Page 19 - 1962-03
P. 19
Nr r>RHm'u b w r A T r s w m ; u t năf?. h
‘-Y&3XE93LB!I9
T o iu l p e n tru om, p e n tru b in e le om U
Raportul prezentat de N. S. Hrla Plenara al
MOSCOVA 5 (Agerpres). - TASS naţională din întreaga lume consideră «isteme sociale trebuie sporite neconte „concesie" făcută ideologiei burgheze. tuziasmul trebuie să se îmbine cu prin se alimentare şi materii prime agri mui de agricultură cu ierburi nu tre
transmite : pe bună dreptate construirea comunis- nit forţele materiale ale socialismului Acest principiu al socialismului nu cipiul leninist al cointeresării mate cole şi totodată să se facă un pas buie identificat cu ştiinţa agricolă in
mului în U.R.S.S. drept un exemplu în- pentru a obţine cît mai grabnic şi a are nimic comun cu goana capita riale a maselor de oameni ai muncii hotărîtor pe calea ridicării continue a ansamblu. El a arătat că este necesar
In raportul prezentat la Plenara 0.0. sufleţitor, un sprijin uriaş de impor consolida victoria asupra imperialismu listă după profit. Intre repartiţia so în dezvoltarea forţelor de producţie ale să se acorde o atenţie deosebită edu
al P.G.U.S. din 5 martie cu privire la tanţă istorică în lupta lor împotriva lui, în toate domeniile vieţii — econo cialistă după muncă şi cultul burghez societăţii, să se bazeze pe acest prin bunăstării poporului. cării de cadre de oameni de ştiinţă şi
etapa actuală a construirii comunis asupririi capitaliste şi coloniale. Cercu mic, politic, tehnico-ştiinţific. Orice al „viţelului de aur", între goana ca cipiu. Principalul — trebuie folosit mai a relevat totodată că oamenii noştri
mului şi la sarcinile partidului în îm rile guvernante ale puterilor imperia abatere de la această linie ar duce la pitalistă după profit şi principiul so de ştiinţă, care lucrează în domeniul
bunătăţirea conducerii agriculturii, liste sînt speriate de ideile măreţe ale pierderea superiorităţii asupra forţelor cialist al unei mai înalte retribuiri Din aceasta reiese că munca Ideo- bine pămîntul, trebuie să scăpăm de agriculturii, au obţinut realizări impor
N. S. Ilruşciov a spus: „construirea Programului P.G.U.S. Ele văd în li imperialismului şi ar pricinui în felul pentru o. muncă mai eficientă, este logică-educativă, dezvoltarea stimulen balastul sistemului de agricultură cu tante. Raportorul a citat numele unor
comunismului în ţara noastră reprezin nia generală a partidului nostru — li= acesta un prejudiciu imens lagărului o prăpastie. telor morale şi întărirea stimulentelor ierburi, să reorganizăm radical con oameni de ştiinţă remarcabili ca Tro-
tă îndeplinirea datoriei internaţiona nia construirii comunismului în socialist, forţelor revoluţionare şi de materiale, a cointeresării materiale fim Lîsenko, Konstantin Skreabin, Va-
liste faţă de toate forţele revoluţionare U.R.S.S. — principala primejdie pen eliberare din întreaga lume. Trebuie să Este tot atît de greşit de a opune sînt indisolubil legate între ele. Sti ducerea agriculturii. sili Pustovoit, Pavel Lukianenko, Feo-
din lume. Noi urmăm linia leninistă tru dominaţia imperialismului“. obţinem un avînt a.tît de puternic al stimulentele materiale celor morale, mulentele morale şi cele materiale se dor Kiricenko, Boris Sokolov. Noi tre
şi această linie este sprijinită de miş forţelor de producţie, să întărim atît cointeresarea materială — activităţii completează reciproc şi urmăresc a- Partidul, oamenii muncii din agri buie- să organizăm lucrurile în aşa fel
carea comunistă mondială, de întreaga N. S. Hruşciov a arătat că Progra de mult puterea economică şi de apă ideologice şi educative. Lenin ne în celaşi ţel. Orice contrapunere a lor cultură, întregul popor sovietic vor ca aceşti oameni de ştiinţă cu experi
omenire progresistă". mul P.G.U.S. cuprinde planul multila rare a ţărilor socialiste, ca să apărăm vaţă că se poate construi socialismul, nu poate decît să dăuneze cauzei. trebui să desfăşoare o muncă deose enţă să fie sprijiniţi de tînăra genera
teral al construcţiei societăţii comu cu tot mai multă siguranţă şi complet pot fi atraşi zeci de milioane de oa bit de vastă în domeniul creşterii ani ţie, de tinerele talente din toate dome
„Putem afirma cu deplin temei, a niste, elaborat pe baza teoriei comu forţele socialismului de agresiunea im meni la comunism „nu nemijlocit pe Forţa Programului partidului nos malelor. Sînt convins că prin dezvol niile ştiinţei agricole.
