Page 20 - 1962-03
P. 20
pa gr. '4 m im v iü Nr. 2238
gg»agaM«a»zi«H3K3sa^ vzaamrzttjrpovaafiBBii&MzsnxrjsoixBv^^
u crafile P lenarei ULTIMELE ST I E I ULTIMELE ŞTIRI U Lrim ids ü t i î u ULTIMELE Ş T'IR I
C. C. a l P e C. U. 8,
MOSCOVA 6 (Agerpres). —
După cum transmite TASS Ia plenara Comitetului Central
al F.C.U.S. au început discuţiile pe marginea raportului prezen
tat de N. S. Hruşciov, prim-secr etar al C.C. aî P.C.U.S., „Etapa
actuală a construirii comunism ului şi sarcinile partidului în Sin.
bunătăţirea conducerii agricultu rii“.
Au luat cUvîntul Ghennadi Voronov, membru al Prezidiului Uniunea S eiefici a consimţit ca lucrările Nu există forţe care ar putea
C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşc dinte al Biroului C.C. al P.C.U.S. să împiedice desăvîrşirea
pentru R.S.F.S.R.; Nikolai Podg ornîi, membru al Prezidiului C.C. iomitetBlui celer 13 stat® pentry te rn a re s i revoluţiei cubane
al P.C.U.S., prim-secretar al C.C. al P.C. din Ucraina ; Şarat
Raşidov, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-
secrctar al C.C. al P.C. din Uzbekistan ; Dinmuhamed Kunaev,
prim-secretar al C.C. al P.C. din K azahstan; îvan M la meiul miniştrilor iaceriler Exl — Cuvîntarea lui Osvaldo Dorticos
Spiridonov, secretar al C.C. al P. C.U.S., prim-secretar al Comite
tului regional Leningrad al P.C. U.S., Fedor Surganov, secretar la mitingul de la Havana —
al C.C. al P.C. 'din Bielorusia; Vell Ahundov, prim-secretar al C.C. MOSCOVA 6 (Agerpres). — te, S.U.A. şl aliaţii lor vor a- pune capăt creşterii deşănţate HAVANA' 6 '(Agerpres)1.- — . aruncarea în aer a vasului „Le
al P.C. din Azerdbaidjan; Djabar Rasulov, prim-secretar al C.C. aăuga încă o serie de aseme a puterii armei nucleare. în S-au împlinit doi ani de la mon Coubre“, a constituit un mo
al P. C. din Tadjikistan ; Mihail Qlşanski, ministrul Agricultu TASS transm ite: • nea experienţe pentru perfec cheierea unui acord, cu privire ment de cotitură în politica im
rii al U.R.S.S. ; Ivan Bodiul, pr im-secretar al C.C. al P. C. din ţionarea armei lor nucleare, a- la încetarea experienţelor nu struoasa diversiune a imperia perialismului american, care a
R.S.S. Moldovenească; Iakov 3 arobian, prim-secretar al C.C. al Nikita Hruşciov, preşedintele ţunci Uniunea Sovietică va fi cleare şi nu reluarea lor — lismului — aruncarea în aer a trecut atunci de la ameninţări
P.C. din Armenia ; Turdakun Usubaîiev, prim-secretar al C.C. al pusă în faţa necesităţii de a scrie N. S. Hruşciov — ar con vasului francez „Le Coubre“ în şi note diplomatice insolente la
P. C. din Kirgliizia; Arvid Pel şe, prim-secretar al C.C. al P.C. Consiliului de Miniştri al efectua experienţe ale unor ti stitui tocmai o manifestare a portul Havana, în timpul căreia acţiuni agresive criminale îm
din Letonia ; Anastas Snecikus, prim-secretar al C.C. al P.C. din puri noi ale armei sale nuclea raţiunii in politică despre care potriva revoluţiei cubane.
