Page 28 - 1962-03
P. 28
- p a f. 2J D R U M UU SOCIAM SM UUUT M r 2240
!Htse~r\*îrar~nrra»;**Jm*2ft tTCTmtaVAgPu*rygT^TV Erci^^icgm faM ?^^^-*>t^ra.tfW K n
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE 5TIRI ULTIMELE ŞTIRI
Lucrările Plenarei M ari a c ţiu n i peaifeta p a c e
C. C. al P. C. U. S. a le îessaelior ia A nglia şl F ra n ţa
MOSCOVA 8 (Agerpres). T ASS transm ite: LONDRA 8 (Agerpres). — Pe alte pancarte era scris: PARIS 8. Corespondentul
La 7 martie femeile partici „Să fie interzisă bomba atomi Agerpres transmite :
La 8 martie, în cadrul plena rei Comitetului Central al pante la „Mişcarea pentru de că“, „Nici un fel de baze în An Cu ocazia Zilei internaţionale
P.C.U.S., a continuat discutarea raportului lui N. S. Hruşciov zarmarea micleară“ au organi glia“, „Am obosit să trăim cu a femeii, la Paris’ şi în alte lo
„Etapa actuală a construirii co munismului şi sarcinile parti zat pe tot cuprinsul Angliei spaimă“. calităţi ale Franţei au avut loc ’n n p p n n p r*/*
manifestaţii în sprijinul cere Participantele la demonstra numeroase acţiuni la care au ^ r ' r r ’r n r ' , n r
dului în îmbunătăţirea conduce rii agriculturii“.
La şedinţă au luat cuvîntul : F. D. Kulakov, prim-secre- rii de renunţare la arma nu ţie au depus la ambasada participat !nii de femei. In sea f In noua regiune petroliferă a Indiei — ’Ankleşvar —]
ta r al Comitetului de ţinut Stav ropol al F.C.tJ.S., V. E. Pisarev, cleară şi In semn de protest Franţei şi la ambasada S.U.A. ra zilei de 7 martie, în sala [creată cu ajutorul specialiştilor sovietici. Pină nu demult~]
şeful laboratorului de selecţiona re a culturilor cerealiere de împotriva reînnoirii de către scrisori adresate ambasadori Mutuallîte din Paris, 1.500 de ^această regiune era un loc pustiu. Azi, Ankleşvarul este cen-1
puterile occidentale a experien femei au participat la o sera
primăvară de la Institutul agricol de cercetări ştiinţifice din ţelor cu arma nucleară. lor. tă organizată cu ocazia Zilei in (irul industriei petrolifere a indiei. Pretutindeni se înalţă son-^
regiunile centrale ale zonei fără cernoziom, L. I. Florcntiev, ternaţionale a femeii. La înce
prim-secretar al Comitetului reg ional de partid Kostroma al Cea mai marc demonstraţie a In scrisoarea adresată amba putul' seratei a fost păstrat un t de. Petroliştii indieni au primit un mare ajutor pentru dezvol-
r.C.U.S., S. P. Pavlov, prim-secr etar al C.C. al U.T.C.L. din avut loc la Londra, unde femei sadorului francez se condamnă 7ninut de reculegere în memo
U.R.S.S., S. D. Hitrov, prim -secretar al Comitetului regional Vo- le au străbătut străzile oraşu refuzul guvernului francez de ria celor trei femei, luptătoare ^tarea regiunii lor petrolifere, din partea specialiştilor sovietici, l
ronej al P.C.U.S., V. S. Fedorov, preşedintele Comitetului de lui din cartierul Portland-Plaec a participa la lucrările Comite pentru pace care au căzut la
Stat pentru chimie de pe lingă C onsiliul de Miniştri al U.ît.S.S. pînâ In centrul Londrei. tului celor 18 state. 8 februarie în timpul manifes [¦ IN FOTO : La sonda nr. 46 construită de către specialiştii î
I. V. Bieevoi, prim-secretar al C omitetului raional Novo-Ale- taţiilor antifasciste ele la Pa
xandrovsk al P.C.U.S., ţinutul St avropol, V, E. Cernîşev, prim-se- Ele purtau tablouri uriaşe In scrisoarea adresată amba ris. Cu această ocazie au fost [sovietici. Sondorul V. Beleaev (la mijloc) împărtăşind din ex-^
cretar al Comitetului de ţinut P rimorie al P.C.U.S., V. G. Komîa. care înfăţişau victimele bom sadorului S.U.Â., se spune că citite poeme de Paul Eluard
bov, prim-secretar al Comitetului regional Poltava al P. C. din hotărlrea guvernului S;U,A. de şi Nazim Kikmet, închinate lup 1pprienţa sa petroliştilor indieni. ' -j
bardamentului atomic asupra o- a efectua experienţe nucleare
?. C. Francez cheamă poporul
raşelor Hiroşîma şi Nagasalu, in insula Cbristmas subminează să pună frîu aciivifăfii fasciştilor
Ucraina, V. (V. Grişin, preşedintele C.C.S. din U.R.S.S., P. 1. Mo- tablouri pe care era scris: ,,A- şansele de realizare a unui a- tei pentru pace. Participantele din O. A, S.
