Page 27 - 1962-03

Mr. 2240
TRIBUNA PRO PAG ANDISTULUI
Continui de idei mai bogat
In acest an de Invăţămînt,
organizaţia de partid, toţi pro­
pagandiştii din uzina noastră
şi-au sporit răspunderea şi preo­
cuparea pentru a asigura un
conţinut mai înalt învăţământu­
lui de partid.
La cursul de istorie anul I,
pe care-1 conduc, cu sprijinul
organizaţiei de bază, am reuşit
să asigur o frecvenţă bună. Pen­
tru ca lecţiile predate să fie
cit mai interesante, legate de
specificul nostru local, eu mă
pregătesc temeinic. Particip cu
regularitate la instruirea pro­
pagandiştilor ce se face de două
ori pe lună la punctul de pre­
gătire din Lupeni, studiez ma­
nualul de istorie, materialul bi­
bliografic şi documentele parti­
dului nostru.
La întocmirea lecţiei, de mul­
te ori cer sprijin unor tovarăşi
din biroul orgnizaţiei de bază,
care mă ajută să îmbogăţesc
lecţiile cu exemplele cele mai
potrivite.
Recent am predat lecţia
„Lupta Partidului Comunist din
Romînia în perioada crizei eco­
nomice din 1929—1933“.
Pentru a face referiri concre­
te la lupta pe care minerii din
Valea Jiului au dus-o împotri­
--ÄÍ3.Vüt.f--
Ciocănele nu s-au oprit
Intr-una din silele trecu­
te, un tînăr macaragiu in­
cerca să cupiese o macara
pórtala, de un şir de vagoa­
ne staţionate pe o linie din
curtea Atelierelor R.M.R. Si-
meria. înainte insă ca ma­
caragiul să reuşească a exe­
cuta cuplarea, macaraua
prinse să alunece pe linie,
cu piedica sărită. Tînărul,
alarmat, încercă să-i frinese
alunecarea, arunclndu-i cîţi-
va saboţi sub roţi. Viteza
macaralei insă crescuse şi
cum linia era in pantă, pie­
dicile puse de macaragiu nu
serveau prea mult. Uriaşa
macara se îndrepta încet dar
sigur spre linia de transbor­
dare, aflată cu 50 de cm.
m at jos de nivel. Peste aceas­
tă linie ameninţa să se pră­
buşească macaraua. Aceasta,
ar fi însemnat însă scoate­
rea ci din uz şi blocarea li­
niei respective pentru mai
multe zile. In acelaşi timp,
braţul macaralei se apropia
ăc conducta de abur, care
Din activitatea organizaţiilor de partid
HUNEDOARA
Silele trecute, tov. Ioan Lo-
vas, secretarul organizaţiei de
bază P.M.R. nr. 2 din secţia' la­
minorului bluming de la Hune­
doara, ne-a informat că in urma
măsurilor luate privind îmbu­
nătăţirea calităţii metalului,
s-au obţinut o serie de succe­
se. In prezent se constată o se­
rioasă îmbunătăţire în direcţia
încălzirii lingourilor, marcarea
şi depozitarea laminatelor etc.
O mare contribuţie la obţine­
rea acestor realizări au adus-o
agitatorii Ioan Grigoreanu, Flo-
rian Bc-lea, Alexandru Tirlea
şi alţii, care ’desfăşoară o mun­
că de agitaţie susţinută pentru
continua îmbunătăţire a cali­
tăţii laminatelor şi sînt ei în­
şişi exemple în această pri­
vinţă,
VULCAN
Nu de mult, adunarea gene-
îiă a organizaţiei de partid
r. 5 de la E.M. Vulcan, al că­
ii secretar este Tudor Mocuţa,
analizat felul cum se desfă-
lară învăţămîntul politic U.T.M.
Din raportul prezentat de tov.
'etru Moraru, secretarul orga-
izaţiei U.T.M., precum şi din
iscuţiile purtate, a reieşit că
xajoritatea lecţiilor expuse au
ost pregătite la nivelul cores-
mnzător sarcinilor, făcîndu-se
mai strinsă legătură între în-
ăţămintele teoretice şi munca
iractică. Exemplificarea cu fap-
e din oraşul si întreprinderea
cspeetivă a făcut ca lecţiile să
ie ascultate cu interes de
iursanţi, atrăgîndu-i să frecven- pra cursanţilor pentru a vedea
eze cu regularitate la predări
va crîncenei exploatări la care
au fost supuşi sub regimul bur-
ghezo-moşieresci am consultat
pe tov. Miron Popescu, secre­
tarul organizaţiei de partid şi
pe alţi tovarăşi care mi-au
furnizat multe date.