Lituania ; Balîş Ovezov, prim-se cretar al C.C. al P.C. din Turli- U.R.S.S., şi-a exprimat consim- re care in aceste condiţii vor vorbiţi dv. au pierit peste 100 de cetăţeni
menia ; Tihon Sokolov, prim-se cretar al Comitetului de partid îi necesare pentru întărirea In prezent, a spus in conti
al Ţinutului pământurilor desţe Icnite. Lucrările plenarei conti ţămtatul ca lucrările Comite securităţii sale .şi menţinerea ? cubani şi marinari francezi.- nuare Dorticos, agresiunea im
nuă la 7 martie. păcii generale. perialistă împotriva Cubei a in
tului celor 13 state pentru de Preşedintele Consiliului de Mii de oameni ai muncii din tra t într-o etapă nouă. S.U.A.-
Dv. — scrie N. S. Hruşciov Miniştri al Uniunii Sovietice, încearcă să izoleze Cuba pe
zarmare să înceapă la nivelul — începeţi o nouă rundă în Havana s-au adunat la 4 m ar continentul american, îşi spo
resc eforturile pentru a submi
miniştrilor Afacerilor Externe. tie Ia un miting care a avut loc
In răspunsul său la mesajul
din 25 februarie al preşedinte
lui S.U.Â., John F. Kennedy, N. 5. Hruşciov, a răspuns, de în faţa debarcaderului unde a
Nikita Hruşciov, arată că nu
există obiecţiuni împotriva fap asemenea, mesajului din 26 fe- î fost aruncat în aer „Le Coubre“.-
Toiul pentru om, pentru tului ca miniştrii Afacerilor Ex întrecerea pentru crearea de bruarie al primului ministru | Luînd cuvîntul, preşedintele Cu- na economia ei, exercită pre
terne ai S.U.A. şi Marii Brita siuni făţişe asupra ţăr -
nii să se întîlnească înainte de modele tot mai distrugătoare de britanic Macmillan. { bei Osvaldo Dorticos a arătat că N.A.T.O. urm ărind să le oblici
începerea lucrărilor Comitetu să rupă relaţiile comerciale cu
binele omului lui celor 13 cu ministrul Afa arme nucleare, dezlănţuiţi o ........ ........... .... JEEEEE1 -------- —— Cuba. In conformitate cu planu
cerilor Externe al U.R.S.S. reacţie în lanţ, care va deveni
tot mai furtunoasă. Intre 23 şi 25 martie la Viena rile conducătorilor imperialis
Rămîn ca şi pînă acum la mului, a subliniat Dorticos, a-
Raportul prezentat de N. S. Hruşciov convingerea — se arată în me Dv. şi aliaţii dv. din blocu Intîlnirea mondială a femeilor ceste măsuri trebuie să creeze în
. la Plenara C. C. al P. C U. S. saj — că participarea personală rile agresive — se scrie în răs
a oamenilor 'de stat cu cea mai Cuba1condiţii favorabile pentru
(Urmare din pag. 8-a) „Duşmanii comunismului înţeleg — mare răspundere ar fi fost ex punsul şefului guvernului so pentru dezarmare
a spus în continuare N. S. Hruşciov trem 'de necesară tocmai in pri vietic — justificaţi hotărirea de o nouă agresiune armată.
