Page 21 - 1962-03

1 Munedoara-Ueva

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNI TI VA!

Î Noooooooooooo ZORI oooooooooooo.
oo
V>

<> Inginerul Vasile Beraru in- străpunşi de şueratul celor 3 o o o o q q o q q o o o o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o > o o o o o o o o c CXOOOOOOOOOOO*-OoOOOOOOOOOO

e> tui in sala compresoarelor. compresoare. 'Acele indicatoa­

o Cei doi mecanici din tura de re ale manometrelor cu vi­

o noapte îl salutară nedume- braţia lor caracteristică ară­

% riţt. tau că totul merge bine.

g — Ce-i Roşiile, ce te miri

8 H8RTIE- O aşa? îl întrebă el pe cel mai Puţin mai la vale 'de noul
Ziaa International a Femeii o tinăr dintre mecanici. cartier de blocuri „Aeroport“,
In iiecare an, g Roşu nu răspunse. îşi a- acolo unde şoseaua face o
Ja 3 Martie, în ELENA BORZA un sprijin pre­ g runcă numai întrebător pri- curbă bruscă, pe o clădire a-
ţios al şco­ g virea la cadranul ceasului. rătoasă, literele purpurii de
întreaga lume preşedinta Comitetului regional lii noi. Conco­ O Acele lui fosforescente indi- la poartă şi mulţimea de tu ­
se sărbătoreşte o cau ora 5 fără un sfert. Pi- buri. de oxigen arată că aici
Ziua Interna­ a! femeilor Hunedoara mitent cu-aceas­ g nă la ora 6, cind vine schirh- este Fabrica de oxigen din
ta, femeia joacă g bul de dimineaţă, mai sînt Livezeni. Orele dc staţiona­
o trei ore, deci... re a compresoarelor se pot
ţională a Fe­ un rol important o — Oprim maşinile flăcăi.' număra aici pe degete. şi
o risipi inginerul Beraru ne- aceasta multe luni de zile la
meii. La această zi devenită şi în producţie. Femeile din fa­ g dumerirea. Pe uşa halei mai rind. Noaptea trecută s-a fă­
g apărură¦lăcătuşii Drană Ioan cut numai in 3 ore revizia
tradiţională, femeile îşi exprimă brici, uzine, şcoli, de pe ogoa­ o şi Piper Gheorghe din tura întregului aparataj.
o de dimineaţă.
cu tărie hotărîvea de a lupta re, înscriu fapte măreţe în rea­ L — Verificăm starea de Tînără este fabrica. Tineri
g funcţionare a compresoa- sînt şi muncitorii. Ei sînt u-
pentru o viată mai bună, mai lizarea sarcinilor de producţie, g retor. Ortacii voştri au venit temişti şi au o înaltă cali­
o să vă ajute. ficare profesională. Mulţi din­
înfloritoare, centru pace şi punînd în munca de zi cu zi o Maşinile au fost oprite. In- tre ei sînt şi elevi ai Şcolii
§ cepea acum migăloasa mun- medii serale din Petroşani.
progres social. tot spiritul lor creator, întreaga ^ că de verificare a fiecărui a-
g gregat, a fiecărei supape în Inginerul Vasile Beraru, se­
A’ .ul acesta, sărbătorirea zi­ energie şi capacitate de mun­ o parte. In cursul zilei se sem- cretarul organizaţiei U.T.M.,
g nalase o uşoară vibraţie a îi ajută pe tinerii lăcătuşi să
lei de 3 Martie are loc în con­ că, simţindu-se răspunzătoare ca g cîtorva supape de admisie, pătrundă mai profund taine­
g iar pistoanele „trăgeau“ şi ele le meseriei, să cunoască bine
diţiile in care pe arena inter­ şi bărbaţii de mersul înainte al O mai greu. Micile defecţiuni aparatele şi să le stăpineas-
naţională s-au produs schim­ ţării. î- ; că. Ii ajută să înţeleagă mai
o trebuiau înlăturate pină la bine şi unele probleme învă­
bări uriaşe în favoarea păcii şi Şi în regiunea noastră ' ne g ora şase. Treabă nu glumă ! ţate la şcoală. 'Acesta este
g A început o lupta aprigă cu ..secretul“ succeselor in mun­
progresului. Forţele păcii au putem mîndri cu o seamă ¦de g minutele.. ca lor. Tînărul colectiv m un­
crescut considerabil, în rinduri- realizări pe care femeile- mun­ o Mai erau numai 15 minute ceşte şi învaţă cu entuziasm.
o pină la venirea schimbului de
!e lor fiind integrate suto de citoare le-au obţinut la locul g dimineaţă, cind zorii fură M. CĂLIN