Valea Jiului are o bogată
tradiţie revoluţionară, de aceea,
am insistat mai mult asupra
grevei minerilor din anul 1929.
Am subliniat cauzele şi carac­
terul acestor lupte, faptul că
ele au fost conduse de către
Partidul Comunist din România,
am arătat importanţa Congresu­
lui sindicatelor unitare de la Ti­ cembrie 1961. Fiecare cursant
mişoara care s-a desfăşurat sub
conducerea Partidului Comunist.
In lecţie, am descris viaţa grea
a minerilor, salariile de mizerie
ce le primeau în acea vreme,
lipsa celor mai elementare mă­
suri de protecţia muncii, şoma­
jul care exista atunci.
Vorbind despre lupta mineri­
lor din Lupeni, am arătat în­
semnătatea acestei lupte pe
plan intern şi extern, apreciere
făcută de Internaţionala Comu­
nistă şi Biroul Internaţionalei
Sindicale Roşii.
La sfirşitul acestui punct am'
arătat că pentru a stăvili lupta
minerilor, capitaliştii au folo­
sit represiuni singeroase, re-
A stantin (Minerul Lupeni); Urdca Mi­
alimentează ciocanele forje­
lor, gata s-o doboare. For­
jele erau deci şi ele în pe­
ricol.
In apropiere, în afară de
tînăr, se mai aflau însă şi
alţi oameni. Printre ei era şi
comunistul Birţan Alexandru.
Văztnd primejdia, el dădu
semnalul, chemîndu-şi in aju­
tor tovarăşii.
Comunistul Birţan 'Alexan­
dru sări să proptească cu
pieptul său macaraua. Ală­
turi de el era şi comunistul
Sirbu Florea şi încă alţi zeci
de muncitori.
Macaraua îşi încetini alu­
necarea, apoi se opri de tot,
la o mică distanţă de con­
ducta de abur.
Oamenii fuseseră mai tari.
Comuniştii Birţan Alexan­
dru, Sirbu Florea şi ceilalţi
tovarăşi de muncă ai lor,
şi-au făcut datoria.
Ciocanele forjelor nu s-au
oprit.
R. L’. NICOLAE
şi seminarii. De altfel şi frec­
venţa de 90—95 Ia sută spune
acest lucru, Prin bibliotecarul
voluntar Ioan Urzică s-a asigu­
rat cursanţilor materialul biblio­ nu-şi conspectează materialul
grafic necesar studiului indivi­
dual.
Printre tinerii care sînt sîr-
guineioşi la învăţătură şi dor:
nici să înveţe cît mai mult, me­
rită să fie scos în evidenţă ute-
mistul Tiberiu Kovaci care se
pregăteşte cu seriozitate şi
participă activ la discuţii.
Cu toate aspectele ' pozitive
care au fost arătate, participan­
ţii la discuţii au scos în evi­
denţă şi o serie de lipsuri. Da­
torită insuficientei preocupări
din partea comitetului U.T.M.
pe de o parte, iar pe de altă
parte din neglijenţa propagan­
diştilor şi a cursanţilor, pre­
darea lecţiilor a rămas în urmă.
'Apoi, deşi au un slab nivel po­
litic, unii tineri ca Dănilă Tiis- losească de acest preţios ajutor
teş, Eleonora Butaş, Rodica Pis
etc., nu participă cu regulari­
tate la' învăţămint (avînd doar
o prezenţă sau două) şi atunci
cind vin, n-au conspectate lec­
ţiile şi nu participă la discuţii.
Datorită acestui fapt, nici în
procesul de producţie aceştia nu
sînt la nivelul sarcinilor.
Faţă de această situaţie, co­
mitetul organizaţiei U.T.M. n-a
luat măsuri corespunzătoare. A
lipsit controlul permanent asu­
dacă îşi conspectează lecţiile,
iar cei care nu participă la în-
văţămînt, n-au fost traşi la răs­ tarii organizaţiilor de bază de
pundere.
