Page 25 - 1962-03

fţe â '0 " " '“ \
A nul XIV. Nfr. 2240
Să p regătim temeiul©
©©nferimfele l®eale
ale sindicatelor
Iu luna ianuarie a
acestui an, in în­ VICHENTE BALAN
treprinderile, insti­
tuţiile şi comunele preşedintele Consiliului regional luate, cum a popu­
din regiunea noas­
tră, ca în întreaga al sindicatelor Hunedoara
ţară, au început să aibă loc adunări şi
conferinţe de dări de seamă şi alegeri
sindicale. Această importantă acţiune
s-a desfăşurat şi se desfăşoară în con­
diţiile cînd oamenii muncii s-au mobi­
lizai şi mai activ pentru a traduce în
¦!aţă Directivele celui de-al 11Mea Gon­
ii P.M.R.
Pentru ca această acţiune să se
poată desfăşura în cele mai bune con­
diţii, şi să se respecte cu stricteţe de­
mocraţia muncitorească, să se aleagă
în fruntea organizaţiilor sindicale cei
mai buni muncitori, tehnicieni, ingineri
şi funcţionari, care au dovedit prin
fapte ataşamentul lor faţă de partid,
faţă de clasa muncitoare, dragoste
fată de muncă şi de avutul obştesc
Biroul executiv al C.R.S., ţinînd seama
dc indicaţiile C.G.S. şi ale Biroului
Comitetului regional de partid, s-a o-
cupat din timp de pregătirea şi des­
făşurarea alegerilor sindicale. In aceas­
tă direcţie atît la nivelul regiunii, cit
şi la nivelul raioanelor şi oraşelor, au
fost organizate şedinţe de lucru cu
activul sindical în care s-a arătat
practic cum trebuie pregătite dările de
scamă pentru ca în acestea să se cu­
prindă aspectele cele mai semnificative
ale muncii sindicale.
In majoritatea întreprinderilor, in­
stituţiilor şi comunelor c a : exploată­
rile miniere din Valea Jiului, Uzina
„Victoria“ Călan, 0.S.1L, I.C.S.II., E'.Al. rinţelor, grijii pentru ca localurile unde
Barza, U.M. Cugir, în comunele Do-
bra, Băiţa şi altele, comitetele sindi­
catelor s-au îngrijit să creeze o agi­
taţie vie prin lozinci, panouri, expoziţii, bună desfăşurare a lucrărilor, la un
conferinţe care au trezit şi mai mult
interesul oamenilor muncii faţă de. acest
important eveniment.
Trăgînd învăţăminte din desfăşurarea
alegerilor in grupele sindicale, comi­
tetele sindicatelor împreună cu comi­
tetele de secţie s-au ocupat de pregă­
tirea temeinică a adunărilor şi confe­
rinţelor. In cadrul acestora, membrii
de sindicat care au luat cuvîntut la
discuţii au făcut numeroase propuneri
privind desfăşurarea procesului de pro­
ducţie, organizarea întrecerii socialiste,
munca cullural-cducativă de masă, cit
şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă
şi de viaţă.
Nu dc mult la nivelul regiunii, Bi­
roul exfecutiv al C.R.S. a analizat cu
ajutorul unui larg activ sindical, mo­
dul cum au decurs alegerile sindicale
în cadrul întreprinderilor, instituţiilor
şi comunelor. Din această şedinţă s-a
desprins că membrii dc sindicat au avut
o bună orientare, alegind în fruntea or­
ganizaţiilor sindicale oameni ce se bu­
cură de multă încredere, oameni cu
dragoste faţă ce activitatea obştească,
cu spirit organizatoric şi gospodăresc
dezvoltat, capabili să rezolve cu tot
ţmţul de răspundere actualele probleme
ce stau în faţa sindicatelor.