milioane de femei. de muncă. In întreprinderile in­ lăcătuş

In măreaţa acţiune de asi­ dustriale din regiunea noastră Colectivista Olivia Moise este responsabila urnii cerc de citit pentru temei din Lă- ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
gurare a păcii în lume. femei­ lucrează peste 20.000 femei puşnic. Seară de seară, in casă la ea sc citesc cărţi şi broşuri, fiind prezente intre 10-12
le-au un cuvint greu de spus. muncitoare. Alături de bărbaţi, femei. De la începutul anului în acest cerc s-au citit peste 20 cărţi şi broşuri precum şi unele lai €uAo€. lu c r ă r ile fise e a m p a a iia
Pe întregul glob pămîntesc sînt femeile muncitoare s-au' înca­ articole din presă p e teme gospodăreşti. a g rico la de prim ăvară,
femei-mame, soţii, surori, care drat cu entuziasm pentru tra ­ s e d e s f ă ş o a r ă cia s u c c e s
au suferit ororile războiului, caro ducerea în viaţă a sarcinilor de IN FOTO : Tov. Olir'/.via Moise. kmprumutină o carte unei tinere colectiviste.
mai poartă şi azi haine cernite plan, pentru reducerea preţului In gospodăriile agricole co lectivc lucrările pregătitoare
în amintirea soţilor, părinţilor de cost şi îmbunătăţirea con­ iNDICH PREVĂZUT! PENTRU ANUL 1965 privind executarea la timp şi in bune condiţiuni a însămlnţă-
sau fraţilor pierduţi. Tocmai de tinuă a calităţii produselor. Nu­ riior de primăvară, precum şi pregătirea terenurilor destinate
aceea. F.D.T.F. a chemat in a- mai la fabrica de tricotaje cultivării cu legume şi zarzavaturi, cit şî a acelora destinate
csst an femeile să sărbătoreas­ ,,Sebeşul“ din Sebeş peste 800 pentru plantări de pomi se desfăşoară in ritm susţinut.
că ziua de 8 Martie sub semnul de muncitoare sînt antrenate in
luptei pentru pace, pentru de­ întrecerea socialistă, multe din
ele obţinînd titlul de fruntaşe
zarmarea generală şi totală, în întrecere. Ou asemenea re­
pentru independentă naţională, zultate deosebit de valoroase se
egalitate şi prietenie între po­ pot mîndri şi muncitoarele de
poare. T o t. în acest scop, în. la I.I.S. Viseoza Lupeni, fabri­
ca chimică' din Orăştie, C. S.
cursul lunii martie va avea ¦loc-

ia Viena Intîlnirea mondială a Hunedoara, U. M. Cugir şi mul­

femeilor pentru dezarmare. te altele. Puroaielor, minereuri eu un conţinut Au început însămînţarea pregătirea celor 1.000 m.p. ră­
de fier tot mai bogat; ~ ovăzului sadniţe pentru tutun.
f emeile din ţara noastră spri--' La sate, colectivistele îşi a-
_Pregătind din timp terenul Brigada de tractoare de Ia
’jină ferm lupta dreaptă a su­ duc o contribuţie tot mai mare : “ şl săminţa, şi folosind timpul S.M.T. Miercurea condusă de
-I^jntăriţea^e^i^^gQţ.Qr^ânîzg-' Constantin Lupuleţ, ce deser­
rorilor lor din ţările capitaliste, torică ă G.Â.C. Luptînd pen­ veşte gospodăria noastră, a a-
răt in ultimele zile 20 hectare
care se pronunţă împotriva ju­ tru înfăptuirea Chemării lansate Valoroasa iniţiativă a furna- vagonet de minereu rebutat“. . lă, Ioan M. Popa şi Ioan Enăş- prielnic din ultimele zile, co­
gului colonial, a exploatării, de către. Consfătuirea pe ţară liştilor din C ălan: „Să reali­ Extinderea ei Ja toate brigăzi­ cău de la sectorul II, Ioachim lectiviştii din G.A.C. Bretea

discriminărilor şi sărăciei, pentru a ţăranilor colectivişti, colecti­ zăm in 1962 indicii prevăzuţi le este una din căile principa­ Modilcă de la sectorul I ş.a.m.d. Mureşană, raionul Ilia, au în­ teren.