rozov, prim-secretar al Comitet ului regional Amur al P.C.U.S., ceştia sînt japonezi, dar ar ccrd la Geneva în problema la această serată au trimis un
A. A. Kolcarev, prim-secretar al C omitetului deţinui Krasnoiarsk putea fi englezi“. dezarmării. mesaj femeilor algeriene în PARIS 8 (Agerpres). — se, pun la cale incendieri, ucid
al P.C.U.S., M. S. Siniţa, prim -secretar al Comitetului regional căre-şi manifestă prietenia şi In legătură cu începerea tra locuitori. Guvernul de Gaulle
solidaritatea cu lupta acestora. tativelor de la Evian, Partidul
Gdesa al P.C. din Ucraina. S ă fie an u late Comunist Francez a dat publi şi reprezentanţii lui le peimit
Lucrările plenarei continuă. In dimineaţa zilei de 8 mar cităţii o declaraţie în care se să acţioneze nepedepsiţi. încu
tie, o delegaţie d e . femei din spune printre altele: rajaţi de această impunitate,
o.N. u. ; Lucrărj|e Comitetului experienţele nucleare! Paris a remis preşedintelui. re fasciştii încep să aplice ace
celor 17 state publicii, sutele de petiţii cu In timp ce au început trata, leaşi metode şi în Franţa. Ac
TOKIO S (Agerpres). — Consiliul prin mitinguri şi demonstraţii de pro tive între reprezentanţi ai Gu tivitatea criminală a fasciştilor,
pe întreaga Japonie pentru interzice test. petiţii adresate guvernului şi semnături strinse in întreaga vernului Provizoriu al Republi precum şi toleranţa şi compli
rea bombelor atomice şi cu hidrogen Parlamentului, proteste la ambasada şi ţară cuprinzind revendicările cii Algeria şi ai guvernului fran citatea guvernului ar putea îm
protestează cu hotărîre în numele po consulatele S.U.A. şi Angliei să obţi cez, „în Algeria fasciştii din piedica încheierea cu succes a
porului japonez împotriva experienţe nă anularea experienţelor nucleare. legitime ale femeilor franceze, O.A.S. săvîrşesc crime cu carac tratativelor“.
precum şi în ce priveşte înche ter rasial, provocări sîngeroa-
NEW YORK. 8 (Agerpres). — lor nucleare ale S.U.A. şi Angliei şi Consiliul a hotărît, de asemenea, să ierea păcii în Algeria. Poporul francez este dator
De aproape două săptătnîni au loc cere anularea lor de urgenţă. adreseze un apel opiniei publice din astăzi să urmărească adoptarea
discuţii în cadrul Comitetului special mitet a recomandărilor ce urmează să S.U.A., Anglia şi alte ţări de a orga umi măsurilor necesare pentru în
al celor 17 ţări pentru examinarea pro fie prezentate, celei de-a XVll-a sesi Aceste experienţe vor da o lovitură niza la 1 aprilie a.c. ziua de acţiuni cheierea unui acord cu privire
blemei aplicării Declaraţiei cu privire uni a Adunării Generale a O.N.U., tre serioasă perspectivelor apropiatei sesi comune împotriva experienţelor nu Tratativele franco-algeriene la încetarea focului în Algeria
Ia acordarea independenţei ţârilor şi buie să fie cercetarea situaţiei la faţa uni a Comitetului celor 18 ţări pentru cleare.
