Page 29 - 1962-03

“T T O
1vA,VÎK Sil1^7
SSeIm
j Anul XIV. Nr. 2241 j
Metode şi pregete tehnologice
- noi aplicate 1® S J.E J ¦< *¦«»»*«o*
Automatizarea
staţiilor de distribuţie
L a începutul lunii februarie a.c.
a fost terminată automatiza­
rea staţiei de distribuţie de 15/6
Kv. din Petreşti, raionul Sebeş. A-
ceastă automatizare asigură alimen-
tarea neînfteruptă a consumatorilor
industriali şi iluminatul public cu
enerj^c electrică, precum şi scăde­
rea preţului de cost prin micşorarea
cheltuielilor de exploatare la staţie.
In acelaşi timp personalul staţiei,
care se compune din muncitori cu
experienţă şi o înaltă calificare este camera de ardere, pînă în prezent,
osit în alte sectoare productive.
Tot în cursul acestui an va fi au­
tomatizată şi staţia de 35/15/6 Kv.
din Orăştie.
Economiile ce se vor realiza anual
prin automatizarea staţiilor amin­
tite se ridică la 100.000 lei.
Se ezîînde preîncălsirea
regeneraîivă a apei
D entrn îmbunătăţirea randn- pe cazan.
meniului ciclului termic al
centralei Gurabarza, în cursul aces­
tui an se va realiza extinderea pre-
încălzirii regenerative a apei de ali­
mentare prin utilizarea prizelor de
abur ale iurbogeneratorilor 1 şi 11.
Această măsu-ă contribuie la re­
ducerea consumului specific de corn;
bustibil cu cel puţin 10 grame pe
Kwli energie produsă.
în scopul aliiTîenvăriî
Iară mfrerupere Tot aci este în studiu mecaniza­
a consumaloriîor rea evacuării zgurei şi cenuşei pro­
venite din arderea cărbunilor în ca­
C* onducerea I.R.E.II.-Deva a! merele de foc ale cazanelor de aburi.
^ luat măsuri ca în cursul aces­ Rezolvarea acestei probleme va
tui an să fie montate pe un număr duce la realizarea unor importante
de patru linii electrice de transport economii de timp şi bani.
C el d e l a IiidrotelinraSe
Deşi mică. secţia' hidrotehni­
că a C. S. Hunedoara este foarte
importantă pentru bunul mers
al procesului de elaborare şi
laminare a metalului. In sar­
cina acestei secţii stă alimen­
tarea cu apă a furnalelor, oţe-
lăriilor, laminoarelor. Cel mai
greu anotimp pentru oamenii care
lucrează aici este iarna. 'Atunci
apa îngheaţă, se produc ava­
rii pe conducte. întregul colec­
tiv însă, în frunte cu comuniş­
tii, este totdeauna la datorie.
Aşa s-a întîmplat şi în iar­
na aceasta. Conducta care a-
duce apă din Strei s-a spart în
trei locuri. Nerepararea ei in
fe É É !l i r
!8!§
A »"yv.N¦L>s.'s. ^ X
O dată cu sosirea primăverii, atit la 'oraşe cit şi la sate,
acţiunea de curăţire a pomilor ornamentali este in plină des­
făşurare.
PROLETARI BIN TOATE ŢĂRILE, TJMŢ1-VA
^I u'.,nf>doatojQeva
sv* * '
W M \fwm
Sîrabătă 10 martie 1962
şi distribuţie, dispozitive de rcan-
clanşare automată rapidă.
Montarea acestor dispozitive va
asigura repunerea automată în func­
ţiune a liniilor în cazuri de defecte
trecătoare provocate de factorii at­
mosferici şi deci alimentarea fără
întrerupere cu energie electrică
a consumatorilor.
Măresc randamente)
cazaneJor
T ii scopul reducerii numărului
1 de opriri a cazanelor pentru
curăţirea depunerilor de zgură în
la Termocentrala din Gurabarza s-a
efectuat ecranarea camerei de ardere
la cazanul nr. 1, urmînd ca în de­
cursul acestui an să se efectueze
aceeaşi operaţie şi la cazanul nr. 2.