subliniat primul secretar al G. G. al nismului ştiinţific. Partidul porneşte de perialistă. bază de entuziasm, ci cu ajutorul en tru constă în faptul că el priveşte
P.G.U.S., că Programul P.G.U.S., pla Ia ideea că pentru construcţia comu tuziasmului născut de marea revolu comunismul sub toate aspectele, ca o tarea intensivă a creşterii porcilor şi Raportorul a spus că este intolerabilă
nurile de creare a bazei tehnice-mate- nismului sînt necesare : dezvoltarea ne Tocmai dezvoltării gigantice a forţe ţie, pe bază de interes personal, pe orînduire a egalităţii şi dreptăţii ge a creşterii păsărilor, noi putem îm situaţia în care unii oameni de ştiinţă
riale a comunismului, de formare a re contenită a forţelor de producţie ale lor de producţie ale Uniunii Sovietice bază de cointeresare personală, pe nerale, ca o fază a dezvoltării so bunătăţi substanţial literalmente în nu dau ani de-a rîndul nimic produc
laţiilor sociale comuniste, de educare societăţii, ridicarea bunăstării poporu şi ale întregului sistem socialist îi da bază de hozrasciot". cietăţii umane în care se va realiza decurs do un an aprovizionarea popu ţiei, nu elaborează nici un fel de pro
a omului nou, pe care le cuprinde, au lui, perfecţionarea relaţiilor de produc torăm faptul că imperialismul contem creşterea fără precedent a forjelor de bleme concrete în domeniul ştiinţei,
produs o impresie uriaşă asupra mili ţie, creşterea conştiinţei şi ridicarea poran este nevoit să ţină seama de Iar Aceste indicaţii ale marelui nostru producţie. laţiei urbane cu carne. deşi au înaltul titlu de membru al
oanelor de oameni din întreaga lume". nivelului politic şi ideologic al tuturor gărul mondial socialist, de puterea rea dascăl au fost pe deplin confirmate Trebuie să acordăm o deosebită a- Academiei Unionale de ştiinţe agri
cetăţenilor ţării noastre. Toate aceste lă a socialismului. După cum recunoaş de întreaga experienţă istorică a Programul nostru este puternic prin cole.
„Interesul permanent faţă de Pro te întreaga opinie publică progresistă construcţiei socialiste. A te abate de unitatea interioară a prevederilor sale, tenţie unei mai juste folosiri a pă-
gram se explică prin marea sa impor condiţii sînt indisolubil legate între mondială, această putere a Uniunii So Ia ele înseamnă a aduce un grav prin legătura lor organică şi finali mînturilor cultivate cu ierburi, ovăz, In timpurile noastre, a subliniat
tanţă pentru dezvoltarea mondială, e le ; a nu ţine seama sau a neglija vietice şi a celorlalte ţări socialiste re prejudiciu cauzei socialismului. Entu tatea lor. El înarmează partidul, po N. S. Hruşciov, agricultura poate avea
pentru soarta omenirii. Popoarele sa; vreuna din ele înseamnă a aduce pre prezintă principala piedică în calea ziasmul revoluţionar al maselor re porul. cu prezentarea ştiinţifică justă şi pămînturilor repartizate pentru o- o înaltă productivitate numai pe baza
Iută acest document, găsesc în el răs judicii cauzei noastre, a încetini ritmul dezlănţuirii unei agresiuni imperialiste, prezintă o uriaşă forţă creatoare con a societăţii comuniste şi a căilor con goare negre. Aici vom găsi una din ştiinţei şi tehnicii. Partidul trebuie să
punsuri juste la problemele fundamen construcţiei comuniste. a declanşării unui nou război mondial. structivă. In patru decenii şi jumă struirii ei. sursele cele mai importante ale creş sprijine şi să dezvolte şi pe viitor şti
tale ale contemporaneităţii. Prietenii Pentru a lupta cu succes împotriva im tate partidul leninist şi poporul so terii producţiei de cereale, carne, lap inţa agricolă, să cheme pe oamenii de
noştri văd în Program un far care lu- Poporul sovietic a întîmpinat cu en perialismului nu sînt suficiente lozin vietic au dat exemple de-a pururi vb Gălăuzindu-se după Programul a- ştiinţă ca, împreună cu toţi oamenii
tuziasm şi cu înflăcărată aprobare cile, trebuie să existe posibilităţi reale de muncă şi eroism plin <de abnega doptat, partidul orientează eforturile te şi alte produse agricole. muncii din agricultură, să îndeplineas
inează calea celor asupriţi şi năpăs de a duce în mod victorios această ţie în construirea socialismului. Pro tuturor oamenilor sovietici spre avîn că cu succes sarcinile sporirii produc
tuiţi în lupta pentru lichidarea orîn- noul Program al partidului comunist, luptă. Printre aceste posibilităţi for gramul nostru subliniază necesitatea tul puternic continuu al industriei şi Prelucrarea activă a acestor pă ţiei de produse agricole.
