Page 23 - 1962-03
P. 23
Nfr. 2239 DRUMUL SOCIALISMULUI paf. 3
Să ridicăm activitatea sindicală m im ii
la nivelul sarcinilor actuale jfSA/W
Conferinţa pentru prezentarea dării a le vorbi de abaterile săvîrşite de a- La mina Muncelul Mic,
de seamă şi alegerea noului comitet ceştia de la N.T.S. In scopul grăbirii intrării
în funcţiune a unor noi
al sindicatului de la Combinatul si Conferinţa de dare Aşa cum au remarcat în cuvîntul locuri de muncă, au fost
de seamă şi alegeri lor delegaţii la conferinţă, comitetul organizate înaintări ra
derurgic Hunedoara a analizat temei- a sindicatului de la sindicatului s-a ocupat slab şi de re pide. Aici au fost re
Combinatul siderurgic zolvarea nevoilor social-culturale ale partizate să muncească
&{> nic activitatea sindicală desfăşurată în muncitorilor, de educarea lor comunis două dintre cele mai bune
ultimii doi ani pentru mobilizarea Hunedoara tă. Unii membrii, activişti ai comite brigăzi ale exploatării, con
tului sindicatului, în loc să manifeste duse de minerii Ksaskay
muncitorilor, tehnicienilor şi ingineri rinţă au subliniat importanţa iniţia 0 atitudine atentă, tovărăşească faţă loan şi Fekete Andrei.
tivelor izvorîte în întrecerea socialis de muncitori, să se ocupe de rezolva Găurile de mină se execu
lor în întrecerea socialistă şi rezolva tă. Merită relevate iniţiativele pornite rea cerinţelor lor, au avut uneori o tă cu perforatoare susţi
de către brigăzile de furnalişti şi atitudine indiferentă, pasivă. In anul nute pe coloane telesco
rea problemelor lor sociale. dozatori de Ia secţia 11-a furnale ca trecut pentru tinerii muncitori nefami- pice, iar încărcarea mate
cea a prim-îurnalistului Simion Jurca 1işti s-au dat în folosinţă încă 7 blo rialului se face cu maşini
Ea a apreciat că în această perioa de a lucra o zi pe lună cu cocs eco curi. Dar comitetul sindicatului nu s-a pneumatice.
dă organele şi organizaţiile sindicale nomisit, sau ca cea a furnaliştilor din interesat cum aceştia îşi întreţin lo
echipele lui Ilie Mîtcă, Ion Ghiroşca, cuinţele, nu s-a ocupat de educarea lor. Toate acestea au făcut
din Combinatul siderurgic, sub îndru şi Ion Luţai de a-şi realiza planul Mai sînt încă muncitori care-şi petrec ca zi de zi să se realizeze
marea comitetului de partid şi a or în fiecare lună cu cel puţin o zi mal timpul liber fără folos, care au o ati viteze de avansare sporite.
ganizaţiilor de bază, s.au ocupat mai devreme. tudine înapoiată faţă de muncă şi de In luna aceasta, de pildă,
bine de organizarea şi conducerea în avutul obştesc. Pentru această cate s-au obţinut, în medie,
trecerii socialiste, au manifestat mai Alăturir.du-se acestor preţioase ini gorie de oameni s-a făcut prea puţin. avansări de 4 m.l. pe zi.