popoarelor coloniale. Chiar de la în locului, precum şi primirea de petiţii dezarmare, se spune în rezoluţia ple PARIS 8 (Agerpres). — gerian, şi eliberarea deţinuţilor algerieni şi pentru aplicarea lui cinstită
ceputul lucrărilor comitetului, repre şi audierea de petiţionari. Aceste reco narei lărgite a conducerii consiliului. La plenară a fost adoptată ho.tăţî- La 8 martie au continuat la Evian care se află în închisorile franceze. in interesul celor două popoa
zentanţii puterilor coloniale au încercat mandări s-au bucurat de aprobarea ma rea de. sprijinire a apropiatului Con tratativele oficiale dintre delegaţiile gu re. P. C. Francez cheamă po
să-l „neutralizeze“, să transforme co jorităţii covîrşitoare a membrilor co Plenara, Ia lucrările căreia au parti gres mondial pentru dezarmare gene vernului francez şi Guvernului Provi Conform acordului intervenit între ce porul să ceară arestarea, jude
mitetul într-un organ pentru adunarea mitetului. cipat reprezentanţi ai tuturor celor 46 rală şi pace (,’¦ la /Moscova. zoriu al Republicii Algeria, le două delegaţii, după terminarea ce carea şi condamnarea necruţă
de informaţii. Ei au continuat să zu de prefecturi ale ţării, a chemat pe lo lei de-a patra şedinţe nu a fost dat toare a tuturor celor care in.
grăvească cu lux de amănunte „bine Totuşi, reprezentanţii puterilor co cuitorii oraşelor de pescari Iaidzai şi Participanţii la, plenară au elaborat, După cum reiese din relatările agen publicităţii nici un comunicat. spiră şi sprijină O.A.S. ; epura-
facerile“ pe care colonialismul le-a adus loniale ameninţă de fapt să zădărni Murato, Aiisaki şi Makuradzakî şi din de asemenea, principiile de bază aje ţiilor de presă, tot la 8 martie şi-au rea armatei, poliţiei şi organe
„ţărilor neciv’Hzate“. cească lucrările Comitetului, dacă nu mişcării pentru interzicerea bombelor început lucrările şi cele două comisii ¦dr lor administrative, incepînd cu
vor fi adoptate hotârîri pe placul lor. alic oraşe şi localităţi ale ţării, ca atomice şi cu hidrogen. Plenara, a ho- de experţi care examinează atit pro destituirea celor care poartă
Dar majoritatea membrilor comitetu tărit să organizeze’între 7 şi. 12 au blemele militare cit şi problemele refe PARIS. 8 (Agerpres). — răspunderea personală pentru
lui alcătuită din reprezentanţii ţărilor mi gust în regiunea KănSăi. a S-a Confe După cum relatează agenţia France înfăptuirea politicii de îngădu
Kfrfi-aoiatice şi ai ţărilor socialiste, ritoare la „perioada de tranziţie", în Presse, în cursul dimineţii de 8 m ar inţă faţă de rebeli şi de repre
s-au pronunţat cu hotărîre pentru sta Neofasciştii americani ..calcă pe urmele rinţă internaţională pentru interzicerea tie a avut Ioc la Paris o şedinţă a Bi
lui Hitler şi Mussolini armei atomice. care sînt prevăzute măsuri pentru in- roului Adunării Naţionale Franceze în siuni fa ţă clc antifascişti; pin
cadrul căreia preşedintele Adunării Na nerea in libertate a tuturor pa
făptuirea autodeterminării poporului al- ţionale Franceze Jacques Chaban Del-
mas a anunţat în mod oficial că între
bilirea sarcinilor concrete ale Comite «— Declaraţia unui episcop american @ine mţiO-rta e u n a îjta m iă n iâ f- 15 şi 22 martie va avea loc o sesiune trioţilor algerieni deţinuţi în în
tului celor 17. extraordinară a Adunării Naţionale chisorile din Algeria şi Franţa,
WASHINGTON S (Agerpres). - mişcări anticomuniste la modă din Franceze care va lua în discuţie pro
Delegaţii Etiopiei şi Republicii Mali pe care bandiţii din O.A.S. îi
au formulat propunerea ca în primul După cum relatează agenţia United Statele Unite şi evenimentele din Ger blema încetării focului în Algeria. ameninţă cu moartea.