lanseze un apel către agronomii, zo- — că, în domeniul dezvoltării indus mul stadiu aî tratativelor, cînd
otehnicienii, inginerii mecanizatori, care triei, Uniunea Sovietică a făcut pro se determină orientarea lor. a începe noi experienţe cu ar PARIS 6 (Agerpres). — rască cum să contribuie la rea Dar speranţele imperialişti
lucrează în instituţii ce nu sînt legate grese şi cucereşte cu succes mereu noi lor sînt zadarnice, a declarat
de agricultură, şi să fie chemaţi să şi noi poziţii. Ei nu mai îndrăznesc După ce aminteşte că tra ta ma nucleară prin referiri la Luînd cuvîntul în cadrul unei lizarea acestui vis scump al o- preşedintele.-
meargă să lucreze în colhozuri şi sov să pună la îndoială ritmul înalt de tivele pentru1 dezarmare conti
hozuri. dezvoltare industrială al ţării noas nuă de 15 ani, insă nu s-a faptul că asemenea experienţe conferinţe de presă Eugenie menirii,- Acum, în faţa tuturor oame
tre şi în viitor“. ajuns la nici un rezultat, şeful
Să facem apel la tineretul de la guvernului sovietic, subliniază au fost efectuate de Uniunea Cotton, preşedinta Federaţiei Problema dezarmării, a spus nilor muncii, în faţa întregului
oraşe şi sate, să chemăm tinerii ş> „In ce priveşte planurile pentru că ar fi cel puţin o lipsă de Sovietică. Acest argument nu Democrate Internaţionale a fe Eugenie Cotton, este o proble
tinerele să meargă la sate pentru avîntul continuu al agriculturii, ad perspicacitate să se pună te rezistă criticii. Statele Unite ale meilor, a declarat că între 23 mă de viaţă şi de moarte şi po popor cuban stau două sarcini
a completa colhozurile şi sovhozurile versarii noştri sînt de altă părere, mei pe aceleaşi metode care Americii au fost primele care au şi 25* martie va avea loc la poarele îşi dau tot mal bine
cu oameni fruntaşi, conştienţi. rămînînd pe vechile poziţii sceptice s-au dovedit inoperante în tre fabricat bomba atomică. Tot ele Viena întîlnirea mondială a fe seama că trebuie să-şi spună p r in c ip a le a p ă ra re a patriei şi
faţă de posibilităţile sistemului so cut şl că datoria directă a au efectuat primele experien meilor pentru dezarmare. Aceas cuvîntul greu pentru a apăra dezvoltarea producţiei.-
Eforturile Comitetului Central al cialist. Unii economişti şi politicieni statelor participante la tra ta ţe cu arma nucleară. S.U.A. au tă întîlnire, a subliniat doamna pacea şi toate realizările civi
Partidului în domeniul îmbunătăţirii burghezi consideră că ţara noastră tive, este de a găsi noi meto aruncat bombe atomice a- Cotton, va da posibilitatea re Preşedintele Dorticos a de
conducerii agriculturii, a spus primul nu va putea asigura un nivel înalt de, mai eficiente, pentru duce supra oraşelor japoneze Naga- prezentantelor femeilor din toa lizaţiei seculare. Eugenie Cotton clarat în încheiere că poporul
secretar al G.G. al P.C.U.S., ar pu al producţiei agricole. Ei încearcă să rea tratativelor. Regretăm că saki şi Hiroşima. S.U.A. au si te ţările să facă un schimb de
tea să nu aducă rezultatele dorite da discrediteze sistemul socialist al a- propunerea; noastră de a începe păreri în problema cea mai ac a arătat în continuare că pe Cubei trebuie să desăvîrşească
că partidul nu va avea în centrul griculturii, susţinînd că sistemul ca lucrările Comitetului celor 18 lit Uniunea Sovietică să trea
atenţiei sale problemele sprijinirii din pitalist este mai productiv decît cei state la cel mai înalt nivel nu toate continentele au lcc pre cu succes revoluţia sa socialis
punct de vedere tehnic-material a a- socialist“. a găsit înţelegerea dv. tă şi că nu există forţe care ar,
griculturii, dacă va fi subminată co că la crearea şi stocarea ar tuală a timpurilor noastre, pro gătiri în vederea Intîlnirii de la
interesarea materială a colhozurilor şi Subliniind că la marile ferme a- In continuare se arata că, în putea să-l împiedice în îndepli
sovhozurilor în sporirea producţiei de mericane productivitatea muncii este urma schimbului de mesaje din mei nucleare în scopul asigură blema dezarmării, şi să hotă Viena. nirea acestei sarcini istorice.
cereale, carne, lapte şi alte produse. într-adevăr ridicată, N. S. Hruşciov tre conducătorii statelor, s-a
a arătat că această productivitate a vădit că există un acord comun rii securităţii sale.