Din întreaga desfăşurare a acestei
ac'iuni, s-a desprins îndrumarea şi a-
jntoru! neprecupeţit şi permanent pe
care organele şi organizaţiile sindicale
l-au primit din partea organizaţiilor de
bază, a comitetelor orăşeneşti şi ra­
ionale de partid.
In ziua de 4 martie a.c. au înce­ selor în lupta pentru desăvârşirea con­
put să se desfăşoare conferinţele lo­ strucţiei socialiste în scumpa noastră
cale ale sindicatelor. E le'.s-au ţinut patrie — Republica Populară Romînă.
pînă în prezent în raioanele Ilia, Ha­
ţeg şi oraşul regional Deva. Merită
a fi scoasă în evidenţă preocuparea
pe care a avut-o biroul executiv al
C.L.S. Ilia, care, sub îndrumarea Co­
mitetului raional de partid, s-a îngrijit
de buna organizare şi desfăşurare a
conferinţei. Aici s-a remarcat îndeosebi
conţinutul bogat al dării de scamă, a
discuţiilor purtate, a hoiărîrilor luate
de conferinţă, ca şi grija manifestată
faţă de delegaţi prin condiţiile ce
le-au fost create. Aceasta dovedeşte că
Siroul executiv al C.L.S. din Ilia a
înţeles importanţa acestui eveniment.
Conferinţele locale ale sindicatelor
care au ayut loc pînă în prezent ne
arată însă pe de altă parte, că mai
avem încă multe de făcut pentru co
restul conferinţelor să-şi atingă întru-
totul scopul. Este necesar ca birourile
executive ale C.L.S. să organizeze in
mod temeinic, conferinţele locale ale
sindicatelor a căror menire este de a
dezbate care a fost preocuparea C.L.S.
şi a organelor şi organizaţiilor sindi­
cale pentru mobilizarea cit mai largă
a maselor la realizarea angajamen­
telor luate. în întrecerea socialistă, or­
ganizarea mai bună a consfătuirilor
de producţie, aplicarea şi extinderea
tehnicii noi şi dezvoltarea mişcării ele
inovaţii. Iii dările de seamă să se a-
nalizeze cu simţ de răspundere cum s-a
generalizat noul în întrecerea socialistă.
Un loc important în darea de seamă
trebuie dc asemenea să-l ocupe analiza
felului cum au fost create condiţiile
de muncă, folosirea judicioasă a fon­
durilor dc asigurări sociale. Un loc
important în dările de seamă va trebui
acordat analizei muncii cultural-educa-
tive dc ninsă, a felului cum aceasta a
AoȔ a '
H « ne
Vineri 9 m artie 1962
saKmtmsBSsnxKBSBKSBEEsasBi
sprijinit realizarea
sarcinilor de plan,
a angajamentelor
larizat fruntaşii iu
întrecere, realizările
- mitetului regional dc partid, Andrei
şi metodele folosite de aceştia, cum a
contribuit munca culturală la ridicarea
conştiinţei socialiste, formarea unei a-
titudini noi faţă de muncă, la cunoaş­
terea politicii partidului nostru, la mo­
bilizarea colectivelor de muncă pentru
traducerea în viaţă a hotărîrilor parti­
dului şi guvernului.
De asemenea va trebui să se anali­
zeze cum s-a preocupat C.L.S. de cu­
noaşterea, alegerea şi promovarea ca­
drelor.
Este necesar ca in dările dc scamă
să-şi găsească un loc corespunzător
analiza critică şi autocritică a muncii
organizatorice, a stilului şi metodelor
dc immcă, preocuparea pentru respec­
tarea principiilor democraţiei muncito­
reşti şi ale centralismului democratic.