mullă grijă pentru educarea comunis ţiative, furnaliştii din ambele secţii au
tă a oamenilor şi pentru rezolvarea reuşit în anul 1961 să-şi depăşească Comitetul sindicatului de la Com
angajamentul, să realizeze peste plan binatul siderurgic Hunedoara dispune
problemelor lor social-cutturale. 27.906 tone fontă, să reducă consu de o largă bază materială pentru
mul de cocs cu 327 kg. pe tona de desfăşurarea muncii cultural-educative
In anul 1961, siderurgiştii hunedo- fontă faţă de anul 1959. de masă. In acest scop s-a construit
un mare şi modern club muncitoresc,
reni şi-au depăşit planul de producţie Participanţii la conferinţă au arătat în aproape toate secţiile combinatului
cu 105.459 tone fontă, oţel şi lami însă că cu toate rezultatele bune ce au fost amenajate săli de cultură,
au fost înregistrate în întrecerea so s-a mărit mult fondul de cărţi al
nate. La preţul de cost au realizat o cialistă, comitetul sindicatului a mai bibliotecii, a fost îmbogăţit şi inven Uzinele metalurgice Gugî’r. . | Evidenţa contabila — sprijin important
economie de 32.96t.000 lei. Cîştigul avut şi lipsuri în această latură a tarul cu instrumente muzicale, costu IN FOTOGRAFIE: Aspect din în îndeplinirea planului de producţie
mediu pe cap de salariat a crescut muncii sale. El a fost criticat pentru maţii pentru formaţiile artistice de a-
cu 13.78 Ia sută faţă de anul 1960. faptul că nu s-a ocupat în suficientă maiorl etc. Slab însă s-a preocupat în secţia de montaj pe bandă a ma
Pentru familiile siderurgiştilor s-au măsură de organizarea întrecerii pe ultimă perioadă comitetul sindicalului
dat în folosinţă încă 798 apartamen bază de criterii concrete şi mobiliza ca această largă bază materială a şinilor de cusut.
toare şi în secţiile auxiliare, care au muncii cultural-educative de masă să
te. In staţiunile de tratament şi odih- un rol important în deservirea sectoa fie folosită cu pricepere spre folosul Schimb Redacţia noastră a primit, în ultimul timp, numeroase scrisori de la membrii gospodă- L
au fost trimişi un număr de 2.398 relor de bază. Comitetul sindicatului întregului colectiv de muncă al com de experienţă
nu a ajutat de asemenea la timp în binatului. După încheierea celui de-al
muncitori, tehnicieni, ingineri,' func trecerea din secţia oţelăria /Martin VI-lea concurs pe ţară al formaţiilor Zilele trecute, G.A.C. din Lun
ţionari şi pensionari. nr. 2 şi de la laminorul de 1.000 mm. artistice de amatori de la oraşe şi sate, ca, raionul Brad, a împlinit 3
El nu a urmărit nici felul cum unele in cadrul căruia formaţiile de cor şi ani de activitate. Cu această
Aceştia sînt indici care arată că organe tehnico-administrative se în dansuri ale combinatului au primit ocazie a fost organizat în satul riilor colective nou înfiinţate, prin care aceştia solicită răspunsuri la unele întrebări privind )
în activilatea sindicatului, s-au făcut grijesc de aprovizionarea locurilor de premiul 1 şi titlul de laureate ale con Lunca un preţios schimb de ex
simţitoare progrese, că siderurgiştii de muncă cu materiale şi scule, fapt ce cursului, comitetul sindicatului a lă- perienţă, la care au participat organizarea şi ţinerea evidenţei contabile în gospodăria colect ivă. In acest scop, vom publica j
aici s-au bucurat de mai mult sprijin uneori a' dus la stagnări în procesul sat'ca munca culturai-educativă să slă preşedinţi ai G.A.C., brigadieri
din partea comitetului sindicatului şi de producţie. bească, să se desfăşoare mai mult la zootehnici, îngrijitori de ani unele materiale prin care răspundem la întrebările puse.
a conducerii tehnico-administrative. voia întîmplării. Conferinţa a propus male, ingineri şi tehnicieni care
Cei care au luat cuvîntul la dis ca atît în cadrul clubului muncitoresc, lucrează în gospodăriile agricole Pentru început, în materialul de faţă, tovarăşul Nicolae Neder, contabilul şef al ')
cuţii au arătat că întrecerea socia cit şi în sălile culturale să se organi colective de pe raza raionului
listă putea să fie şi mai mobiliza zeze o permanentă şi vie activitate Brad. G.A.C. din Apolăul de Jos, împărtăşeşte din experienţa dobîncHtă de această gospodărie Hi ^
toare dacă ea ar fi fost organizată culturai-educativă, să fie atrasă la ea
pe agregate. întreaga masă a muncitorilor, tehnicie Succesele obţinute de colec organizarea evidenţei contabile. ^
nilor şi inginerilor. tiviştii din Lunca, sub îndruma
La baza succeselor — Prin o asemenea întrecere, au sus rea organizaţiei de bază P.M.R. A ./w vyw v J
buna organizare ţinut vorbitorii, ar creşte şi mai mult -k în cei 3 ani de muncă în co
interesul echipelor şi brigăzilor faţă mun sînt mari. Aici s-au con De la un an la altul gospodăria echipe şi colectivişti. O sarcină im dierii, Cind sc constată deficienţe, con
şi conducere a întrecerii de întreţinerea agregatelor pe care le Luînd cuvîntul la concluzii, tova struit 2 grajduri cu o capacita noastră colectivă a devenit tot mai portantă care revine socotitorilor este siliul de conducere adoptă măsuri co
socialiste conduc, s-ar întări şi mai mult cola răşul loan Octoţ, membru al C.C. al te totală de 180 capete vite puternică. Consolidarea continuă a gos şi întocmirea corectă a borderourilor respunzătoare de îmbunătăţire a muncii.
