea pentru sate : îndrumări PROGRAMUL II: 13,15 La
proiectului de diplomă. - - oţelari, la dorinţa lor, au fost motori, III B — furnalişti, I E privind hrănirea şi îngrijirea microfon — artiste amatoare ;
III în vederea unei cît mai bune ajutaţi să formeze o brigadă ar- — zidari-şamotori şi altele, e- păsărilor ; 6,45 Salut voios de 15,30 Muzică populară romîneas-
Tot in scopul pregătirii te­ rau mulţi corigenţi, în prezent pionier; 7,15 Melodii populare că interpretată de solişti şi for­
meinice a elevilor şcolii noastre, însuşiri a meseriei, lecţii de pre­ situaţia s-a îmbunătăţit. Elevii rom îneşti; 7,30 Sfatul medicu­ maţii artistice de am atori; 19,30
s-au organizat 32 grupe de stu­ şcolii noastre au o nouă atitu­ lui : Vitamina B 1 ; 7,45 Muzi­
dii, sub conducerea profesorului dare la locul de muncă. De pil­ dine faţă de muncă, faţă de în ­ că de estrad ă; 9,00 Vreau să Tinereţea ne e dragă; 21,45
de specialitate, care în orele de ştiu; 10,35 Duete de dragoste Părinţi şi copii.
meditaţie dau consultaţii în le­ dă, la clasele de oţeîari, maistrul văţătură, a crescut spiritul de din operete; 11,31 Program
gătură cu problemele neînţelese răspundere in rezolvarea sarci­
la predări. Printre cei mai buni Ştefan Tripşa, Erou al Muncii nilor ce le au. Organizaţia noas­ interpretat de fanfară ; 12,00
elevi ai anului HI se află tova­ Muzică uşoară; 12,30 „8 Mar­
răşii Iuliu Luca, Nicolae Radu, Socialiste, împărtăşeşte elevilor tră de tineret, ajutată continuu
Gheorghe Jurca, Petru Olaru şi tie“ ; 13,05 Din muzica popoa­
alţii. la orele practice din experienţa (ie comunişti este hotărîtă ca
relor sovietice ; 14,00 Emisiunea
Pentru a obţine rezultate cit sa. Exemple asemănătoare în- în activitatea de viitor să de­ Studioului de radio Timişoara ;
mai bune, elevii anului III se
pregătesc temeinic pentru în­ tilnim şi Ia clasele de furna- 14,30 Concert de prînz ; 15,10 PENTRU 24 ORE
cheierea ultimului an de învă- Program de muzică uşoară; Vreme schimbătoare cu ce­
ţămînt. lişti anul II şi III. Roadele a- 16,15 Vorbeşte Moscova; 16,45 rul mai mult noros. Vor cădea
Cintă orchestra de muzică popu­ precipitaţii de lapoviţă şi
IVAN PAVEL cestor lecţii s-au văzut curind. lară „Cernegura“ din Piatra
Neamţ ; 17,15 Cîntece ; 17,30 ploaie. Temperatura în scăde­
elev, anul II Şcoala iehuică Astfel, elevii anului II şi i i i o. Jurnal de întrecere ; 17,45 Pro­
gram muzical pentru fruntaşi In re ; ziua între 2 şi 7 grade, iar
de maiştri — Hunedoara ţelari, organizaţi în brigăzi sub producţie din industrie şi agri7
cultură; 19,00 Jurnalul sate­ noaptea între minus 1 şi 5 gra­
conducerea primilor topitori, au lor ; 19,25 „Astăzi e ziua ta “, de. Vint potrivit din sectorul
pună noi eforturi, să sprijine şi nord şl nord-vest.
măi mult conducerea şcolii pen­
tru.' continua îmbunătăţire a
procesului instructiv-educativ.
iProf. DOINA MARGINEANU Uniunea Regională a co o ierativ elo r (ie consum
89 persoane. Prin grija comi­ le la noi în anul 1959, cînd a ţirea conţinutului consfătuirilor secretar al Comitetului U.T.M.. Hunedoara-Beva f 'T
tetului sindicatului, peste 500 fost ales acest comitet. Pe vre­ de producţie, dezvoltarea acti­ Şcoala profesională — Hunedoara
de muncitori, tehnicieni, ingi­ mea aceea primeam multe re­ vităţii cultural-educative de ma­ A ngajează :
neri şi funcţionari au fost tri­ clamaţii de Ia furnaliştii hune- să, cit şi probleme legate de — OOQ—
mişi în staţiunile de odihnă şi doreni; că nu le livrăm destul îmbunătăţirea condiţiilor sociale Un îndrumaior revizor principal (pentru pro­
tratament. minereu, că nu respectăm gra- ale minerilor de la Ghelar. Gazefă de perete bleme de mancă şi salarii)
Creîndu-se condiţii tot mai nulaţia, sau că le trimitem mi­ Sarcinile pentru rezolvarea dafă udării CONDIŢII: studii economice superioare,
acestor probleme, au fost re­ stagiul 3 ani în funcţii economice.