Prezidiul C.G., a spus Nikita Hruş fost obţinută datorită concentrării şi în ceea ce priveşte importanţa
ciov consideră că în prezent este centralizării de capital, înghiţirii fer pe care o capătă tratativele cu Am dori să ne întrecem cu i
necesar să se elaboreze un program melor mici de către cele mări. privire la dezarmare în Comite
concret de intensificare a ajutorului tul celor 18. „Toţi recunosc în Statele Unite şi cu celelalte j
tehnic-material pentru agricultură. „In Statele Unite, a spus N. S. prezent — se arată în răspun
Hruşciov, trebuie să se reducă tere sul lui N. S. Hruşciov — răs state în ce priveşte crearea ii- j
Principalele căi în rezolvarea aces nurile destinate însămînţărllor cu u- punderea personală a şefilor de
tei sarcini s în t: lărgirea capacităţii nele culturi, deoarece s-a creat un guverne şi de state pentru suc nor condiţii mai bune pentru
uzinelor de tractoare şi maşini a- surplus c!e produse agricole. Iar su cesul acestor tratative şi nece
gricole, construirea a cel puţin trei praproducţia nu se naşte datorită sitatea participării directe a viaţa paşnică a oamenilor, am
noi uzine puternice — de tractoare, faptului că în America n-are cine oamenilor ’de stat cu cea mai
de maşini agricole, de utilaj pentru să consume produsele, acolo există înaltă situaţie la lucrările ce dori să ne unim eforturile cu
mecanizarea creşterii animalelor. milioane de şomeri care nu mă- lor 18 pentru dezarmare. Noi
nîncă pe săturate şi există pur şi apreciem' aceasta ca un pas de ale dv. în ce priveşte asigura
Intensificarea . sprijinului tehiuc- simplu oameni înfometaţi". o anumită însemnătate în în-
material acordat colhozurilor şi sov timpinarea’ poziţiilor noastre“. rea păcii în întreaga lume.
hozurilor, este una din problemele lun- N. S. Hruşciov a spus că, dezvă
damsntale ale politicii partidului în luind contradicţiile modului capitalist Referindu-se în continuare la Ar'ătînd că hotărirea guvernu
domeniul agriculturii. „Am adoptat de producţie în agricultură, nci tre problema controlului, şeful gu lui S.U.A. de a efectua o nouă j
un program de creare a belşugului de buie totodată să vedem şi ceea ce vernului sovietib a confirmat serie de experienţe accelerează j
produse în ţară. Acest program tre este valoros, ce au acumulat ştiinţa încă o 'dată repetatele sale perfecţionarea şi stocarea toc- i
buie sprijinit prin întreaga putere a şi practica unei astfel de ţări dezvol declaraţii că Uniunea Sovieti mai a acelor tipuri de arme 1
orînduirii noastre". tate cum sînt Statele Unite aie Ame că este gata să accepte orice moderne care prezintă cea mai }
rica. „Trebuie să se studieze mai propunere a puterilor occiden mare primejdie, N. S. Hruşciov
Trasînd această sarcină ca o sar bine producţia agricolă din S.U.A. tale cu privire la controlul a- adresează următoarea întrebare
cină primordială şi urgentă, por supra dezarînării dacă aceste preşedintelui S.U.A.: In acest
nim de la învăţătura marxist-leni. şi din alte ţări care au un nivel puteri vor accepta' propunerile caz, asupra căror probleme u r
nistă despre dezvoltarea W ţelor de sovietice cu privire la dezarma mează să cădem de acord la
producţie ale societăţii, despre ro ridicat de organizare a economiei, să rea generală şi totală. tratativele pentru dezarmare ?