borarea lor tovărăşească pentru o P.M.R., secretar al Consiliului Central mari — unul din grajduri a fost podăriei se datoreşte hărniciei colecti de avansuri, precum şi descărcarea
In raportul prezentat de tovarăşul producţie mai înaltă. al Sindicatelor, a felicitat siderurgiştii construit din fonduri proprii — viştilor, care au înţeles că obţinerea din registru a sumelor de bani şi a In afară de registrele obişnuite pen
Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de-ai hunedoreni pentru importantele lor un pătul cu capacitatea de 10 unor roade bogate depinde numai de noi. cantităţilor de cereale împărţite co tru controlul producţiei, in sectorul zo
HMea Congres al P.M.R., se arată că Mai multă grijă fafă realizări in producţie, pentru traduce vagoane, 2 remize, 2 silozuri etc. Succesele pe care le-am dobîndit pînă lectiviştilor. Aceste documente sînt ve-
„... sindicatele, punînd în centrul acti rea în viaţă a hotărîrilor celui de-al A sporit simţitor efectivul de acum vor fi dezvoltate şi mai mult otehnic, am introdus şi un registru prin
vităţii lor lupta pentru înfăptuirea de oameni, de condiţiile II 1-lea Congres al P.M.R. In continua animale şi productivitatea aces în viitor. Acest lucru ridică în faţa Răspundem la întrebările
obiectivelor planului de 6 ani, trebuie lor de muncă şi de viaţă re, vorbitorul s-a ocupat de modul tora. conducerii gospodăriei o serie de pro colectiviştilor care, zilnic, brigadierul urmăreşte miş
să depună o intensă muncă de orga cum a fost organizată şi condusă în bleme legate de cheltuirea economicoa carea efectivului de animale.
nizare a întrecerii socialiste, a con O problemă mult dezbătută de con trecerea socialistă, a siderurgiştilor de Vorbind despre rezultatele ob să a forţei de muncă, astfel îneît în rificate şi apoi aprobate de către con
sfătuirilor de producţie, să extindă ferinţa sindicatului a fost cea cu pri la Hunedoara subliniind că, buna or ţinute de colectiviştii din Lun orice moment să ne puteam da seama tabilul şef. Pentru înlăturarea pierderilor la re
mişcarea inovatorilor şi raţionalizato- vire la condiţiile de muncă şi de viată ganizare şi desfăşurare a acesteia pre ca, participanţii la discuţii, prin de rentabilitatea fiecărui sector de ac coltare şi înregistrarea justă a produc
ritor, să desfăşoare o largă muncă ale siderurgiştilor. Majoritatea dele supune crearea condiţiilor materiale tre care Iosif Baciu, Virgil Tisu, tivitate în parte. La rezolvarea aces Noi am organizat pentru fiecare sec ţiei, brigadierii întocmesc „note de în
educativă în nudul maselor munci gaţilor care au luat cuvîntul la dis care să facă posibilă realizarea anga loan Niţă, Traían Giurgiu, tor probleme trebuie să-şi aducă o con tor de producţie o evidenţă strictă, soţire“ la fiecare transport de cereale
toare, să lichideze metodele adminis cuţii, ca tovarăşii Constantin Radu, A- jamentelor luate în întrecere. Comitetul Avram Opriş, loan Almăşan şi tribuţie de seamă şi evidenţa con ceea ce ne permite să urmărim tot sau furaje. Apoi, în fiecare seară, bri
trative şi manifestările de birocratism Iexandru Junie şi Gheorghe Lazăr, au sindicatului şi conducerea tehnico-ad- alţii, au arătat că cele învă tabilă, care este controlorul permanent deauna consumul de furaje, materiale,
care mai au loc în activitatea lor...". apreciat marea grijă a partidului nos ministrativă trebuie să urmărească cu ţate la consfătuire vor fi împăr al activităţii economice a gospodăriei. carburanţi etc. Orice document pri gadierii prezintă la contabilitate jur