bune de muncă şi de trai, mi­ nereu cu mult steril. întrece­ partizate pe membrii comitetu­ La gazeta de perete a Coo­
lui, organizîndu-se un control perativei „Retezatul“ din Ha­
nerii de ia Ghelar au sporit rea socialistă era slab organiza­ sistematic asupra îndeplinirii ţeg, articolele nu se schimbă
lor. In felul acesta comitetul cu lunile. Pentru acest lucru,
mult producţia de minereu. In tă ; multe din consfătuirile de sindicatului a întărit răspunde­ Ştefan Belu, responsabilul co­
rea membrilor săi pentru înde­ lectivului de redacţie, a fost cri­
anul 1961 ei au producţie aveau plinirea sarcinilor încredinţate. ticat în repetate rinduri. A as­
La rîndul lor. aceştia s-au ocu­ cultat criticile, şi-a luat anga­
reuşit să ex­ Conferi nia sindicatului caracter for­ pat fiecare de cite o comisie jamentul şi-apoi, practic, n-a rj.uvi'jTv.iMi ! a a w fslu s B r a d W W » W \.W .W V v'NA/VWV V W V .V v'w W W V \ ? V"VV'V''*'vv'V~V'V'Vv'V'v'vV'yV
tragă şi să livreze mal. Comitetul pe probleme. mai făcut aproape nimic. De a-
furnalelor de la de Ia I. M. Ghelar sindicatului a ceea, gazeta de perete a rămas
Aşa a fost posibil să se re­ vreme îndelungată cu un singur
Hunedoara cu de dare de seamă tras învăţăminte zolve problema îmbunătăţirii a- articol. Ar fi deci cazul ca res­ iisp u n e de u rm ă to a rele m ij-
aproape 150.000 şi alegeri din aceste lip­ provizionării locurilor de mun­ ponsabilul, cît şi întregul colectiv 9c e s e p o t ©fefime prim
tone mai mult suri. El a înţe­ că, introducerea unor măsuri de redacţie al acestei gazete de
eficiente pentru respectarea gra- perete, ţinînd cont de criticile 9 a« C e i T I 8© ŞH L&BMSBÎM5 ;
minereu de fier les mai bine că nuiaţiei minereului, asigurarea ce li se fac de această dată, să
securităţii muncii etc. se apuce serloş de treabă şi să ® motoare efeetriee te diferite #a»
dccit în anul 1959. munca sindicală, nu poate a- facă din gazeta de perete un l racteristici (putere, tensiune, turaţie)
In cuvîntul lor, mulţi dintre organ eficace de presă care să
Acestea sînt numai cîtevadin vea rezultate bune fără o con­ participanţii la discuţii au su­ ajute colectivul de muncitori în © întrerupătoare automate diferite
bliniat insă că pe viitor comi­ înfăptuirea sarcinilor ce-i revin. (în aer şi ulei)
realizările minerilor din Ghe­ ducere colectivă. Tocmai de a- tetul sindicatului nou ales tre­
lar. Ele dovedesc interesul lor ceea comitetul sindicatului res- buie să acorde tot mai multă O mifiativă
grijă faţă de popularizarea şi
faţă de îndeplinirea planului de pectînd acest principiu şi ba- extinderea experienţei înainta­ fru m o a să
te, să se ocupe cu mai multă
producţie, grija comitetului sin­ zîndu-se pe un larg activ ob­ temeinicie de ridicarea tuturor Comitetul sătesc al femeilor
brigăzilor la nivelul celor frun­ din comuna Galda de Sus ra­
dicatului şi a conducerii tehni- ştesc, a reuşit să organizeze mai taşe, de îmbinarea muncii cul­ ionul Alba a întreprins zilele
tural-educative cu sarcinile ac­ trecute o acţiune de colectare a
co-administrative pentru activi­ bine întrecerea socialistă, să tuale ale planului de producţie fierului vechi. Astfel pentru a
etc. In acest scop, pe baza pro­ veni în sprijinul oţelarilor liu-
tatea tot mai bună a întreprin­ susţină mai bine iniţiativele, să punerilor făcute, s-a elaborat un nedoreni, femeile din comuna
plan de măsuri. Galda de Sus au colectat şi pre­
derii, pentru îmbunătăţirea con­ răspîndească mai larg experien­ dat în numai cîteva zile 300 kg.
Conferinţa a ales ca preşedin­ fier vechi. Acţiunea continuă
diţiilor de muncă şi viaţă ale ţa fruntaşilor în muncă şi să te al comitetului sindicatului de şi în aceste zile.
la I. M. Ghelar pe tov. Alic
muncitorilor, tehnicienilor şi rezolve la timp problemele so­ Carol. S-au evidenţiat tov. Valeria
lîucerzan, Sabina Preja, Ana
funcţionarilor. cial-culturale. A. M. Goronea si altele.
Referindu-sc la munca con­ In activitatea comitetului sin­ CORNELIA PALACEAN ® relee electromagnetice
învăţătoare
— alte utilaje şi dispozitive ea-
sindicatului, delegaţii la confe­ devăr unele metode bune, folo­ 1 racteristiee sectorului minier şi te pre­
site în ridicarea la un nivel mai
rinţă, folosindu-se de multe înalt a muncii. Stimulînd şi parare
exemple au arătat în cuvîntul aplicînd principiul muncii co­
lor, eficacitatea pe care a a- lective, el s-a ocupat de or­
vut-o munca comitetului sindi­ ganizarea temeinică a şedinţe­
catului asupra întregii activităţi
a întreprinderii. lor sale de lucru. In cadrul a-
Analizînd activitatea co­ cestora, pe baza cunoaşterii ac­ Lisiele pol fi consulfafe. Ele se qă-
sesc la serviciu! mecano-ensrgsfic din
mitetului sindicatului nos­ tivităţii întreprinderii, s-au dez­ Trusful aurului Brad.
tru — a spus minerul Ni­ bătut probleme importante pri­ VNA/W/
colae Bidiga — este bine vind organizarea mai bună a
să vedem cum au stat iucruri- întrecerii socialiste, îmbunătă-