făurirea unei vieţi înfloritoare. vistele din regiunea noastră pentru anul 1965“, a fost îm­ le prin care minerii de aici Aceasta demonstrează că atunci ceput însămînţatul ovăzului. IOAN BIA
Ele nu pot uita vremurile cînd participă activ la creşterea şi brăţişată cu multă căldură de şi-au propus să realizeze anga­ cînd se aplică cu perseverenţă Fină in prezent ci au insămin-
şi în ţara noastră stăpînirea dezvoltarea sectorului zooteh­ către jurnaliştii secţiei a I-a jamentul ce şi l-au luat. Şi, pen­ metodele practice de separarea ţat cu atelajele proprii supra­ corespondent
burghezo- moşierească hărăzise nic, la lărgirea bazei legumi­ şi oţelarii secţiei a il-a de la tru ca ea să dea rezultatele cele minereului la locurile de mun­ faţa de 7 ha. din cele 25 pla­
femeii o soartă cruntă, dispre­ cole, la asigurarea succesului mai bune, organizaţiile de partid că. cînd se depune stăruinţă in nificate. La G. .4. C. Biscăria
C. S. Hunedoara şi numeroase au constituit la fiecare sector această direcţie, se obţin rezul­
alte colective de muncă din re­ In executarea lucrărilor de Şi la gospodăria agricolă co­
lectivă „Octombrie Roşu“ din
ţuită, veşnic umilită şi batjo­ recoltelor viitoare. Este o ches­ giunea noastră. Minerii din Te­ comisii de control obştesc al tate bune. însăminţări se evidenţiază co­ Biscaria — oraşul Simeria, con­
lectiviştii Mihai Stoienese, Ma­
corită, lipsită de cele mai e- tiune de onoare pentru fiecare liuc au îmbrăţişat-o şi ei. Prin­ calităţii. Acestea, trec periodic Faptul că unele brigăzi luni tei Briznecan, Francisc Tamaş, siliul de conducere, sub îndru­
lementare drepturi. Trezirea la colectivistă să depună toată e- tre angajamentele ce şi le-au pe la locurile de muncă şi ve­ în şir nu dau rebut, dovedeşte lean Nojogan, Ionel Negrilă şi marea organizaţiei de partid,
demnitate şi viaţă fericită a nergia şi capacitatea sa pentru luat cu această ocazie este şi rifică felul cum este triat ste­ câ acestea au acumulat o ex­ a luat din timp măsuri în ve­
femeii patriei noastre, egală in întărirea şi înflorirea G.A.C. acela de a îmbunătăţi calitatea perienţă bogată în extragerea alţii. derea bunei desfăşurări a cam­
drepturi cu bărbaţii, constituie rilul vizibil, execută controale unei producţii de bună calita­ paniei de primăvară. Pină la
Ziua de 8 Martie să consti­ minereului la nivelul prevăzut asupra ¦vagonetelor ce sînt tri­ te. Experienţa lor trebuie să AURELIA CERCEA ora actuală a fost selecţionată
pentru anul 1.965. Angajamen­ mise la zi. La orizontul 130 s-au
corespondentă