Faţă de această situaţie, co­
muniştii au venit cu propuneri
preţioase, Iar adunarea gene­
rală a organizaţiei de partid a
drum ul socialism ului
Pfl
curgind totodată şl la sprijinul
elementelor reformiste. Tot aici
am vorbit despre trădătorul V.
Luca, descoperit mai tîrziu ca
agent al siguranţei strecurat în
mişcarea muncitorească.
Atit la primul punct — criza
economică din 1929—1933 în
România, cit şi la al doilea —
luptele maselor muncitoare, con­
duse de P.C.R., am insistat a-
supra ideilor principale ale te ­
mei.
De un real folos ne slnt Do­
cumentele plenarei C. C. al
P.M.R. din 30 noiembrie — 5 de­
studiază aceste documente în
mod aprofundat, pe bază de
notiţe. Pentru ca discuţiile în
cerc să fie la un nivel cît mai
ridicat, îi ajut pe cursanţi să-şi
întocmească planurile conspec­
te, să-şi fixeze ideile de bază
ale lecţiilor. După ce predau
o nouă lecţie, trec la locurile
de muncă ale cursanţilor, ii în­
treb dacă au început studiul,
ce greutăţi întimpină. Un aju­
tor în această direcţie îl primesc
din partea celor mai buni
cursanţi, comuniştii Domnica
Laza, Ioan Chirolovici, Sigis­
mund Marton care se interesea­
ză de felul cum tovarăşii lor
îşi iau notiţe şi studiază. Aceas­
tă legătură permanentă, ajută
în muncă, face ca interesul pen­
tru învăţămîntul de partid să
crească.
Ţinînd o evidenţă clară a ce­
lor care iau cuvîntul la semi­
nar pot să antrenez la discuţii
în egală măsură, pe toţi cursan­
ţii, în aşa fel, ca fiecare să
participe la dezbaterea proble­
melor ce se ridică în cadrul
seminarului.
însuşirea temeinică a lecţii­
lor predate la învăţămîntul de
partid ajută la creşterea con­
ştiinţei, a nivelului politic şi
ideologic. Mulţi dintre cursanţi,
printre care şi Ioan Bodescu,
Constantin Gaşpar etc., au de­
venit buni agitatori, stau dc
vorbă cu muncitorii mai tineri,
Ie explică în ce condiţii grele
lucrau în trecut muncitorii, le
relatează din lupta care au
dus-o minerii împotriva exploa­
tării.
Pentru ca să poată întocmi
lecţii cu un bogat conţinut de
idei, propagandistul trebuie să
studieze cît mai mult. Iată de ce
eu mă străduiesc să învăţ cit
mai mult, să studiez temeinic
Istoria P.M.R. şi documentele
partidului nostru.
LĂZĂRUŢ ALEXANDRU
propagandist la cursul de istoric
anul I — Uzina electrică Vulcan
adoptat un plan de măsuri co­
respunzătoare. Astfel, s-a hotă-
rît ca tinerii care nu participă
la învăţămint, nu studiază şi
indicat, precum şi cei care în
procesul de producţie nu-şl fac
datoria şi în societate n-au o
comportare demnă, să fie ana­
lizaţi în adunările generale
U.T.M. şi traşi la răspundere cu
toată seriozitatea, să se scrie
despre ei la gazeta de perete
şi la postul U.T.M. de control.
S-a hotărît de asemenea ca
pînă în ziua de 27 februarie
să se ajungă cu lecţiile la zi,
lucru ce s-a şi făcut, iar pen­
tru educarea comunistă a tine­
retului să se ţină periodic con­
ferinţe, recenzii, întîlniri cu
comuniştii, să se formeze o bri­
gadă artistică de agitaţie în
cadrul sectorului etc.
Este de datoria tovarăşilor
din organizaţia U.T.M. să se fo­
dat de comunişti şi să lupte
pentru aplicarea în practică a
indicaţiilor date cu prilejul ana­
lizei muncii lor.
AUREL HOZU
corespondent preţios schimb de experienţă
HAŢEG
Comitetul raional de partid
Haţeg a organizat „Ziua secre­
tarilor“, la care au luat parte
secretarii organizaţiilor de
partid din gospodăriile colec­
tive, precum şi secretarii orga­
nizaţiilor de bază din întreprin­
deri şi instituţii.