lul şi importanţa agriculturii în
se folosească în colhozuri şi sovho In legătura cu hotărirea pre Poate că se aşteaptă ca din
crearea belşugului de produse alimen şedintelui S.U.A. de efectuare a
tare. zuri realizările ştiinţei şi practicii din unei serii 'de experienţe nu partea Uniunii Sovietice, pină
cleare în atmosferă, în răspuns
se arată1că această măsură con cind S.U.A. vor începe — în a-
stituie o nouă expresie a o-
rientării agresive in problemele prilie — experienţele lor nu
internaţionale, o lovitură dată
Comitetului celor 18 care în cu- cleare, să se ră,spuridă în mod po
rlrtd trebuie să-şi înceapă lu
crările, o lovitură dată apropia zitiv la condiţiile respinse de
telor tratative cu privire la de
zarmare. Şeful guvernului so U.R.S.S. ale unui asemenea tratat
vietic arată că dacă la expe
care, sub forma controlului in
rienţele nucleare cleja efectua
ternaţional asupra încetării ex
perienţelor, să ducă la crearea Din munca Partidului Comunist francez în rîndurile femeilor : la unul din cursurile pen-
unui sistem ramificat de recu
noaştere şi spionaj. Sper că nu tru femei organizat în localul gimnaziului din Aubervilliers, la care s-a făcut bilanţul rezulta
acest lucru este aşteptat din telor obţinute de P.C.F.- , , ___ ... .
partea noastră — scrie N. S.
Hruşciov —, altminteri aceasta A s tă z i în c e p ia E v la n
ar semăna foarte mult cu un
La noi, a spus raportorul, agricul alte ţări“. şantaj atomic. Faţă de Uniu T ratativ ele franco«als?erlene
nea Sovietică, asemenea meto
tura rămîne încă mult în urmă faţă „Uniunea Sovietică, ţările socia
de nu au adus nimănui lauri
de industrie atît în domeniul or liste, a spus N. S. Hruşcioy, vor con
în trecut şi nu vor da nici un PARIS C (Agerpres). — vor începe tratativele între de algerian pentru realizarea in
ganizării producţiei cît şi în privin tinua să meargă mai departe pe ca
fel de rezultate nici în pre Intr-un comunicat dat publi legaţiile guvernului francez şi dependenţei sale prin aplica
ţa conducerii şi folosirii posibilităţi lea sporirii producţiei fără să se tea zent, nici în viitor. cităţii de Cancelaria ministru Guvernului Provizoriu al Re rea cinstită şi sinceră a auto
lui de stat francez pentru pro publicii Algeria. Delegaţia fran determinării“. Pină în prezent,
lor existente, iată în ce constă difi mă de supraproducţie". In încheierea răspunsului se blemele Algeriei se anunţă că ceză va fi condusă de Louis subliniază Bellkassem, au fost
exprimă convingerea că se va la 7 martie in localitatea Evian Joxe, ministrul de stat pentru făcute importante progrese,
cultatea. „Putem dovedi şi vom dovedi că
Interesele construcţiei comuniste sistemul socialist va depăşi şi în a- problemele Algeriei. 'dar rămîn destule probleme de
reclamă o restructurare hotărîtă a gricultură, aşa cum a depăşit în in In drum spre Evian unde va reglementat. Sperăm că şi ul
conduce delegaţia algeriană la timele dificultăţi vor fi învinse.
întregii noastre munci organizato dustrie, în ştiinţă şi cultură, nivelul Fărădelegile asasinilor din O. A. S.