rînd să fie examinată situaţia din Press International, adreăîndu-sc unui mania şi Italia dinaintea, venirii la -1229-
Rhodeâia de sud şi de nord, Nyassa-
land, Zanzibar (toate acestea sînt po auditoriu de peste t .000 de persoane, putere a regimului nazist şi fascist", In 1962 Irianul de vest trebuie
sesiuni engleze), precum şi din An delegaţi Ia un congres al bisericii a declarat Palmer. să fie restituit indoneziei
gola, Atozambic şi Guineea Portughe metodiste din S-U.A. episcopul Evc- Referindu-se la pericolul fascismu
ză (colonii portugheze). reit W. Palmer a declarat că neoias- lui american, Palmer a declarat că — DecSarafiile preşedmîeSui Suk«rno —
ciştii americani calcă pe urmele lui fasciştii „vor să distrugă pe oricine
Totodată una din principalele metode Hitler şi Mussolini. „Există o asemă care nu se supune punctului lor do DJAKARTA 8 (Agerpres). — însă să ştim dacă el este gata
de studiere a Situaţiei din aceste te nare înspăimîntătoare între anumite vedere“. In 1962 Irianul de vest tre să ducă tratative cu privire la
ritorii pentru pregătirea de către co
Oo Qo: buie să fie restituit Indoneziei. restituirea Irianulni do vest.
Poporul indonezian nu va con Vreau să subliniez din nou că
teni lupta pină ce Irianul de tratativele pot avea Toc numai
Sporirea rapidă a productivităţii pămîntului vest va fi eliberat, a declarat în legătură cu modalităţile de
preşedintele Sukarno într-o cu- retrocedare a Irianulni de vest.
—preocupare a întregului popor sovietic vîntare rostită la 8 martie la Declar în mod public, a spus
Djakarta cu prilejul sărbăto preşedintele, că deocamdată noi
rii musulmane. Vom continua continuăm să lăsăm deschise
OOOOOOOOOO oOOOOOOOCO să îndeplinim neabătut ordinul porţile pentru astfel de trata
din 19 decembrie cu privire la tive cu Olanda. Noi iubim pa
o iIndustria sovietică creşte şugului de produse. Toţi vor- o desfăşurarea pregătirilor de cea. Dar iubim şi mai mult in
bit orii subliniază că ţara ăis- ca cu toţii, întregul colectiv, o luptă, pentru ca în orice clipă dependenţa. De aceea vom con
pune de suficiente resurse şt să aducem la îndeplinire ordi tinua să îndeplinim ordinul din
^ îritr.-un ritm care a întrecut forţe pentru a ridica ugricul- Mecanici, electromontori, lâcă- © nul de eliberare a teritoriului 19 decembrie. Istoria nu poate
tura la nivelul prevăzut de nostru. să se oprească în loc, istoria
o pînă şi cutezătoarele prevederi program. Succesele depind a- tuşi -- iată cine va completa © nu poate aştepta. Eliberarea I-
Zilele acestea, a spus în con rianului de vest este sarcina
©o ale planului septenal. Agricul- cum ele oameni, de cadre — rindurile agricultorilor sovie- tinuare preşedintele, am fost noastră sfîntă şi noi trebuie s-o
tura se dezvoltă, de asemenea, au subliniat mai mulţi vor- informat că guvernul Olandei a aducem la îndeplinire anul a-
bitori la plenară. Tovarăşul tizi. tiste un . fenomen logic, o declarat că este gata să ducă cesta.
Hruşciov, in raportul său, s-a „tratative oficiale“. Noi dorim
© neîncetat, deocamdată nu insă adresat tineretului cu chema- cerut de viaţă, căci mecani- o
7 in ritmul in care vor oame- zarea lucrărilor la sate ia o ©
g nii sovietici. Şi ritmul preco-
astfel de amploare incit mun- L
© nizat de sovietici este uimi- ca agricultorului devine tot o
g tor, fără precedent. Europa mai mult o varietate a mun- o
g occidentală a avut nevoie ae cit industriale. © o
g 100 de ani pentru a spori pro- rea să meargă la sate, să corn- Torente de maşini pleacă din o
P ăucţia de la 7-8 la 14-15 chin- picteze rindurile colhoznicilor centrele industriale spre col- ©
o tale la hectar. Or, oamenii so- şi lucrătorilor din sovhozuri, hazuri şi sovhozuri. Plenara va g Puternice furtuni şi ninsori în S*US.A,
g vietici şi-au propus să spo- să participe personal la ridi- accelera şi mai mult dotarea o
g rească volumul producţiei, a- carea. agriculturii. Chemarea agriculturii cu maşini. Dar o
g ffricole de două ori şi. jumăx- aceasta a devenit cunoscută una cj(n trăsăturile actualei e- o WASHINGTON 8 (Agerpres). - care şi-au pierdut viaţa ca urmare a
o© taie numai în zece ani. tuturor. Au şi apărut primele tape a m ăririi bazei tehnice a g Trageve la tinta în S.U. A. După cum transmit agenţiile occi uraganelor şi inundaţiilor.