Programul „Zilei secretarilor“
s-a desfăşurat în mod diferen­
ţiat, după caracterul organiza­
ţiei — sat sau oraş. Cu secre­
- i i*\^VXlFnW f!r.VnPW dt.!2USTJ$-\’g r *,'&:¦J .y>3flgrog.ftM !CI 7 7 R B î3 ^ K e ^ K S ff^ r2 E ro ? 7 ’TK?71^7'XOT5uT3T'''
J. ¦' ¦<' ¦ .
' ' Sm M m M im M W wf Af l i t IL - ^
. , ,) ' .
& Coborîre seniori: 1. Muritcanu Con­
SY '
Noua hală a turnătoriei
de precizie de la U. M.
Cugir. Ea este înzestrată
cu utilaj modern şi va
contribui la îmbunătăţirea
procesului de fabricaţie a
maşinilor unelte.
®9s2 I ss KasEaîss|MŞisaSKSil0
° Dc curînd, în satul Tărtă-
ria a fost prezentat un nou şi
interesant program de către bri­
gada artistică de agitaţie, în­
chinat pregătirii campaniei
agricole de primăvară. La reu­
şita lui şi-au dat concursul ti­
nerii Aurelia şi Simion Stan ş.a.
(Gheorghe Balosin).
° La Dobra, filmul documen­
tar „Puterea pîinii“ a fost vizi-
opat de S44 ţărani colectivişti.
Dintre aceştia, 300 s-au înscris
la concursul iniţiat de Între­
prinderea cinematografică re­
gională, pe teme inspirate din
film. (C. Tomuţa).
0 în satul Reia, la cercul agro­
zootehnic, s-au predat pînă în
prezent 10 lecţii, toate legate de
specificul gospodăriei colective,
între cursanţii fruntaşi în însu­
şirea materialului pi'edat se nu­
mără brigadierul Victor Roşea,
colectivista Maria Lăzărescu şi
alţii. (Ana Gligor).
la sate a fost organizată audie­
rea a patru referate şl infor­
mări pe diferite teme, susţinute
de secretarii organizaţiilor de
bază ale gospodăriilor colective
din Rîu Bărbat, Boşorod, Bert-
helot şi Toteşti.
Tovarăşul Tirt Ion Bicu, se­
cretarul organizaţiei de bază
din G.A.C. Boşorod, de pildă, a
susţinut referatul cu tema
„Preocuparea organizaţiei de
partid din Boşorod faţă de ri­
dicarea construcţiilor necesare
în G.A.C.“, iar Aurel Horvat —
secretarul organizaţiei de partid
din G.A.C. Berthelot, despre
„Felul cum îndrumă şi conduce
organizaţia de bază activitatea
cultural-educativă a căminului
cultural“. Din partea organiza­
ţiilor de partid din Rîu Bărbat
şi Toteşti s-au prezentat infor­
mări privind preocuparea celor
două organizaţii de partid in
ce priveşte primirea de noi can­
didaţi şi respectiv felul cum se
preocupă comuniştii de organi­
zarea muncii în sectorul zoo­
tehnic.
Informările prezentate şi dis­
cuţiile purtate de majoritatea
participanţilor au constituit un
pentru toţi secretarii organiza­
ţiilor de partid săteşti.
In partea a doua a1 progra­
mului stabilit pentru „Ziua se­
cretarilor“, tovarăşii Ioan Pa-
tilineţ, Gheorghe Oprinescu şi
Nicoiae Zamora — secretari ai
Comitetului raional de partid,
au făcut instructaje şi recoman­
dări privind problemele mun­
cii organizatorice şi de propa­
gandă, de care trebuie să se
preocupe organizaţiile de partid
de la sate în această perioadă.
P. FEL1CIAN
corespondent lonului rotund“, „Turismul ,
Mi 'w* ,' :^. x*"'"ţ Â « »
? - sáS8Sw»«íiS!í
- V .m ¦
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor rîngul Petroşani),
de muncă si de viată
Zi de zi, în unităţile noastre socia­
liste se obţin realizări dintre cele mai
frumoase. Se produce metal peste plan,
se dau în folosinţă oamenilor muncii
noi apartam ente; prin comerţul socialist
sc desfac tot mai mulic produse. Se
îmbunătăţesc continuu condiţiile de
muncă, de viaţă.