duirii bazate pe exploatare, pentru pa considerîndu-1 expresia intereselor sale ţele materiale ale socialismului victo folosirii prin toate mijloacele a aces agriculturii ţării, în interesul ridică mînturi este una din cele mai urgen
cea şi fericirea popoarelor. Forţele rios au un rol hotărîtor şi tot mai mare. tei forţe şi în construirea comunismu rii bunăstării poporului, în Interesul Un mare capitol din raport este con
mişcării muncitoreşti şi de eliberare vitale. lui. Dar programul porneşte de la construirii societăţii comuniste. ţe. aş spune, una din cele mai im sacrat problemelor conducerii agricul
Construirea comunismului în ţara ideea că oricît ar fi de mare această portante sarcini în dezvoltarea a- turii.
noastră reprezintă îndeplinirea datoriei forţă, ea singură este insuficientă. En- N. S. Hruşciov a arătat că pe or griculturii. In prezent, 52 de milioane
internaţionaliste faţă de toate forţele re dinea de zi a Plenarei se află pro Raportorul a amintit că în ultimul
voluţionare din lume. Noi urmăm linia blema sarcinilor partidului pentru îm hectare sînt ocupate cu ierburi şi o- timp G.G. al P.G.U.S. şi guvernul so
leninistă şi această linie este spriji bunătăţirea conducerii agriculturii. vietic au desfăşurat o anumită acti
P. C. U. S. leagă construirea societăţii nită de mişcarea comunistă mondială, goare negre. , vitate pentru reorganizarea organelor
de întreaga omenire progresistă. agricole. A fost reorganizat Ministerul
Comitetul de Stat al Planificării şi Agriculturii. Atenţia lui este concen
Calea de la socialism la comunism trată acum asupra problemelor dezvol
comuniste de realizarea belşugului este calea muncii perseverente şi a bi- Comitetul de Stat pentru Achiziţii de tării ştiinţei agricole şi a introducerii
ruirii greutăţilor, calea luptei neobo- largi în producţie a realizărilor ştiin
de bunuri materiale şi culturale site, calea marilor înfăptuiri creatoa pe lîngă Conşiliul de Miniştri al ţei şi practicii înaintate.
re. Dar totodată este greşit de a pre
In prezent, eforturile partidului şi tări libere, multilaterale a tuturor zenta înaintarea spre comunism numai O înflăcărată chemare la. cucerirea U.R.S.S. consideră că resursele de In noile condiţii, cînd colhozurile au
poporului sînt concentrate asupra tra membrilor săi“. ca o cale care cere necontenite sacri unor culmi fără precedent In dezvoltarea seminţe permit ca anul acesta să fia crescut considerabil, este nevoie de o
ducerii în viaţă a principalei sarcini ficii şi privaţiuni. Se ştie că în tim eliberate de sub ierburi şi ogoare formă nouă, mai perfecţionată de con
economice, şi anume crearea bazei teh Tocmai această interpretare marxist- pul Marii Revoluţii Socialiste din Oc negre 22 milioane hectare şi cultiva ducere şi control asupra organizării
nice-materiale a comunismului. Iată de leninistă a comunismului, se află la tombrie şi în anii războiului civil po te cu culturi mai valoroase ca po producţiei în colhozuri.