Dările de scamă să oglindească felul
cum este promovat principiul muncii
colective şi al răspunderii personale,
cum s-a organizat controlul îndeplinirii
hotărîrilor organelor superioare cit şi
a propriilor liotărîri. Totodată trebuie
subliniată preocuparea pentru soluţio­
narea cererilor şi sesizărilor oamenilor
muncii, pentru activizarea grupelor pe
ramuri, desfăşurarea controlului obştesc
în unităţile comerţului dc stat şi în
unităţile sanitare şi realizarea unei
legături strînsc cu masa membrilor de
sindicat. O atenţie deosebită va trebui
acordată pregătirii din timp a confe­
au loc acestea să fie bine amenajate,
să se dea mai multă atenţie proble­
melor organizatorice, pentru o cit mai
nivel mai înalt.
O atenţie deosebită trebuie dată lio-
tărîrilor cc se adoptă în conferinţele
locale ale sindicatelor pentru alegerea
noilor organe sindicale. Acestea con­
stituie un adevărat -program pentru a c ­
tivitatea organelor sindicale nou alese,
pentru îmbunătăţirea întregii activităţi.
Trebuie creat un climat favorabil des­
făşurării nestingherite a criticii şi au­
tocriticii principiale, tovărăşeşti, pentru
ca toate conferinţele locale să se ridice
cu adevărat la nivelul de înaltă şcoa­
lă dc educare a maselor de muncitori,
a activului sindical, să se transforme. Iu
adevărate tribune de împărtăşire a
experienţei înaintate în munca sindi­
cală.
In perioada ce urmează, o atenţie
deosebită va trebui acordată consti­
tuirii comisiilor pe probleme şi instrui­
rii întregului activ sindical, începînd
de la grupele sindicale, instruire care
să-l înarmeze cu cunoştinţele necesare
rezolvării sarcinilor mari ce-i stau în
faţă.
Numai o pregătire temeinică, făcută
cu mult simţ de răspundere, va asigura
desfăşurarea conferinţelor la un nivel
înalt, va contribui la îmbunătăţirea pe
mai departe a activităţii sindicatelor,
la întărirea organelor sindicale cu ca­
dre bine pregătite politic şi profesional,
capabile să organizeze tot mai temeinic
traducerea in viaţă a sarcinilor ce re­
vin sindicatelor, să determine îmbună­
tăţirea stilului şi metodelor de tnuncă
în sindicale, să dezvolte capacitatea lor
organizatorică şi de mobilizare a ma­
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA !
Solemnitatea înmîiiirsi unor Ordine şi Medalii
Ieri, a avut loc în sala festivă n
Sfatului popular regional solemnitatea
inmînării de Ordine şi Medalii unor
activişti de partid, dc stat şl ţărani
colectivişti pentru merite deosebite în
munca dc colectivizarea agriculturii re­
giunii Hunedoara şi întărirea ceo-
nornico-organizatorică a G. A- C.
La solemnitate au luat parte
Iov. Petru Furdui, prim-secrctar al Co­
Cervcncovici, Gheorghe Vuşdea, Ion Ar­
deleana, secretari ai Comitetului regio­
nal dc partid, Dumitru Dejeu, preşedin­
tele Comitetului executiv al sfatului
popular regional, activişti dc' partid
şi dc stat. Tov. Ioan Roş, secretar al
Sfatului popular regional a dat citire
Decretului Consiliului de Stat al R.P.R.
prin care sc conferă Ordine şi Meda­
lii ale R.P.R. Tov. Dumitru Dejeu, a lu­
minat distincţiile acordate.
Au fost conferite ordinele :
..Steaua R.P.R.“, clasa iV-a tova­
răşilor : Pipoş S. Ioan, Szabo 1. Carol,
Coleeru Gh. Arou, Moga A. loachim,
Boureanu Şt. Ştefan, Şuluţiu P. Ale­
xandrii, Ţogoi Gr. Dumitru.
„Steaua R.P.R.“ clasa V-a tovarăşi­
lor : Borza M. Elena, Cri.şan M. Gheor­
ghe, Mărginea nu T. Ioan, Vasiu R.