Din păcate însă, în diverse sectoare
de activitate îşi mai fac loc şi lipsuri.
In dorinţa dc a îndrepta lucrurile, oa­
menii muncii sc adresează cu încredere
ziarului, criticînd deficienţele sesizate.
Este desigur o metodă comunistă de în urma articolului apărut factorii com­
muncă, dc într-ajutorare tovărăşească,
metodă care trebuie privită ca atare
dc toate forurile competente. Şi în
marea majoritate a cazurilor aşa stau
lucrurile. Iată şi un exemplu.
In ziarul nostru nr. 2197 din 18 ia­
nuarie 1962 a apărut nota „O obiecţie
neargumentată“, prin care era criticat
faptul că la mina Uricani stau nefo­
losiţi mai mulţi suporţi telescopici. Co­
mitetul orăşenesc de partid Petroşani
a privit cu mult simţ de răspundere
critica, pe care o consideră pe de-a
întregul justă. In răspunsul primit la
redacţie se precizează: „Conducerea
E.M. Uricani a introdus numai doi
suporţi telescopici, cu titlu de experien­
ţă, fără a instrui temeinic grupele
carc-i folosesc. Din acest motiv s-au
întîmpinnt greutăţi; sc cerc atenţie,
pricepere, din partea minerilor care fo­
losesc asemenea suporţi. Micşorarea c-
fortului fizic este însă evidentă“. Şi, mai
departe, în răspuns se spune că s-au
luat măsuri de către conducerea G.C.V.J.
ca toţi suporţîi telescopici să fie daţi
grupelor de mineri în folosinţă şi să
sc facă un temeinic instructaj, urmat
de un control periodic din partea ca­
drelor tehnice.
In acelaşi ziar a apărut şi nota „O
haldare nelalocul ei“. Aici era criticată
întreprinderea minieră Tcliuc pentru
faptul că depozitează materialul steril
extras din mină pe căile dc acces ale
salariaţilor sectorului de explorări „Ar­
dealul", provocîndu-le greutăţi. Răs­
punsul primit (semnat dc tov. ing. N.
Jurcoane, directorul I. M Teliuc) pre­
cizează că' pentru remedierea acestor
deficienţe s-au. luat următoarele măsuri:
s-au numit şefi dc coloană auto pentru
fiecare schim b; la fiecare haldă s-au
pus oameni care dirijează descărcările ;
s-a dotat secţia transporturi auto cu
încă un buldozer pentru nivelarea hăl-
zilor, în funcţia de şef de secţie a fost
numit un inginer.
Mai există însă şi situaţii cînd cei în
cauză, în loc să caute cele mai potrivite
măsuri pentru remedierea unor neajun­
suri criticate dc ziar, vin în răspun­
surile-lor cu o mulţime de justificări.
In acest fel au procedat tovarăşii Dic-
nisie Pintecan şi Nicoiae Haida (pri­
mul, director, adjunct, iar al doilea vi­
cepreşedinte al comitetului sindicatului
dc la Trustul minier Deva) în răspun--
—OOO—
Ciclu de film e sportive
In cursul lunii februarie, la
cinematograful „Alexandru Sa-
hia“ din Petroşani, a fost orga­
nizat un ciclu de filme sportive.
Cu acest prilej au rulat filmele
sportive întitulate „In jurul ba­
mijloc de prietenie între po­
poare“, „Fotbal pe glob 1960“ şi
„Sport nr. 6 din 1961“.
La spectacole au luat parte
un număr de 824 sportivi şi
sportive, precum si alţi tineri.
B. STAICU
corespondent
sul trimis ziarului la articolul „Anga­
jament neîndeplinit“. Chiar la începu­
tul materialului de răspuns, cei doi
„precizează“ că din contractul colectiv
al exploatării miniere Deva pe anul
1961“ nu rezultă angajamentul dc în­
fiinţare a unui dispensar medical..."
Pentru ca, doar cîteva rînduri mai jos
să recunoască că e necesară amenajarea
unui dispensar. Cu alte cuvinte dînşii
dau de înţeles că Trustul minier Deva
a fost criticat pe nedrept.