ce şi prezenta plenară a Comitetului baza Programului P.G.U.S. în care se porul nostru, plin de entuziasm revo rumb, sfeclă de zahăr, mazăre, legu
Central discută problema avîniuiui con spune că scopul activităţii partidului luţionar a acceptat mari sacrificii. Se O serioasă reorganizare a conducerii
tinuu al agriculturii, ca o problemă de este satisfacerea tot mai completă a ştie ce sacrificii grele au făcut oamenii agriculturii minoase furajere. agriculturii este necesară şi din cauză
cea mai mare importanţă cuprinsă in cerinţelor materiale şi spirituale cres sovietici în anii Marelui Război pen Vorbitorul s-a referit la lupta dusă că în ultimii ani în U.R.S.S. a crescut
noul Program şi în hotărîrile Congre cînde ale poporului. A uita acest lucru tru Apărarea Patriei. Ei au acceptat Am subliniat şi în trecut că avîn- scurte producţia principalelor produse în mare măsură rolul sovhozurilor in
sului al XXH-lea al partidului. înseamnă a te îndepărta de modul ma să Ie facă pentru apărarea cuceririlor tul agriculturii este o cauză a între agricole să fie dublată şi triplată. între cele două curente în ştiinţa a- producţia cerealieră şi animalieră. In
terialist de a pune problema, a nu în revoluţionare, a libertăţii şi indepen gului popor. Agricultura interesează gronomică sovietică — între şcoala ultimii ani, în Uniunea Sovietică au
Printre numeroasele ecouri din străi ţelege legile dezvoltării societăţii, în denţei patriei noastre socialiste, pen literalmente pe fiecare om. Nivelul Pentru ca să atingem actualul ni condusă de Viliains şi şcoala acad. fost create peste 3.000 de mari sov
nătate la noul Program al P.G.U.S. seamnă a luneca pe poziţii subiecti tru salvarea întregii omeniri de sub dezvoltării agriculturii determină în- vel al producţiei am luptat 40 de ani. Preanişnikov, care preconizează calea hozuri.
pot fi înlilnite şi ecouri în care se ex viste, idealiste. robia fascismului. tr-o măsură considerabilă bunăstarea Acum trebuie să facem de 2-3 ori dezvoltării intensive a agriculturii pe
primă îndoiala în ce priveşte justeţea poporului. De aceea trebuie să consi mai mult şi nu în decurs de 40 de Trebuie să creăm organe de condu
faptului că în Program se pune un deo Tocmai în conformitate totală cu con Aşadar, cînd împrejurările o cer, po derăm avîntul continuu al agricultu ani, ci numai în decurs de cîţiva bază de mecanizare şi chimizare. cere a agriculturii care să se ocupe de
sebit accent pc producţia de bunuri cepţiile dascălilor noştri, Programul porul nostru nu ţine seama de greu rii şi sporirea producţiei alimentare ani. Sistemul agriculturii cu ierburi, planificare, de evidenţă şi gestiune şi
materiale pentru popor. Unii critici ai tăţi şi privaţiuni. In numele măreţului drept o cauză a întregului partid şi să-şi exercite influenţa asupra organi
Programului partidului nostru încearcă P.G.ll.S. prezintă comunismul nu ca scop el munceşte cu abnegaţie pentru a întregului popor. Dacă nu vom îndeplini aceaJtă sar sprijinit de I. V. Stalin, începuse să zării producţiei în fiecare colhoz şi sov
să-i prezinle pc comuniştii sovietici o societate unde se stabileşte egalita ca patria noastră să devină şi mai pu cină, vom pune ţara în faţa unor fie introdus intens în toate regiunile hoz. Fără aceasta nu se poate conduce
aproape ca pe nişte oameni care încli tea în drepturi a celor săraci, ci ca ternică. Cu cît socialismul se dezvoltă Aceasta nu înseamnă deloc că ne greutăţi mari, va fi adus un preju ţării. agricultura...
nă să înfăţişeze comunismul ca o o societate în care se obţine belşugul mai mult, cu atît trebuie el să ofere slăbim exigenţele faţă de activitatea diciu serios cauzei construirii comu
masă plină cu bucate. de bunuri materiale şi spirituale, pen poporului mai multe bunuri materiale industriei, a continuat N. S. Hruşciov. nismului. De ce oare Stalin s-a oprit toc In numele Prezidiului C.C., N. S.
tru toţi membrii societăţii. Programul şi culturale. Iar aceasta înseamnă că Raportul â citat unele date care mai asupra sistemului de agricultură Hruşciov a pus în discuţia plenarei pro
Asemenea reproşuri la adresa comu P.G.U.S. este pătruns de idealul înalt cu atit mai intens, mai larg, mai con caracterizează dezvoltarea industriei N. S. Hruşciov a spus că cererea cu ierburi, deşi acest sistem era în punerea de a se crea în regiuni direc
niştilor, la adresa marxism-leninismu şi nobil al comunismului — totul pen- vingător apare superioritatea orînduir,i sovietice. de produse alimentare creşte rapid, contradicţie cu experienţa Occidentu ţii de producţie colhoznice-sovhoznice
lui nu sînt noi. Adversarii comunismu? ¦tru om, pentru binele. onudilL , socialiste, cu atît socialismul cucereşte iar pe viitor ea va creşte şi mai ra- lui ? Este vorba nu numai de faptul sau sovhoznice-colhoznice, în funcţie de
lui ştiinţific, care se situează pe po simpatia a noi milioane de oameni ai In primii trei ani ai septenalului pid. Şi acest lucru este uşor de în că Stalin nu cunoştea agricultura, el forma de gospodărie care predomină
ziţii idealiste, au încercat întotdeauna Bineînţeles, a spus N. S. Hruşciov. muncii din lumea capitalistă. producţia industrială globală a cres ţeles. Sporeşte populaţia, creşte nive era, evident,' îneîntat de raţionamen — colhozurile sau sovhozurile.