Teodor, Mureşan A. Grigorc, Krizboi
I. Iosif, Ureche N. Nicolae, Covaci
Dominic, Oprincscu Gh. Gheorghe, Ra-
dovici Ioan, Nistor Aur.
„Ordinul Muncii" clasă 11-a tova­
răşilor: Ccrvencovicî A. Andrei, Vuşdea
A. Gheorghe, Ardcteanu I. Ioan, Bul­
gărea S. Aurel.
„Ordinul Muncii“ clasa 111-a tova­
răşilor : Radu A. Aneta, Ignat V. Con­
stantin, Cioflică D. Ştefan, Gcorgcscu
A. Mihai, Răicnii S. Georgcl, Hălă-
laia I. Ioan, Olani A. Alexandru, Pop
A. Ioan, Truţă Cili. Petru, Stapciu AL
Gheorghe. Pctraşcu I. Ioan, Cacoveanu
I. Ioan, Lastăn P. Ioan. Şcrban I.
ştefan, Lupu A. Viorcl, Şerbescu f.
Ioan, Rotam ,\\ Aurel, -I-arc’aş M. lo­
veam), Farcaş P. Ioan,' Cazacii C. Vic­
tor, Costa N .. Adrian, Cîfupeanti S.
Ioan, Rusii T. Vasile, Rusir-M. Petru,
Roşu şt. Nicolae. Laszlo E. Gyula, Stan
Gh. Mircc’a.,. B.iriş T. Mircca, Bradti I.
Traian, Cotea P. Ionel, Hanu I. Mi-
h.ail,. Fitip S. T’.-iu.. NVH’!;! S. Stei;'’’.
Munlcanu A. Tovică,' Panta'Gh. Glicor-
ghe.
„Medalia Muncii“ a fo.-t conferita
unui număr- dc 78 tovarăşi.
1i.uiud cuvîntut, tovarăşul Dumitru
Dejeu, preşedintele Comitetului exe­
J5S-
Plaîa salariilor cu autoservire
La atelierul sculărie al F. C..Orăştie, plata avansului (lin
salariu pe luna februarie s-a făcut prin autoservire. Banii au
fost aşezaţi pe masă în atelier. Rînd pc rînd. muncitorii au
consultat lista de plată, an semnat, ridieîndu-şi apoi de pe
masă suma cuvenită.
Schimbarea vechiului sistem de plată, a salariilor prin sis­
temul de autoservire, a reuşit. Aceasta, ca rezultat al creşterii
conştiinţei oamenilor. Nu s-a înregistrat nici o diferenţă de
bani, iar muncitorii şi plătitorii n-au pierdut timp din pro­
ducţie.
Sistemul (le plată cu autoservire va fi aplicat şi la cele­
lalte ateliere.
¦m=
Punct de diiuzare a cărnii
La preparaţia din ionaşcu Constantin. Doar în 5 zile, prin
Petrila a jost inţiin- difuzeazăi voluntar acest punct de difu-
ţat dc curînd un muncitorilor cărţi zare s~au vindut
punct de difuzare a tehnice, politice
cărţii. Aici, tov. ing. beletristice.
Boldura ştefan şi
4 pagini 20 bani
cutiv al Sfatului popular regional a
felicitat pc cci decoraţi şi Ic-a urat
noi succese în munca dc consolidare
a sectorului socialist din agricultură.
In numele celor decoraţi au luat
cuvîntul tov. Ştefan Boureanu, prim-
secrctar al Comitetului raional dc partid
Alba şi ioan Cimpeanu, preşedin­
tele Comitetului executiv al Sfatului
popular raional Orăştie. Iii au mulţu­
mit partidului' şi guvernului pentru
distincţiile acordate şi s-au angajat să
depună toate eforturile şi capacitatea
lor dc muncă pentru întărirea cconomi-
co-organizatorică a G.A.C.