Credem că ar fi fost mai bine dacă
petenţi de la trust ^-ar ii străduit să
găsească cca mai bună modalitate de
rezolvare a problemei dispensarului me­
dical. In acest fel ar fi putut răspunde
ziarului că dispensarul va 'funcţiona
nu tocmai în luna aprilie (menţionăm
că şi acest termen este doar după a-
precierca dînşilor), ci ceva mai re­
pede.
Materialele critice apărute în presă
urmăresc înlăturarea lipsurilor care
frînează bunul mers al procesului de
producţie, buna convieţuire obştească
etc. Sînţem datori, prin urmare, să ie
acordăm toată atenţia, să Ic tratăm cu
simţ dc răspundere.
. A. NICULEStCU
JUiiArJ
Programul 1 : 5,25 Muzică dă ; 15,10 Din folclorul popoa­
populară, rominească; 6,10 Mu­ relor; 15,45 Pagini din lucrările
zică de estradă ; 6,30 Emisiunea lui Zahavia S tancu; 16,00 Cin­
pentru sate : Carnet ştiinţific ; tece pioniereşti: 16,15 Vorbeşte
6,45 Salut voios de pionier; Moscova; 17,15 Melodii distrac­
7,15 Jocuri populare rom ineşti; tive ; 17,50 Ştiinţa în slujba
7,30 Sfatul medicului : Reguli păcii : 13,00 Program muzical
de viaţă ale bolnavului de ini­
mă ; 7,45 Muzică uşoară inter­
pretată la acordeon : 8,00 Mu­
zică ; 8,30 Concert de diminea­
ţă : 9,00 Roza vînturilor : „Pes­
te mări şi ţări“ (din aminti­
rile urnii călător român) : 9,30
Melodii populare româneşti şi
ale minorităţilor naţionale ;
10,08 Cintece pentru cei mici ;
10,2Q Concert ghicitoare (relua­
re) ; 11,03 Melodii de estradă;
12.20 Album sportiv ; 12.30 Cîn-
tece şi jocuri populare romî-
n e şti; 14,40 Dansuri de estra-
®d_h
i' J it & iB i f lf c MhF-r c f ii it
10 MARTIE 1962
DEVA: Pace noului venit:
Doctorul din Bothenow ; HUNE­
DOARA : Intîlnirc pe cablu ;
SEBEŞ : Două vieţi (seria I-a
şi a Il-a) ; EvdolCia; PETRO­
ŞANI : Fii fericită, A n i! ; in
noaptea spre 13 ; ALBA IULIA :
Pinze purpurii: Lumină la fe­
reastră ; ORĂŞTIE: S-a furat
o bombă; Te iubesc, via ţă ; SI-
MERIA: La ordin, să tră iţi! ;
H A Ţ E G : Bufonul regelui ;
BRAD : Porto-Franco ; LONEA :
Rapsodia Ucraineană ; TEIUŞ :
Leon Garos îşi caută prietenul:
ZLATNA: Dama de pică; ILIA:
Omul nu se predă ; APOLDUL
DE SUS: Socoteli greşite.
pa?- 3
SPORT
Campionatul republican
de schi
FAZA REGIONALA
De curînd, pe pîrtiile de schi din ma­
sivul Straja s-au desfăşurat întrecerile
din cadrul campinatului republican, faza
regională. Cei 65 de concurenţi re-
prezcntînd raioanele Haţeg, Orăştie,
oraşele regionale Deva, Hunedoara şi
Petroşani care au luat startul la pro­
bele de schi au oferit vii întreceri, cu
rezultate tehnice bune. Iată pe primii
trei clasaţi în probele dc schi. Concu­
renţii clasaţi pe locul 1 au fost decla­
raţi campioni regionali.
Fond 3 km. junioare : 1. Ceavlovici
Margareta (Minerul Lupeni) ; 2. Cos-
tca Angcla (Elevul Orăştie).
Fond 5 km. senioare: Kato Terezia
(Minerul Lupeni); 2. Moroianu Elena
(Metalurgistul Cugir) ; 3. Gerstembrein
Margareta (Voinţa Petroşani).
Fond 5 km. juniori: 1. Ambruş
Zoltan (Minerul Lupeni) ; 2. Burcă
Mihai (Gorvinul Hunedoara) ; 3. Her-<
bert Zittmar (Metalurgistul Cugir).