să ironizeze, să denigreze atitudinea nu poate fi nimic mai greşit decît să cut cu 33 la sută în loc de 27 la lul salariului real, sporesc veniturile
lucidă şi realistă a marxist-leniniştilor se atribuie marxist-leniniştilor ideea In condiţiile actuale, se înalţă şi s-a sută cît prevedea planul septenal. oamenilor muncii. tele lui Vilîams potrivit căruia în In activitatea acestor direcţii princi
faţă de nevoile urgente ale poporului, construit societatea socialistă reală. Greşterea efectivă a producţiei indus condiţiile folosirii sistemului agricul palul constă în selecţionarea şi instru
faţă de satisfacerea necesităţilor sale despre comunism ca despre regatul Acum nu numai chemările revoluţionare triale a fost de 10,1 la sută în medie N. S. Hruşciov a citat date care turii cu ierburi sînt necesare mai irea cadrelor, în popularizarea celei
materiale. Adversarii noştri au încer trîndăviei şi ghiftuirii fără rost. In la conştiinţa de clasă, dar în primul pe an, faţă de 8,3 la sută cît pre arată că în perioada 1953-1961 con puţine investiţii în agricultură şi nu mai bune experienţe a gospodăriilor
cat şi încearcă să prezinte grija comu Programul P. G. U. S., în materialele rînd exemplul nivelului material al vie vedeau cifrele de control. sumul pe cap de locuitor la cele mai necesită construirea unui mare număr fruntaşe în toate colhozurile şi sovho
niştilor pentru fericirea oamenilor în- Congresului al XXU-lea se subliniază ţii maselor largi ale populaţiei ţări importante produse a crescut cu de fabrici pentru producţia de în zurile.
tr-o formă vulgarizată, în forma cea cu toată puterea şi hotârîrea că co lor socialiste, nivel care creşte rapid Se poate spune cu încredere că sar 35-50 la sută, cu toate că populaţia grăşăminte minerale.
mai denaturată. munismul şi munca sînt inseparabile, exercită o influenţă tot mai mare asu cinile trasate de septenal şi sarcinile a crescut şi ea cu 29 milioane de Direcţia va fi condusă de preşedin
că tocmai munca conştientă plină de pra oamenilor muncii din ţările capi de perspectivă mai îndelungată care oameni. Sistemul de agricultură cu ierburi tele Consiliului direcţiei de producţie
Marxist-leniniştii au demascat şi au abnegaţie a tuturor membrilor socie taliste ale căror cercuri destul de.largi stau în faţa industriei noastre vor f> din care vor face parte cei mai expe
dus întotdeauna o luptă liotăritâ împo tăţii este baza construcţiei comunis mai sînt încă prizoniere ale ideolo îndeplinite cu succes de clasa mun Ne bucură acest lucru. Lupta pen este — potrivit caracterului său — rimentaţi preşedinţi de colhozuri, di
triva acestor atacuri Ia adresa comu mului. In procesul construirii societăţii giei burgheze şi reformiste. citoare, de tehnicienii, inginerii şi oa tru creşterea bunăstării poporului re un sistem extensiv, el a decurs din rectori de sovhozuri şi specialişti şi,
nismului. Pentru ce partidul nostru comuniste are loc şi va avea loc for menii noştri de ştiinţă. prezintă baza politicii partidului co înapoierea economică a vechii Rusii probabil, secretari ai comitetelor raio
leagă construirea societăţii comuniste marea omului cu o înaltă conştiinţă şi Nu degeaba imperialiştii S.U.A. sînt munist. ţariste. nale de pariid şi preşedinţi ai comite
de realizarea belşugului de bunuri ma morală comunistă. ce! mai mult neliniştiţi tocmai de fap Uniunea Sovietică a repurtat suc telor executive raionale.