In încheiere a luat cuvîntul tova-
r sul Petru nudul, prim-sccrelar al
Comitetului regional dc partid Hune­
doara. In cuvîntul său, tovarăşul Pe­
tru Furdui a arătat că regiunii noas­
tre i-a fost acordat de conducerea
partidului Ordinul „Steaua R. IE R.“
clasa I-a pentru încheierea colectiviză­
rii agriculturii şi întărirea cconomico-
organizatorică a G. A. C. Acest
lucru demonstrează preţuirea mun­
V. DOROFTESE
lăcătuş
. cărţi în valoare de
?l 762 lei.
IXOBESCU GHEORGHE
corespondent
o Pentru consolidarea econo-
mico-organizaiorică a gospodă­
riilor colective şi creşterea con­
tinuă a producţiei agricole.
(pag. 2-a)
® Sporirea rapidă a produc­
tivităţii pămîntului — preocu­
pare a întregului popor sovietic.
(pag. 4-a)
cii plină dc abnegaţie a ţăranilor
muncitori desfăşurată sub conducerea
organizaţiilor de partid pentru înfăp­
tuirea liniei politice a partidului nos­
tru. Noi am încheiat astfel o etapă
istorică în agricultură. Vă trebui să
desfăşurăm în continuare o activitate
din ce în ce mai susţinută pentru a
întări din punct dc vedere cconomico-
organizaforic gospodăriile agricole co­
lective.
In regiunea noastră avem oameni
buni, care au dovedit că pot obţine
rezultate frumoase in muncă. Noi, co­
muniştii nu trebuie să ne mulţumim
niciodată cu rezultatele obţinute. Va
trebui să obţinem rezultate din cc în
ce mai mari. Sînlciu convinşi că sub
conducerea organizaţiilor dc partid,
oamenii muncii din regiunea noastră
vor obţine noi succese în creşterea şt
dezvoltarea sectorului socialist al agri­
culturii. Asigurăm conducerea, partidu­
lui că vom depune toate eforturile pen­
tru înfăptuirea sarcinilor cc nc-au fost
trasate. ,•
Strungarul Nicolae Cio- \
( boţea lucrează la secţia }
i mecanică a C. S. Hune- }
| doara. Hărnicia şi price- )
ţ pierea cu care lucreazăl-au' \
i situat printre fruntaşii în- 1
t trecerii socialiste din sec- )
I ţie. Pe lingă faptul că-^şi j
[ depăşeşte in fiecare zi )
l planul cu 15-20 la sută, el ,
i execută numai, lucrări de ]
[ bună calitate.
[ IN FOTO : Tov. Nicolae )
\1 Ciobotea la locul de muncă. t)
Trenul a plecat la timpooooooooo
oogooo
Ninsoarea nu încetase toată.
noaptea. O dată cu ivirea zc-
g rilor mai contenise, dar. a — Aici lăcătuşul de revizie respective au şi fost luate în g
g început să bată vîntui. In sta- din staţia Lupeni. La trenul primire.
o ţia Petroşani activitatea nu nr. 2.665 sînt şase frine de- Trenul avea o oprire de nu- <>
O s-a oprit o clipă. Soseau şi feete din lipsă de saboţi, ge mai 26 de minute. In acest t
g plecau trenuri. Acarii abia pu- facem cu el ?
| teau face faţă curăţirii zăpe- Situaţia era destul de gra- ba frînei. şeful de tură urmă- g
g zii dc pe macaze. Manevran-
? ţii lucrau la compunerea şi
o descompunerea trenurilor. O
o dată cu ei. lăcătuşii făceau re-
ooo vi.zi.n trenurilor care soseau sau
O plecau. De serviciu era tura
g condusă de comunistul loan
g Susan. Se apropia ora 11. So-
siseră trenurile nr. 2.664
oo 2.897, se compuseră trenurile
o
%o nr. 2.889 şi 2.898. a căror re- nu se putea. Cărbunele era dată ceasul îngrijorat, dar <>
2 vide se terminase şi. era aş- aşteptat la cocserie. Să se dea chiar în acel moment, . unul g
g teptat trenul nr. 2.665, care afară vagoanele cu pricina, iar cite unul. lăcătuşii ieşiră de g
oo urma să tranziteze,
g — Deci încă puţin şi o să
o putem răsufla niţel, şi-au zis
% lăcătuşii. La trenul nr. 2.665 o
g să fie mai uşor.