tru pentru îmbunătăţirea continuă a mai multă atenţie metodele de muncă tăşite şi colectiviştilor din sa Iată practic cum este organizată acea mar întocmit de brigadieri sau ma nalele de recoltare. Separat, magazio
Ocupîndu-se de această problemă condiţiilor de muncă şi de viaţă ale oa ale fruntaşilor şi să le extindă mai larg, tele din care fac parte şi, în stă muncă în cadrul gospodăriei noa gazioneri se înregistrează după veri nerii prezintă şi ei situaţia privind
importantă în activitatea sindicatului, menilor muncii. In această direcţie, să urmărească ca întrecerea să ’ se drumaţi de organele şi organi stre. ficare zilnic, în registrul-jurnal — car cantităţile înmagazinate.
c,Ioe0hîer7i‘iţa ă apreciat că, comitetul sin au arătat ei, pentru siderurgiştii de bazeze pe într-ajutorarea tovărăşească, zaţiile de partid, vor milita pen tea mare. In acest fel, putem urmări
dicatului, îndrumat permanent de co la Hunedoara s-au făcut multe în anii că numai aşa ea poate să dea cele mai tru întărirea pe mai departe a Ţinînd seama de faptul că avem un îndeaproape lichidarea debitorilor şi a După ce aceste documente sînt ve
mitetul de partid, a luptat pentru a-şi regimului nostru. Prin dezvoltarea com bune rezultate. Consfătuirile de pro unităţilor lor socialiste. număr mare de braţe de muncă, re creditorilor. Lunar, contabilul şei veri
îmbunătăţi stilul şi metodele de mun binatului şi înzestrarea lui cu agrega ducţie, a arătat vorbitorul, joacă un partizate pe 6 brigăzi, şi o suprafaţă fică extrasele de cont ale băncii cu rificate şi contate, sînt înregistrate in
că, a acordat un sprijin mai eficient te şi utilaje moderne, s-a uşurat mult rol foarte important în viaţa între MI HAI LĂPUŞAN de teren întinsă, adunarea generală a soldurile conturilor curente de produc
com'tetelor sindicale de secţii în ridi efortul fizic al muncitorilor, iar prin prinderii. In cadrul acestora trebuie să ales din rîndul membrilor colectivişti ţie şi investiţii, cu soldurile de împru conturi analitice. Din două in două
carea rolului consfătuirilor de produc construirea noului oraş muncitoresc şi se discute numai probleme dc produc inginer un contabil şef, un ajutor de contabil muturi şi rambursările. La sfîrşitu! luni, se întocmesc balanţe de verificare,
ţie, în organizarea întrecerii socialiste, a instituţiilor culturale, siderurgiştii ţie şi financiare ale întreprinderii, iar !—O_ şi doi socotitori. fiecărei săptămîni, el mai verifică sol prin care se controlează clacă înregis
în susţinerea iniţiativelor bune izvo- hunedoreni au astăzi condiţii de muncă conducerea tehnico-administrativă să dul casei cu evidenţa din registru. trările au fost făcute bine. In felul
rîte din masă, în promovarea noului şi de viaţă incomparabile cu cele de ia în considerare toate propunerile in livadă se lucrează Pentru înregistrarea ordonată a do Totodată, se urmăreşte felul în care acesta, noi reuşim să ţinem o eviden
in producţie. acum 20 ani. Afluenţa mare de oameni muncitorilor, să raporteze în consfă cumentelor contabile, noi am întocmit se îndeplineşte planul de producţie al ţă clară a activităţii economice a gos
din mediul rural, ca şi ritmul tot mai tuirile de producţie cum ele au fost intens un grafic de prezentare a documente gospodăriei, precum şi executarea bu podăriei colective. Ţinînd o evidenţă