teriale şi culturale ? Nu subestimăm tul că Programul P.G.U.S. trasează cese importante şi în dezvoltarea a- Dar în condiţiile acestei creşteri a Raportorul a vorbit despre preju
oare astfel rolul conştiinţei, princi Marx şi Engels au spus : „Oamenii, sarcina creării belşugului comunist. Ei, griculturii. In ultimii ani P.G.U.S. şi consumului a fost nevoie să se ac Retribuirea muncii inspectorilor din
pialităţii comuniste, cînd prezentăm dezvoltînd producţia lor materială si desigur, îşi dau perfect de bine seama poporul sovietic au înfăptuit în do celereze considerabil ritmul produc diciile aduse agriculturii sovietice de aceste direcţii trebuie să depindă de
comunismul ca un corn al abundenţei la relaţiile lor materiale, modifică o dată că atunci cînd Uniunea Sovietică şi meniul agriculturii măsuri care pot ţiei agricole, să se obţină ca acest rezultatele activităţii economice a col
care vor avea acces toţi, vor putea cu aceasta realitatea lor şi gîndirea celelalte ţări socialiste vor întrece din fi denumite cu deplin temei revolu ritm să corespundă necesităţilor me sistemul asolamentelor cu ierburi pe hozurilor şi sovhozurilor pendinte de ei.
să-şi satisfacă pe deplin nevoile lor lor, şi produsele gîndirii lor. Nu con punct de vedere economic ţările cele ţionare. reu crescînde ale populaţiei, ca pro
materiale şi spirituale? ştiinţa determină viaţa, ci viaţa deter mai dezvoltate ale capitalismului nici ducţia să depăşească cererea. rene Viliains a negat, printre altele, Pentru colhozurile şi sovhozurile din
mină conştiinţa“. un fel de forţe ale imperialiştilor nu Intr-un timp scurt, în ţară au fost importanţa culturilor de toamnă. cadrul direcţiei se trasează un plan de
Pentru noi, pentru toţi marxist-le vor putea opri marşul victorios al idei valorificate 42 milioane hectare de încercarea de a rezolva problema Practica a dovedit însă că în multe producţie. Direcţiile sînt obligate să
niniştii, societatea comunistă reprezintă Principala condiţie care asigură bel lor comuniste. pămînturi noi. Au fost create sute de sporirii rapide a producţiei agricole în regiuni ale ţării griul de toamnă este vegneze asupra asigurării îndeplinirii
egalitatea socială deplină între toţi şugul de bunuri materiale şi spirituale noi sovhozuri — mari fabrici pen cadrul sistemului de agricultură cu planului, să conducă gospodăria, să
membrii societăţii, nivelul înalt de con pentru popor, fără de care nu se poate Forţa exemplului socialismului şi co tru producţia cerealelor şi altor pro ierburi, în cadrul sortimentului exis plantă cu cea mai mare producţie la traseze sarcini, să găsească rezerve,
ştiinţă, înalta principialitate a tutu trece de la repartiţia socialistă la cea co munismului capătă o importanţă deo duse agricole. tent de culturi furajere, nu a putut hectar şi formează baza economiei ce să organizeze producţia, să exercite
munistă o constituie crearea bazei teh sebită şi pentru faptul că în epoca da nimic bun. Ea a dus la înceti realiere. Faptul că Viliains a sub controlul. Totodată N. S. Hruşciov a
ror cetăţenilor şi belşugul de bunuri nice-materiale a comunismului. Proce noastră sute de milioane de oameni dm O măsură tot atît de revoluţio nirea ritmului de dezvoltare a agri apreciat rolul îngrăşămintelor mine subliniat că ultimul cuvînt trebuie să-l
materiale şi spirituale, viaţa fericită dăm oare just acordînd în Program o ţările Asiei, Africii, Americii Latine, au nară în domeniul agriculturii a fost culturii, şi îndeosebi a creşterii ani aibă conducătorii colhozurilor şi sov
şi asigurată a tuturor oamenilor mun mare atenţie problemelor dezvoltării păşit pe arena dezvoltării de sirie-stâ- reorganizarea staţiunilor de maşini şi malelor, şi am întîmpinat greutăţi în rale a făcut ca industria care Ie pro hozurilor.
cii. Comunismului ştiinţific îi este stră forţelor de producţie, creării bazei teh tătoare. In faţa popoarelor acestor ţări tractoare, intensificarea ajutorului teh- organizarea aprovizionării neîntrerup duce să înregistreze o serioasă rămî-
ină propagarea egalităţii în drepturi nice-materiale a comunismului ? ¦se ridică în întreaga amploare proble nico-material acordat colhozurilor şt te a populaţiei cu carne şi alte cîteva nere în urmă. Sistemul de asolamen- Activitatea direcţiei de producţie va
în spiritul primelor comunităţi creş ma pe ce cale să meargă mai departe sovhozurilor, întărirea lor cu cadre produse. te cu ierburi a subminat şi dezvolta fi legată nemijlocit de achiziţii, de asi
tine cu nivelul lor scăzut de viaţă, cu La această întrebare răspundem fără — pe calea dezvoltării capitaliste sau de organizatori şi specialişti. gurarea ţării cu toate produsele agri
ascetismul lor. Comunismul nu-1 pu ezitare: Partidul nostru a procedat a celei necapitaliste. Fireşte că ritmul nesatisfăcător al rea creşterii animalelor deoarece dm cole.