rice la sate ş'. în primul rînd, gă producţiei capitaliste şi va asigura au întrecut orice limită tratative, Krim Bellkassem, vi In continuare Bellkassem şi-a
cepreşedinte al G.P.R.A. a făcut manifestat dezaprobarea faţă
sirea căilor de întărire a înrîurii or populaţiei cel mai înalt nivel de ALGER 6 (Agerpres). — de incendiu ieşind în curtea următoarea declaraţie: „Dele de colonialişti care „speră să
„în Algeria violenţa s-a dez închisorii au fost răpuşi de oa- gaţia G.P.R.A. este împuter împiedice mersul firesc al is-„
ganizatorice asupra dezvoltării pro trai“, a spus N. S. Hruşcioy. lănţuit cu o furie oarbă“ — scris sişti. Autorităţile care au venit nicită să continue şi eventual toriei. Aceştia îşi dezlănţuie pa
ziarul „L’Aurore“ despre eveni la faţa locului nu sînt încă în să încheie tratativele franco- siunile isterice încercînd prin
ducţiei în colhozuri şi sovhozuri. (text prescurtat) măsură să facă un bilanţ al vic algeriene în curs. Sîntem con asasinate şi crime să creeze o
mentele sîngeroase provocate de timelor şi nici să dea detalii ştienţi, a spus Bellkassem, de situaţie caro poate să compro
O.A.S. în principalele oraşe al asupra celor petrecute Ia închi
geriene, în ziua de S martie. în
această zi bandele fasciste au soarea din Oran“. ¦ datoria care ne revine faţă de mită viitorul europenilor din
întrecut orice limită în cruzi In plină zi la Alger un repor poporul nostru, faţă de toţi a- Algeria“. Şeful delegaţiei alge
mea şi ferocitatea Tor. ter fotograf al unei agenţii cei care, ca şi noi, pretutin riene la tratativele de la Evian
americane a fost oprit de un deni în lume aşteaptă instau şi-a exprimat speranţa că aces
Crima cea mai oribilă a fost grup de tineri fascişti înarmaţi rarea păcii într-o Algerie in te elemente vor îi „ultimele ră
săvîrşită la Oran.unde în cursul cu brice. dependentă şi suverană“. bufniri ale unei lumi care este
serii o bandă de treizeci de fas pe cale de a pieri. Curînd va
cişti ai O.A.S: înarm aţi cu puşti — Sînteţi ziarist ?; l-a între- „Ţinem să ne reafirmăm voin începe o nouă eră pentru Al
mitraliere au pătruns cu forţa bat unul din tineri. ţa, a arătat Bellkassem de a geria, Meritul pentru aceasta
în incinta închisorii în care se negocia şl de a duce pînă la revine gloriosului nostru po
aflau 1.900 de deţinuţi politici — Da, a răspuns reporterul, capăt aceste tratative în mă
algerieni. După ce i-au dezar in acel moment unul din tineri sura în care vor fi respectate por şi vitejilor noştri luptători
a deschis briciul şi i-a tăiat fal
mat pe gardieni teroriştii din ca ziaristului.
O.A.S. au pus în jurul zidurilor
interioare bidoane mari cu ben „Acesta este numai un simplu garanţiile necesare poporului pentru libertatea Algeriei“.
zină şi butelii cu gaz butan, că avertisment“, i-au spus victimei
rora apoi le-au dat foc. „Doi pe un ton ameninţător bandiţii &
deţinuţi algerieni — scrie co din O.A.S. F ra n ţa nu v a p a rtic ip a ia lu c rările
respondentul agenţiei France Seara tîrziu, agenţia France C o m ite tu lu i c e lo r 13 s ta te
Prdsse —- au fost proiectaţi de Prcsse, într-o relatare despre
Aspect de la demonstraţia mimcitorească-ţărăncască de Ia Pfttignaiţo (Baţi, Italia); la ca suflul exploziilor şi striviţi la cele 123 de atentate cu plastic ¦PARIS G (Agerpres). TASS state pentru dezarmare, care se
re mulţimea a cerut abolirea contractelor, feudale şi constituirea unui guvern care să efec zid. Alţi deţinuţi au început să transmite : va întruni la IA martie ia Gene
tueze reforma agrară. ardă de vii, alţii sb prăbuşeau înregistrate pe întreg teritoriul va, comunică agenţia France
algerian în ziua de 5 martie Guvernul francez a hotărît să
asfixiaţi. Un număr de deţinuţi anunţa că ele s-au soldat cu 35 nu-şi trimită reprezentantul său Fresse, referindu-se la declara
care au încercat să se salveze de morţi şi 130 de răniţi. ţia cercurilor oficiaîe.
la lucrările Comitetului celor 18
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Aîartie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674, Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale R. T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Coli grafică „1 Mai“ — Deva.