o Sporirea rapidă a productivi- sute de voluntari. Tinerecxil ag„ric-uvltu-ni: eAcs.ter. .înzestrarea -n,um ©0 dentale de presă, asupra Statelor Uni De asemenea, autorităţile au anun
(Desen din „Izvcstia"). te s-ati abătut în ultimele două zile
ţat dispariţia a 8 persoane. Se crede
© taţii pămîntului şi creşterii a- sovietic a înscris multe pagini num(li cu ma.şini mai multe, g puternice furtuni însoţite de ninsori că numărul victimelor este mult mai
g nimalelor este o preocupare a eroice in letopiseţul luptei Cj şi Gu maşini calitativ noi, o ® !PIE SCURT 9 PfE SC UR T © abundente. Cef mai mult a avut de mare decît cifra comunicată de autori
suferit coasta de răsărit unde, înce- tăţi. Agenţia Associated Press anunţă
g întregului partid, a întregului pentru construirea socialimu- Clc 'înaltă productivitate, ma- S MOSCOVA. — Comitetul Cen- denţî iranieni au. demonstrat la pînd din Carolina de sud şi pînă în că peste 75.000 de case au fost distru
trai al P.C.U.S. şî Consiliul de 7 martie în faţa ambasadei Ira Noua Anglie, uragane care suflau cu se sau avariate. La New York a fost
g popor. Plenara care se desfă- lui şi comunismului. Din gene- şinj universale în primul rind. © Miniştri al U.R.S.S. au felicitat nului la Londra unde primul mi o viteză de peste 135 km. pe oră au întreruptă circulaţia trenurilor şi a me
pe metalurgist» Consiliului eco nistru al Iranului, Amini, aflat abătut asupra ţărmului valuri uriaşe troului, iar cartierele joase ale oraşu
<> şoară acum la Kremlin este raţie în generaţie se va tran- p a plenară s-a vorbit printre g nomiei naţionale din Doneţ cu într-o vizită oficială în Anglia, inundînd. o serie de oraşe. Potrivit lui au fost inundate complet. In infc-
prilejul punerii în funcţiune la dădea o recepţie în cinstea pre agenţiei France Presse, pagubele pro riorul ţării, datorita ninsorilor, princi
© una din manifestările acestei smite povestea eroismului ti altelc, despre noul tractor Uzina siderurgică din Jdanev, mierului Macmillan. vocate sînt încă eu neputinţă de eva palele şosele şi căi ferate ale S.U.A. au
© griji. însemnătatea ei pentru neretului. în opera de desţe- ..Kirâvet‘ proiectat şi produs o luai. Se aşteaptă ca ele să depăşească fost înzăpezite făcîiid imposibilă efec
Ucraina, a primei parii a lami LONDRA. — La 7 martie în multe milioane de dolari. Agenţia Rcu-- tuarea oricărui fel de trafic. Se anun
g accelerarea construcţiei comu- lenire a păminturilor din Ka- cje /osia uzină Putilov din Le- © norului degresor automatizat şi oraşele scoţiene Glasgow şi E- ter anunţă că, pînă în prezent, s-au ţă de asemenea, inundarea parţială
a complejcului noii oţelării Mar dinhurg au avut loc demonstra descoperit corpurile a 26 de persoane
o nişte este excepţională. Mulţi zahstan şi Altai. Acum din nou ningraă. In institutele de cer- g tin. ţii de protest împotriva hotă- a insulei Wallops pe care se găseşte
O o compară cu renumita plena- zeci de mii de tineri sint gata ceiări şi uzinele specializate g MOSCOVA. — David Oisirab, vîrli -Direcţiei naţionale a indus instalată o staţie pentru lansarea de
laureat al premiului Lenin, va triei carbonifere de a închide o racheté.