o¦s De unde puteau ei şti. că
g tocmai la acest tren îi aşteap-
o tă greul ?
ooooo In timpul acesta, în bi­
roul şefului de tură de la
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOo
o boţii uzaţi pentru a asigura zută in graficul de circulaţie o
— Spor la muncă ! O
urare sinceră, pe care Cor­
nel Cioran, mecanicul con­
trolor. o adresează tracto­
ristului fruntaş Ioan Raţiu
(le la S.M.T. din Alba iu ­
lia, la plecarea acestuia
spre ogoarele colectivişti­
lor.
m -M
;
'P4
rÂnul acestei, colectiviştii clin Orăştie vor cultiva legume şi
zarzavaturi pe 20 ha. Pentru asigurarea răsadului necesar, ei
au pregătit 270 m.p. răsadniţe.
IN CLIŞEU: Colectiviştii Eugenia Berescu, Donnica Bă­
niiaş şi Gheorghe Todea, sub supravegherea atentă a ing. Ioan
Avram, controlează şi îngrijesc răsadurile.
-K53 -
 d t f l 8 î i u oe f e s t i v ă ,
Ieri după-amiază a avut Ioc în sala deputată în Sfatul popular orăşenesc
cinematografului „Filimon Sîrbu“ din Deva. Orteuzia Ilălălai, colectivistă la
oraşul Deva o adunare festivă cu pri­ G.A.C. Băcia şi Doina Bcghegea'nu,
lejul sărbătoririi zilei de 8 Martie — casnică.
Ziua internaţională a femeii. La aduna­
re au participat uu mare număr de fe­ După ce tov. Ladislau Fedoranici a
mei din oraşul Deva. deschis adunarea festivă a luat cuvîn-
tul Iov. Elena Borza care a vorbit des­
Din prezidiul adunării au făcut par­ pre importanţa zilei de 8 Martie. Vor­
te tov. Ladislau FedoVanici, prim- bitoarea a subliniat succesele obţinute
secrctar al Comitetului orăşenesc de de femeile din întreaga lume în lup­
partid Deva, Elena Borza, preşedinta ta pentru consolidarea păcii. Dc ase­
Comitetului regional al femeilor, Ioan menea au fost scoase în evidenţă rezul­
Irimie, preşedintele Comitetului executiv tatele ,obţinute de femeile din ţara
noastră în toate domeniile dc activi­
al Sfatului popular orăşenesc Deva, tate.
Oprea Florica. preşedinta Comitetului In încheiere, elevii şcolii pedagogice
şi Teatrul de stat de estradă din De­
orăşenesc al femeilor Deva, Eleonora
va au prezentat un bogat program ar­
Bodca. profesoara, luliann Deac, pre­ tistic.
şedinta G.A.C. Biscaria, Maria Szentc,
Pentru siiccesulca
agricole de primăvară
Au începui însărnînfările mai prejos. Folosind timpul
prielnic din ultimele zile, ei au
Colectiviştii din Bampotoc, efectuat arături de primăvară
raionul Ilia, profitînd dc timpul pe însemnate suprafeţe.
prielnic din ultimele zile, au
început insâmînţările. Pină a- D. NICOLAE
cum ei au insăminţat cu orz 7
ha. S-au evidenţiat cu acest pri­ corespondent
lej tovarăşii Petru Susan, A-
vram Olar, Nicolae Crăciun, Ni- Temeinic pregăîiii
Ncolae Borza şi alţii.