Pentru ca întregul colectiv de mun rapid de dezvoltare a Combinatului realizate. lor primare Ia biroul gospodăriei. El getului de venituri şi cheltuieli. Despre contabilă la zi, putem descoperi ime
că al Combinatului siderurgic să se siderurgic şi a oraşului, ati subliniat Pe cele 22 ha, de livadă, pro este cunoscut de către toţi brigadierii cele arătate mai sus, periodic, se pre diat lipsurile ce se ivesc în produc
poată mobiliza activ în întrecerea so vorbitorii, creează unele neajunsuri care, Se constată, a remarcat tov. loan Go-- prietate obştească a colectivişti şi magazionerii. Zilnic, brigadierii în zintă informări în faţa consiliului de ţie şi ne putem da seama, în aceiaşi
cialistă, comitetul sindicatului s-a în prin posibilităţile locale, pot fi în bună toţ, că în unele întreprinderi nu se fo lor din Simeria Veche, se fac tocmesc fişele de evidenţă a zilelor- conducere. timp, de măsurile care trebuie luate,
grijit ca planurile anuale de producţie măsură înlăturate. Pentru aceasta tre loseşte just fondul de 1 Ia sută pentru pregătiri intense pentru spori muncă, care sînt semnate de către co pentru ca să dirijăm toate eforturile,
să fie dezbătute cu întreaga masă de buie insă ca, comitetul sindicalului şi premierea muncitorilor cu activitate rea producţiei de fructe din lectivişti, iar din 15 în 15 zile aceste Asemenea informări se fac şi asupra în scopul îndeplinirii pianului anual de
muncitori, tehnicieni şi ingineri, astfel conducerea combinatului să manifeste excepţională, că se merge pe linia ca acest an. fişe sînt prezentate socotitorilor. So predării obligaţiilor către stat şi a con
ca sarcinile de plan să (ie la timp de mai multă preocupare. Deşi în ultimii acest fond să fie fărîmiţat prin acor cotitorii le înregistrează în registrele tractelor ce urmează să expire. In sco producţie.
falcate pe secţii, schimburi, agregate, doi ani pentru îmbunătăţirea condiţiilor darea de premii neînsemnate la zeci Colectiviştii Petru Boldor, de evidenţă, iar apoi le ircc în tabelele pul de a se cunoaşte felul cum s-au
brigăzi, echipe şi om. de muncă ale siderurgiştilor au mji şi sute de muncitori şi tehnicieni, doar Aron Şolea, loan Grigorescu, de afişare a zilelor-muncă. Astfel, pu cheltuit zilele-muncă, pe culturi, se NICOLAE NEDER
fost cheltuiţi încă peste 8 milioane lei, pentru simplul fapt că şi.au depăşit Alexandru Negoescu, Raveca tem urmări îndeaproape, pe Iîngă
Referindu-se la telul cum organele totuşi mai există locuri de muncă sarcinile de plan. Or, acest lucru este Luca şi alţii, au curăţat şi în munca prestată de membri, şi situa face lunar, analiza muncii cu briga contabil şef la G.A.C.
şi organizaţiile sindicale au sprijinit unde efortul fizic n-a fost înlăturat greşit, deoarece fondul de l la sută a locuit pomii uscaţi pe suprafaţa
muncitorii şi tehnicienii în realizarea pe măsura posibiltăţilor, aşa cum este fost creat numai pentru premierea a- de 17 ha. de livadă bătrină şi ţia întrecerii socialiste între brigăzi, din Apoldul de Jos
şi depăşirea angajamentelor, delegaţii cazul la cuptoarele de prăjit siderita celor muncitori, maiştri şi tehnicieni au executat tăieri pentru forma
la conferinţă au subliniat că în aceas de la secţia I-a furnale, sau la secţia care într-adevăr au dat dovadă de o rea coroanei la pomii din li raionul Sebeş
tă direcţie s-au obţinut rezultate fru de reparat cuptoare industriale. Faptul muncă excepţională, de fapte de e- vada tînără (5 hectare).