tem închipui sub forma unei mese cu Acum Ţara Sovietică are o bază producţiei de carne şi lapte nu poate cauza acestei metode agricole gos
farfuriile goale în jurul căreia stau oa cît se poate de just, leninist, ştiinţific, Socialismul arătă prin exemple con trainică şi fermă de aprovizionare a fi explicat numai prin nepotrivirea podăriile nu numai că nu produceau N. S. Hruşciov a declarat că trebuie
meni „cu înaltă conştiinţă“ şi „cu drep incluzînd în Programul său planul de populaţiei cu carne, lapte şi alte pro care există între sistemul de agricul o cantitate suficientă de cereale, dar create comitete pentru conducerea agri
turi pe deplin egale“. A chema oame perspectivă amănunţit elaborat de crea crete popoarelor care au cucerit in duse. O asemenea bază este creşte tură şi noile sarcini ale agriculturii. culturii pe plan unional, în republici.-
nii la un astfel de „comunism“ este re a bazei tehnice-materiale a comu rea animalelor proprietate obştească, a Mulţi conducători şi-au slăbit aten rămîneau chiar fără furaje. ţinuturi şi regiuni. In republică acest
echivalent cu a-i invita pe oameni să nismului. Marx a subliniat. în mod dependenţa naţională avantajele eco colhozurilor şi sovhozurilor. ţia faţă de agricultură. Nu putem accepta o ştiinţă care comitet trebuie să fie condus de primul
bea lapte cu furculiţa. Aceasta ar fi just că după ce socialismul a devenit secretar al Comitetului Central al
o caricatură a comunismului. ştiinţă, el trebuie tratat ca o ştiinţă. nomiei socialiste, planificate — ale N. S. Hruşciov a arătat că, în ur N. S. Hruşciov a comunicat că din nu ajută producţiei agricole să re partidului comunist din republică.
Programul nostru nu ar fi avut nici ma măsurilor luate de partid, în pe însărcinarea Comitetului Central al zolve sarcinile zilei de. astăzi.
N. S. Hruşciov a subliniat că Marx, un fel de valoare de program ştiinţi economiei avîntului şi prosperităţii. Cu rioada care a trecut de la Plenara partidului, Consiliul economic şi ştiin Probabil că Comitetul pentru condu
Eugels, Lenin au expus principiile fun fic al partidului, dacă nu ar fi conţi din septembrie (1953) a Comitetului ţific de stat a făcut un calcul al ce In aprecierea eficacităţii unui anu cerea agriculturii din Uniunea Sovie
damentale ale viitoarei societăţi comu nut ca bază a construirii societăţii co cît vor fi mai mari succesele ţării Central al P.G.U.S., toate ramurile a- rinţelor pe anii viitori în ce priveşte mit sistem de agricultură, indicele tică va trebui să fie condus de un vice
niste. muniste crearea bazei tehnice-materia griculturii socialiste au obţinut suc produsele agricole. Acest calcul a ţi principal trebuie să fie nivelul pro preşedinte al Consiliului de Miniştri.
le a comunismului. noastre şi ale tuturor ţărilor socialis cese importante. nut seama de creşterea populaţiei, de ducţiei de cereale, carne, lapte şi de Sarcina principală a Comitetului unio
Brie cunoscută formula clasică sporirea salariului real şi al celor nal este de a organiza controlul de zi
a lui K. Marx că în faza superioară a Partidul nostru a procedat în spi te în dezvoltarea economiei şi cultu In anul 1961 în comparaţie cu a- lalte venituri ale oamenilor muncii alte produse calculat la hectarul de cu zi al îndeplinirii hotârîrilor parti
societăţii comuniste „cînd o dată cu rit leninist, definind în noul Program nul 1953, producţia de cereale a în cursul septenalului şi în anii ur arătură. dului şi guvernului în problemele agri
dezvoltarea multilaterală a indivizilor, al P.G.U.S. construcţia bazei tehnice- rii, în ridicarea nivelului de trai al crescut cu 66 la sută, carne — cu mători. culturii. Acest comitet trebuie să aibă
vor fi sporit şi forţele de producţie, iar materiale a comunismului ca princi 50 Ia sută, lapte — cu 71 la sută, Subliniind că sistemul de asola- dreptul să examineze şi să rezolve pro
toate izvoarele avuţiei colective vor pala lui sarcină economică. popoarelor lor, cu a.tît le va fi mai iar achiziţiile respectiv : de cereale — După cît se pare, a spus N. S. mente cu ierburi perene, creat rle bleme importante ca, de pildă, stabi
ţîşni mai bogat“ abia atunci va deveni cu 67 la sută, carne — cu 105 la Hruşciov, în principiu aceste calcule Viliains, s-a dovedit a fi inconsistent, lirea comenzilor către industrie, exa
posibilă înfăptuirea principiului ,,de la Marxiştii au considerat întotdeauna uşor popoarelor din tinerele state na sută şi lapte — cu 166 la sută. pot servi drept punct de orientare pen N. S. Hruşciov a spus că Plenara minarea planurilor producţiei de ma
fiecare după capacităţi, fiecăruia după că după cucerirea puterii clasa mun tru determinarea nivelului necesar al Comitetului Central trebuie să-l con şini agricole, tractoare, a necesităţilor
nevoi“. citoare trebuie să se preocupe în per ţionale să facă o alegere în favoa Totuşi, a spus N. S. Hruşciov, noi producţiei agricole. damne ca sistem şi să ceară lucră agriculturii în această privinţă.