Colectiviştii din satul Luncă
.PASCL'Lf.j DAMASCII IN Moţilor, raionul Brad, au făcut
corespondent pregătiri intense în vederea
desfăşurării in Dune condiţiuni
Mecarvzaforii a lucrărilor agricole din campa­
nia de primăvară. Pină în pre­
de la S. M. I. Miercurea zent au fost reparate şi revi­
zuite toate atelajele şi unelte­
Cele 140 tractoare ale staţiu­ le agricole. De asemenea, s-au
nii de maşini şi tractoare din pregătit seminţele de ovăz pen­
Miercurea, raionul Sebeş, au tru cele 11 ha. ce se vor în-
plecat în gospodăriile agricole săminţa în curînd. Buletinul 'de
colective pe care le vor deservi analiză al probei ce a fost tri­
în acest an. misă la laboratorul din Alba
Iulia arată că săminţa este de
Repartizaţi in 15 brigăzi, trac­ bună calitate.
toriştii au şi început lucrul pe
ogoare. Membrii brigăzii a X-a, Pe suprafeţele ce se vor în-
de pildă, care lucrează pe o- sămînţa în această campanie,
goarele colectiviştilor din Şpring, acolo unde în anul trecut nu
au fost cultivate plante bune
au executat deja primele ară­ premergătoare, s-au transpor­
tat cîte 20 tone gunoi de grajd.
turi de primăvară. Nici meca­
nizatorii din brigăzile de la L. IOSIE
corespondent
Sebeş şi Lancrăm nu s-au lăsat
]
0000<>0-<X>C)
<o
oo
revizia de vagoane, telefonul sosirea trenului. Nici n-a o- o
sună prelung : prit bine trenul si vagoanele g
g
timp trebuia executată şi pro- g
vă. Trenul era compus din rea cu atenţie munca fiecă- g
vagoane autodescărcătoare.pii- tui lăcătuş şi îi dădea indru- g
nc cu cărbune cocsificaW. pen- mările cuvenite. Din cind in o
im Combinatul siderurgic Hu- cind îşi arunca privirea pe ca- g
nedoata. Să se anuleze trenul (iranul ceasului.. Trecuse a- g
............ .. ... proape 20 de minute de mim- g
D i n p o ş t a = ^ = E că în,cordată, în frig şi zapa- g
-~--------- --------ţţt da, dar mei un lăcătuş nu g
oo
c o n c u rs u lu i ieşea de sub vagoane. g
Şeful dc tură mai privi o
nu se putea, se întîrzia tre- sub vagoane şi-i raportară g
nul. terminarea lucrului. A urmat g
După un scurt timp de gin- proba frinelor şi la termina- o
dirc, deşi ştia că va fi foarte rea ei şeful de tură n o tă : 25 g
greu să facă ceea ce-şi pro- de minute. Atît trecuseră de g
pusese, şeful de tură Ioan la începerea lucrului şi pină g
Susan spuse lăcătuşului de ia la terminarea lui complet㦠g
Lupeni: Mai rămăsese disponibil un o
— Trenul să vină pînă la. minut, timp necesar impiega- g
Petroşani cu procentul de fri- tulul de mişcare să facă ex- g
tiare pe care-l are. In timpul pedierea trenului. g
de oprire noi vom înlocui sa- Exact la ora plecării prevă- g
procentul de frînare cerut. trenul se puse în mişcare. De o
După terminarea convorbi- o parte şi de alta a liniei mai g
rii telefonice, Ioan Susan a mulţi lăcătuşi, de pe feţele g
pus la curent cu cele intim- cărora, cu tot frigul, curgea g
plate ps toţi oamenii din tu- sudoarea, asistau ca de obicei g
ră şi a stabilit ce are de fă- ia defilarea trenului. <>
cut fiecare. Lăcătuşii s-au j CRIŞAN g
înarmat cu saboţi şi aşteptau impiegat de mişcare g
6