moase. acesta dovedeşte că, comitetul sindica roism, care în anumite împrejurări cri 9 MARTIE 1962
tului şi conducerea tehnico-adminisţra- tice au salvat producţia şi care me ION DARABANT
Delegaţi la conferinţă, ca tovarăşii tivă a combinatului s-a ocupat insu rită să fie recompensaţi cu sume mai Programul I : 5,10 Melodii liste ; 17.00 Doine şi jocuri popu Trimiteţi banii
Constantin Militaru, loan Draşovea- ficient de introducerea şi extinderea mari — stimulatoare. corespondent populare romîneşti; 5,30 Muzi lare romîneşti; 19,30 Teatru ia
nu, Nicolae Guţă şi alţii, au subli mecanizării şi automatizării proceselor
niat în cuvîntul lor că întrecerea so de producţie. Un lucru inadmisibil . Făcînd o apreciere asupra muncii —OOO— că de estradă; 6,10 Program de microfon: „Surorile Boga“, — numai prin man
cialistă, avînd la baza ci criterii con este şi acela că în toată perioada de cultural-educative, vorbitorul a relie marşuri şi cîntece sportive: 6,30 scenariu radiofonic de Horia date poştale sau
crete, mobilizatoare, aşa cum prevăd iarnă nu s-au luat măsuri pentru în fat că in această direcţie mai sînt MăsisriUe fuaîe Emisiunea pentru sate : Reco Lovinescu; 22,35 Melodii de telegrafice, spre
Directivele C.C. al P.M.R. a putui chiderea halei laminorului de 650 mm. încă multe de făcut. Intr-o întreprin mandări privind plantarea viţei dragoste. a f i fe riţi de ris
conduce la creşterea simţitoare a indi In această secţie, de multă vreme dere cum este Combinatul siderurgic prind viafá de vie ; 6,45 Salut voios de pio cul pierderii ba
cilor de utilizare a agregatelor, la re este tărăgănată rezolvarea problemei Hunedoara, in care intră în fiecare zi nier ; 7,15 Cîntece; 7,30 Sfatul Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 ; n i l o r expediaţi
ducerea consumurilor specifice de ma apei potabile şi a aprovizionării ves oameni noi, trebuie să ne ocupăm cu Din prima zi a activităţii sale, medicului: Durerile de cap ; 7,00; 10,00 ; 11,00; 13,00 ; prin scrisori.
teriale şi la îmbunătăţirea calităţii tiarului cu apă caldă. De asemenea la multă grijă de educarea lor, de ridi noul •comitet de femei din co 7,45 Piese instrumentale; 8,00 15,00 ; 17,00 ; .20,00 ; 22,00 ;
tonei, oţelului şi laminatelor. carea conştiinţei lor socialiste. Această muna Petreşti, raionul Sebeş, a Muzică; 8,30 Muzică populară 23,52-¦23,55 (programul I); 12,00;
moara de şamotă de la linia 41. mun educaţie trebuie făcută în primul rînd luat măsuri de realizare a obiec rominească şi a minorităţilor
Aşa, de pildă, pentru întrecerea în întreprindere, la locurile de muncă. tivelor cuprinse în planul de naţionale; 12,00 Limba noastră. 14,00 ; 16,00; 18,00; 21,30;
cocsarilor au fost stabilite criterii le citorii lucrează fără a avea asigurate Fiecare muncitor, maistru şi tehnician măsuri aprobat de adunarea ge
gate de dozarea mai bună a cărbu nerală. Astfel, în cinstea zilei 23,00 (programul 11).
nelui şi degresantelor, de reducerea condiţii optime de ventilaţie. Aşa stau cu ' o experienţă mai îndelungată în de 8 Martie s-a organizat un
‘¦o.argeritor da piloţi, de conducerea simpozion şi au avut loc acţiuni Vorbeşte acad. prof. Al. Graur;
nai atentă a regimului termic, de lucrurile şi Ia unele agregate de Ia muncă, trebuie să fie un bun profe de înfrumuseţare a comunei.