© ră din septembrie 1953, care să plece la cîmp şi în ferme, Sc pregătesc multe alte tipuri o fi preşedintele juriului celui de serie de mine carbonifere. La
g a constituit semnalul avintu- căci aici partidul are nevoie cie maşini pentru mecanica- g
g lui ce s-a produs ulterior in de energia, cunoştinţele, ini- rea complexă a lucrărilor în ©
oo agricultura Uniunii Sovietice. ţiativa şi rîpna lor. ¦ agricultură. uniunii © al doilea concurs internaţional demonstraţii au luat parte mi
g La plenară problemele sînt Cine pleacă? Cei care in- i n suaiu Sovietice
dezbătute multilateral şi pro- truchipează trăsăturile de ca- primăvara a intrat in clreptu- g de vioară „Ceaîko.vski“ de la neri din diferite centre miniere Laburistul Gaitskell
huiduit de studenţii din Londra
© fund. 'Spiritul de lucru leninist racter, specifice actualei tine- rile sale. Graniţa ei înaintează g Moscova. ale Angliei.
LONDRA 8 (Agerpres). — Linguş irile slugarnice ale liderului partidului
g străbate prin toate cuvîntări- re generaţii din Uniunea So- zi de si spre nord. Este cea o Din juriu fac parte, printre NETV YORK. — După cura a- laburist, Gaitskell la adresa Washingtonului provoacă indignarea violentă a
alţii şi marele dirijor rdntîri nunţă corespondentul din Bang- opiniei publice engleze. La 6 martie, la o adunare a studenţilor din Londra
g le. oratorii propun şi dezbat vietică, oameni pentru care dinţii primăvară după Congre- © acest avocat benevol al imperialiştilor americani a fost huiduit. Furtuna
George Georgescu. s-a dezlănţut în momentul cînd Gaitskell, răspunzînd cererii formulate în
o măsuri concrete cu privire la cauza comună este mai pre- .sul al XXlI-lea al Partidului. © kok al agenţiei Associated Press, scris de 416 studenţi, care i-au cerut să condamne reluarea experienţelor an-
HAVANA. — După cum anun Statele Unite au remis recent glo-americane cu arma atomică, a încercat să justifice şantajul atomic, Ia
© îmbunătăţirea conducerii agri- sus de orice. Xu este oare Plenara Comitetului Central se g ţă corespondentul din Teguci forţelor aeriene militare tailan- care recurg S.U.A.
g culturii. Este vorba de o ast- semnificativ că primii care 'desfăşoară chiar la începutul © galpa al agenţiei Drensa Latina, deze 20 de avioane de vînătoa- Gaitskell nu şi-a mai putut continua discursul fiind întrerupt prin stri
o fel de conducere a vastei şi acestei primăveri pentru a a- S 2.000 de ţărani din Honduras, au re cu reacţie şi opt avioane de găte de „ruşine", prin fluierături şi alte apostrofări.
© multilateralei agriculturi a uni- şi-au anunţat 'la 'Moscova ple sigura un puternic şi imediat © adresat preşedintelui ţării, Ra instrucţie cu reacţie. In decurs
<?> avînt agriculturii, sovietice. o mon Villeda Morales, o scrisoa
g unii sovietice care, asigureud carea au fost tinerii ăintr-un re în care cer înfăptuirea refer - de 11 luni, acesta este al doilea
mei agrare sî protestează că lot de avioane militare livrat
colectiv al muncii comuniste ?
VGrba de colectivul unui
so o mai bună folosire a pămin- sector ele la Uzina electroteh AL CIMPEANU g sînt alungaţi de pe pămîhturî. * Tailandel potrivit programului
tüiui, să ducă la crearea bel- nică „Vladiviir Ilici“. Vor pic- corespondentul Agerpres la Moscova g LONDRA. — 'Peste 200 de stu- american de ajutor militar. )
f'«><xş©©oo©<x><><xx><xx><>©o<x)<>©<x>©o<x>©©<><>©o©<>e>©<x>©<xx>'--' <xx>©oc o oo©oooooo<x>coooooc
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 !Martie nr. 9. lelelun : 183, 139, 75, 674. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale E - 1.1.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — liparul : întreprinderea l’ oli gralicâ „t Mai" — Deva.