manenţă de dezvoltarea forţelor de criticăm cu asprime situaţia din a- torilor din agricultură să urmeze cu
In „Principiile comunismului“ F. En- producţie. In această privinţă Marx U rea socialismului.- gricultură. In raport sînt citate cifrele cores mai mult curaj calea folosirii mai in Poate că trebuie să fie reorganizată
gels a spus că noua societate „va pro Engels spuneau că dezvoltarea forţelor punzătoare calculate pîuă în anul tensive a pămîntului. calea introduce şi secţia agrară a G. G. al P.G.U.S.,
duce suficiente produse pentru a putea de producţie „este o premisă practică, Este aşadar evident că orice ţară Cauza constă în aceea că s-au 1980. rii pe scară largă a culturilor prăşi- să fie aleşi oameni cu experienţă care
organiza o repartiţie care să satisfacă absolut necesară.şi din cauză că fără schimbat în mod radical exigenţele toare şi leguminoase. să exercite controlul de partid asupra
necesităţile tuturor membrilor ei“. ea nu se obţine decît o generalizare socialistă care obţine succese reale faţă de agricultură. In prezent nu Raportorul a subliniat că posibili activităţii organelor de conducere nou
a sărăciei...“. F.ste limpede pentru noi este vorba ca producţia de cereale, tăţile de sporire a producţiei de ce Va trebui să se sporească produc create.
Vladimir Ilici Lenin a subliniat că că fără o puternică dezvoltare a for în dezvoltarea economiei, în ridicarea carne sau lapte să fie sporită cu cî- reale, carne, lapte şi alte produse a- ţia de îngrăşăminte, de maşini agri
înlocuirea societăţii capitaliste prin cea ţelor de producţie îndeplinirea măre teva procente. Nu. Este vorba despre gricole sînt nelimitate. Ele permit ca Principala atenţie trebuie să se acor
socialistă va fi înfăptuită „pentru asi ţei sarcini dc asigurare a celui mai nivelului de trai al poporului, aduce altceva, despre faptul că în termene într-un timp scurt ţara să fie asi cole, îndeosebi pentru cultivarea cul de producţiei. Oamenii cei mai buni
gurarea deplinei btinăstări şi dezvol înalt nivel al bunăstării poporului ar gurată cu toate categoriile de produ turilor prăşitoare. In interesul dez trebuie să fie trimişi să lucreze în sfe
fi de neconceput. o contribuţie internaţionalistă la tri voltării continue a agriculturii tre ra producţiei, şi nu în organele de con
buie să facem aceste investiţii. trol.
umful ideilor marxism-leninismului şi
Crearea bazei tehnice-materiale Sistemul de asolamente cu ierburi Este bine ca în numele Comitetului
a comunismului are o însemnătate prin aceasta apropie victoria comu perene, a lăsat, urme adînci în pregă Central, a spus Hruşciov, să se
tirea cadrelor pentru agricultură. Ra-
internaţională excepţională nismului pe plan mondial.. (Gdnfinuarc In pag. 4-a)
. portorul consideră oportună elabora
Crearea bazei tehnice-materiale a naţională excepţională. In condiţiile ac Aş dori, de asemenea, să subliniez rea unor noi programe şi manuale
comunismului, are o însemnătate inter tuale ale întrecerii şi luptei dintre două care să ,sintetizeze cea mai înainta
încă o dată importanţa excepţională tă experienţă de organizare a agri
culturii socialiste.
pentru cauza construcţiei comuniste a
N. S. Hruşciov a subliniat că siste-
principiului leninist de cointeresare
materială. Ar fl ou totul greşit de a
vedea în acest principiu o oarecare