cocsificarea cărbunelui care să asigu 12,1(1 Estrada melodiilor; 12,45
re pentru furnalişti un cocs cu o re oţelăria Martin nr. 2 şi laminorul de sor pentru oamenii noi ce intră în In aceste acţiuni s-au eviden
ţiat in mod deosebit tov. Ma Cintă orchestra de muzică popu FIECARE CASA CU BIBLIOTECA PROPRIE
zistenţă mecanică de peste 300 kg. 1000. Delegaţii la conferinţă au criti rîndul clasei noastre muncitoare. De ría David. Mana Dengel, Tak- lară „Doina Olteniei“ din Cra-
nev Agneta, Rafila Toarcăl, Ilisi
Pentru furnalişti obiectivele stabi cat comitetul sindicatului şi conduce la aceştia ei trebuie să înveţe în fie Floare şi Vulc Zoe. iova, dirijor Grigore Piculeaţă:
lite au fost legate de respectarea re rea tehnico.administrativă şi pentru care zi să preţuiască munca, să aibă E. BLAGA 13,05 Răsfoind albumul cu ope Săteni !
rete ; 14.00 Melodii populare
ţetelor de dozarea materialelor în faptul că nu au urmărit şi nu au luat mai multă grijă faţă de avutul obştesc, corespondentă rcmineşîi din diferite regiuni Formaţi-vă bi
ale ţării; 14.30 Concert dc blioteci perso
'furnale, eliminarea sterilului şi mă măsuri pentru ca toţi muncitorii să să respecte cu stricteţe disciplina so c i~ e n n rtiH j i j } p r im ; 15,45 Din folclorul po nale cu lucrări
poarelor ; 16 15 Vorbeşte Mos politice, agro
runtului din minereuri de fier, prăjt- cunoască şi să respecte normele de cialistă a muncii. O astfel de educa PENTRU 24 ORE cova ; 18,30 Cronica economică; zootehnice, be
tehnica securităţii muncii. Au fost 18,40 Muzică uşoară de compo letristice şi de
rea mai bună a sideritei, încărcarea ţie făcută zi de zi la locurile de muncă, Vreme schimbătoare cu cerul mai zitorii sovietici igor Iakusenko popularizare a
destule cazuri cînd unii maiştri, în 'mult noros. Vor cădea precipitaţii sub şi Valentina Jurbinskaia : 19,00 ştiinţei.
ritmică a furnalelor şi menţinerea în îi va ajuta pe aceşti oameni să aibă formă dc lapoviţă şi ninsoare. Tempe
ioc să facă periodic instructajul mun ratura în scădere va fi cuprinsă ziua Jurnalul, satelor; 19,25 Muzică Le puteţi pro- ;
cărcăturii la nivelul optim stabilit etc. o comportare demnă şi în afara între între — 2 şi 5 grade, iar noaptea în
citorilor, asupra cunoaşterii şi respec tre 1 şi — 4 grade. Vînt potrivit cu populară rominească; 20,30 cura :
Prin îndeplinirea zilnică a acestor prinderii, în viaţa lor familiară. To intensificări din sud-nord.
tării N.T.S. i-au pus pe aceştia să sem Noapte bună, copii: „Vulpea şi — din librări
criterii s-a urmărit creşterea indicilor varăşul loan Gotoţ a recomandat co
neze Iişele de instructaj, fără măcar cocoşul“, poveste populară per ile şi magazine-
de utilizare a furnalelor, realizarea mitetului sindicatului nou ales să tragă
sană; 21,30 însemnări despre le cooperative
unei producţii mai mari de fontă de învăţăminte din lipsurile ce s-au mani
bună calitate peniru oţelării. activitatea cultural-artistică din lor de consum ;
festat în activitatea vecinului comitet,
Asemenea obiective concrete şi mo regiunea Crişana; 21.35 Forma — prin difu- \' *
să manifeste mult mai multă grijă ţii romîneşti de muzică uşoară ; zorli voluntari v!
bilizatoare au fost stabilite şi în în 23,15 Concert de noapte. de carte de la s
faţă de nevoile social-culturale ale si sate ;
trecerea oţelarilor şi laminaturilor. derurgiştilor hunedoreni. Programul I I : 12,15 Muzică
populară rominească interpre
Cei care au luat cuvîntul Ia confe- A. MITROFAN
tată dc Ana Bălăci, Ion Şerban — prin echi
şi Gheorghe Stanică; 13,15 cro pele de difuza-,
nică de uzină; 15,00 Muzică re a cărţii din •;
populară din ţări socialiste; casă in casă. .>V
15,35 'Actualitatea in ţările socia-