Fond 15 km. seniori: 1. Leampa
Ioan (Minerul Lupeni) ; 2. Spicika
Emil (Voinţa P etroşani)", 3. Ambruş
Petru (Minerul Lupeni).
Fond 10 km. juniori: 1. Ambruş Zol-
fan (Minerul Lupeni) ; 2. Gioran La-
zăr (Voinţa Petroşani) ; 3. Burcă Mi­
hai (Gorvinul Hunedoara).
Slalom uriaş seniori: (1.800 m. cu 45
porţi) 1. Lazăr Victor (Parîngul
Lonea) ; 2. Katto Adalbert (Minerul
Lupeni) ; 3. Muntean Constantin (ML
nerul Lupeni).
Slalom uriaş juniori: 1. Birlida Du­
mitru (Şcoala sportivă elevi Petroşani);
2. Seirtel Sigfrid (Ştiinţa Petroşani);
3. Boniş Francisc (S.S.E. Petroşani).
hai (Voinţa Petroşani); Gerstembrein
Andrei (Voinţa Petroşani).
Coborîre juniori : 1. Birlida Dumitru
(S.S.E. Petroşani); 2. Scidcl Sigfrid
(Ştiinţa Petroşani); Guia Friederieh
(Minerul Lupeni).
Slalom special seniori (2 manşe cu
54 porţi) : l. Munteanu Constantin
(Minerul Lupeni) ; 2. Katto Adalbert
(Minerul Lupeni) 3. Lazăr Victor (P a­
Slalom special juniori: 1. Birlida Du­
mitru (S.S.E. Petroşani) 2. Scidel Sig­
frid (Ştiinţa Petroşani); 3. Guia Fric-
derich (Minerul Lupeni).
De menţionat faptul că, după mai
mulţi ani dc absenţă, sportivii raioa­
nelor Orăştie şi Haţeg, ca urmare a
unei munci mai intense depuse de o
parle din membrii comisiei regionale
dc schi s-au prezentat la acest con­
curs şi au demonstrat că şi în aceste
raioane sînt posibilităţi dc practicare a
schiului.
S. BALOTU
corespondent
FOTBAL
Gorvinul Hunedoara —
Minerul Lupeni 2-0 ( 2-Q)
Joc frumos, foarte disputat mai ales
în prima repriză. Acţiunile de poartă
s-au desfăşurat într-un ritm viu, iu
special datorită atacanţilor echipei Cor-
vinul. In partea a doua a meciului, hu-
nedorenii au încetinit ritmul de joc. Fot.
halişiii din Lupeni au jucat mai bine
în repriza a doua în schimb n-au şutat
aproape dc loc spre poartă. Deşi au
combinat frumos au plimbat însă mult
mingea în faţa porţii, şutind imprecis.
Au marcat Pop (min. 22) şi Covaci
(min. 40).
M. N.
A
10 MARTIE 1902
pentru fruntaşi în producţie din
industrie şi agricultură; 19,05
Scrisori din ţa ră ; 19,12 Muzică1
populară oltenească interpre­
tată dc Maria Lătăreţu, Florea
Cioacă şi Marin C hisăr: 21,33
Program pentru iubitorii de ro­
m anţe; 22,30 Muzică de dans.
Programul I I : 15,00 Melodii
de muzică uşoară; 17,30 Carnet
de reporter ; 20.00 Pe teme in­
ternaţionale ; 20,10 Jocuri popu­
lare rom îneşti: 20.30 Noapte
bună copii : „Ivanca şi Marin­
ea“, poveste populară bulgară ;
20,40 Muzică de dans.
Buletine de ştiri: 5.00; 6,00;
7,00: 10,00; 11,00; 13,00;
15,00: 17,00 ; 19,00; 22.00;
23,52-23,55 (programul I); 12,00;
14,00: 16.00; 18.00; 21,00:
23,00 (programul II).
___________
j e f r e o m l ü s «j l j :
PENTRU 24 ORE
Vreme relativ rece cu cerul schim­
bător. Vor mai cădea ploi locale sul)
formă dc ninsoare mai frecventă in
regiunile de munte. Temperatura sta­
ţionară va fi cuprinsă ziua între — 1
şi 3 grade, iar noaplea va coborî la
— 1 şi — 3 grade. Vântul va sufla po­
trivit cu intensificări locale din nord-
est.