un factor, hotăritor în dezvol­ tuie un nou imbold în munca tul este lăudabil, cu atit mai îmbunătăţit simţitor condiţiile devină un bun al tuturor. Şi Pregătiri intense întreaga cantitate de seminţe
tarea noii societăţi în toate do­ tuturor femeilor din ţara noas­ de iluminat. In plus, controlul în acest sens, vor trebui să-şi unnînd ca îndată ce timpul
meniile vieţii economice şi po- tră, pentru ea împreună cu în­ mult eu cit traducerea lui in calităţii producţiei se mai exe­ îndrepte pe viitor atenţia bi­ La gospodăria agricolă colec­ va fi prielnic, să se treacă la
litico-socială. tregul popor să ne facem ţara viaţă constituie un sprijin pre­ cută şi la casa de probe, la rourile organizaţiilor de bază şi tivă din Clinic, raionul Sebeş, însămînţarea culturilor din e-
tot mai înfloritoare şi mai pu­ ţios in munca furnaliştilor. suprafaţă. comitetele sindicale de secţie. lucrările de pregătire a campa­ tspa l-a.
Tn familie, femeia se simte ternică, pentru făurirea unui niei de primăvară se desfăşoa­
răspunzătoare de creşterea, trai tot mai îmbelşugat şi mai In vederea îmbunătăţirii cali­ Despre măsuri s-ar mai pu­ împotriva acelora (puţini la ră in ritm susţinut. Colectiviş­ De asemenea, s-au transpor­
supravegherea şi îndruma­ fericit. tăţii producţiei, încă dc Ia în­ tea vorbi încă. Dar să ne oprim număr) care încă mai folosesc tii noştri au transportat în cîmp tat din curtea gospodăriei
rea educaţiei copiilor, fiind ceputul anului trecut la E. M. puţin asupra primelor rezulta­ cantitatea de 400 tone gunoi 374.340 kg. gunoi de grajd în
Teliuc s-a aplicat o iniţiativă te. In luna ianuarie, conţinutul metode 'de sustragerea atenţiei de grajd, au selecţionat şi tra ­ cîmp din care 90.000 kg. la
de mare eficacitate: „Nici un de metal planificat în sideri- controlului de calitatd şi a tat 4.655 kg. ovăz care în zi­
ta bulgări (sortimentul' princi­ controlului obştesc, prin aşter- lele următoare va fi insămin - grădina de legume iar restul de
pal) nu s-a realizat. Sterilul nerea' în vagonete, peste ste­ ţat. De asemenea s-au făcut
vizibil in minereul livrat furna­ ril, a unui strat de minereu, vor 100 m.p. răsadniţe pentru le­ 284.340 kg. pe lotul destinat
liştilor se ridică la 4,87 la su­ trebui luate măsuri. Prinţr-o gume care au şi fost însămân­
tă, In luna februarie, el este muncă politică susţinută de la ţate şi acum se lucrează la obţinerii unei producţii de 5.000
de peste 3,50 la sută. om la om, să se creeze Împo­
triva lor o opinie de masă. kg. porumb boabe la hectar.
Este neîndoielnic că asupra
conţinutului de metal a influ- Nu ne îndoim că minerii din NICOLAE ONESCU
ienţat şi starea ză'camîntului. Teliuc vor face totul pentru
Faptul că se .exploatează în a'-şi îndeplini angajamentul ce corespondent
zone mai sărace şi cu interca­ şi l-au luat. Măsurile preconi­
laţii sterile, a îngreunat întru- zate de ei în acest scop sînt
cîtva livrarea unui minereu de bune şi eficiente. Trebuie doar
bună calitate. Dar tot atit de urmărit îndeaproape felul în
adevărat este că nu s-a făcut care acestea se aplică la sec­
totul pentru a-1 obţine. Dova­ toare şi brigăzi.
da cea mai grăitoare o consti­
tuie vagonetele şi maşinile re- Folosirea perseverentă a me­
butate. La sectorul I bunăoară, todelor clasice de separare a
brigada condusă de Aron Spă- sterilului, funcţionarea comisii­
rios a rebutat în ianuarie şi lor de control obştesc, extinde­
februarie 56 maşini, a lui Ni- rea iniţiativei „Nici un vago­
colae Andrei 26, a Iui Jenică net de minereu rebutat“, com­
Popa 24. La sectorul n, numai pletate cu folosirea experienţei
in ianuarie, brigăzile conduse de fruntaşilor in lupta pentru ca­
Constantin Dolgescu. Ioan Du­ litate şi lichidarea tuturor ma­
ma şi Ioan Irina au rebutat nifestărilor nesănătoase, vor
respectiv 12, 29 şj n vagonete face cu siguranţă ca minereul
de minereu. Ele au înregistrat pe care-1 vor livra furnaliştilor
rebuturi şi în februarie. să fie de o calitate tot mai
bună. Realizarea în 1962 a in­
Cum se explică această situa­ dicelui de calitate prevăzut
ţie ? Să fie oare imposibilă re­ pentru anul 1965 — după cum
ducerea rebutului şi implicit cea o spun chiar ei — este un o-
biectiv pe deplin realizabil.
a sterilului vizibil sub aceste
GH. COMSUTA

limite ? Faptele dovedesc că

Comunistul Vasile Carlaonţ, se numără printre fruntaşii şantierului nr. 4 al I.C.S. Hu­ nu. Anul trecut au existat pe­ Gospodăria colectivă din Sebeş
nedoara. La construcţia noilor blocuri, brigada condusă de el îşi depăşeşte sarcina de plan în are o turmă de peste 700 oi.
medie cu 15 la sută. rioade cind un număr destul
de mare de brigăzi au extras IN FOTOGRAFIE : Ciobanul
IN FOTOGRAFIE: Tov. Vasile Carlaonţ la lucru cu ciţiva din membrii brigăzii. numai minereu de bună calita­ Gheorghe Simion, care şi-a adus
o mare contribuţie la continua
te. Erigăzi cu asemenea rezul­ dezvoltare a sectorului zooteh­
tate există şi în anul acesta: nic.
cele conduse de Nicolae Dănăi-