Efectuarea ecranării aduce după
sine mărirea randamentului la ca­
zane, ceea ce permite realizarea unei
economii de peste 100.000 lei anual
PenÎFu red u cerea
consumului de com b u stib il
n curînd vor începe lucrările
i:•de•'automatizarea cazanului de-
producere a aburilor de la termo­
centrala Gurabarza. Acesta va mic­
şora consumul de combustibil con­
venţional pe k\Yh energie electrică,
realizîndu-se anual 100.000 lei eco­
nomii.
cel mai scurt timp ar fi coincis
cu pagube aduse combinatului,
cu pierderea unei însemnate
cantităţi de metal. ' Echipele
conduse de Ion Constantin, Şte­
fan Muntean, Vasile Dalis, Pe­
tru Mocanu şi Ion Sopinceanu
au lucrat neobosit pînă au re­
mediat defectele.
La fel au procedat muncito­
rii de la hidrotehnic şi cind
s-a spart conducta de la bazi­
nul de 10.000 m.c. şi în alte
cazuri. In ei, furnaliştii, oţela-
rii şi laminatorîi au toată În­
crederea.
M. POPA
corespondent
$$ I
L<•>:•:•>v ; v :>¦
, i
A"
Delegafia R. P . Romîne care va participa,
la lucrările Comitetului celor 18 state
pentru dezarmare a plecat spre Geneva
M S I [ÎTjl •IIjţlîTTElpş Vineri’ 'dimineaţa a plecat cu, adjunct al ministrului Afa­ niştri, Grigore Geamănu, secre­
spre Geneva delegaţia R.P. Ro- cerilor Externe şi general maior' tarul Consiliului de Stat, Ioan
4 pagini 20 bani mîne care va participa la lu­ Constantin Şandru, membri ai Constant Manoliu, Voinea Ma-
crările Comitetului celor 18 delegaţiei şi este însoţită de rinescu şi Aurel Vijoli — mi­
state pentru dezarmare. niştri, reprezentanţi ai condu­
membri supleanţi, precum şi de
Delegaţia este condusă de consilieri şi experţi. cerii Ministerului Afacerilor Ex­
Corneliu Mănescu, ministrul A- La plecare, în Gara de Nord, terne şi alte persoane oficiale.
facerilor Externe. Delegaţia este au fost de faţa tovarăşii Ale­ A fost prezent Emile Bisang,
alcătuită din George Macoves- xandru Biiiădeanu, vicepre­ ministrul Elveţiei la Bucureşti.
şedinte al Consiliului de Mi­ '(Agerpres);
SâH
Deschiderea Congresului
Crucii Roşii a P. Romîne
Vineri s-au deschis-în Capitală, la Au fost alese prezidiul şi celelalte
Palatul -Marii Adunări Naţionale, lu-' organe de lucru ale Congresului.
crărilc Congresului Crucii Roşii a
Delegaţii au aprobat în unanimitate
R. P. Romîne. următoarea ordine de z i :
La lucrări iau pârle delegaţi aleşi
1. Prezentarea raportului de activi­
la conferinţele regionale şi a oraşului tate al C.G. al Crucii Roşit şi raportul
Bucureşti aIc Crucii Roşii, precum şi Comisiei centrale de revizie;
numeroşi invitaţi — academicieni, pro­
fesori universitari, medici, reprezen­ 2. Alegerea C.G. al Crucii Roşii şi
tanţi ai oamenilor muncii din între­ a Comisiei centrale de revizie.
prinderile şi instituţiile Capitalei.
Tov. Anton Moisescu a prezentat
La deschiderea Congresului au asis­ raportul de activitate.
tat Voinea Marinescu, ministrul Sănă­
tăţii şi Prevederilor Sociale, reprezen­ In continuare a fost prezentat ra­
tanţi ai unor organizaţii obşteşti şi portul Comisiei centrale de revizie şi
instituţii centrale. Raportul Comisiei de validare.
Lucrările Congresului au fost des­ Au început apoi discuţiile la care au
cinse de fov. Anton Moisescu, pre­ participat numeroşi delegaţi şi invitaţi,
şedintele Crucii Roşii a R. P. Romîne.
Lucrările Congresului continuă.
(Agerpres),
Creşterea animalelor, Izvor
de mari venitei y naşti
Despre angajamentul colecti­ şi juninci gestante, care vor
viştilor din Balomir, care au făta în cursul lunilor martie şi
hotărit să realizeze pină la sfîr- aprilie, iar alte 30 de vaci vor
şitul anului o încărcătură de 40 făta pînă la sfîrşitul anului.
bovine, 100 de ovine şi 60 por­
cine Ia suta de hectare, am luat La toate acestea s-au gîndit şi
cunoştinţă şi noi. colectiviştii din gospodăria noas­
tră atunci cind, dezbătind planul
Organizaţia de partid şi con­
siliul dc conducere al G.A.C. de producţie s-a luat hotărlreasă
„Ulpia Traiană“ din Sarmise- încheiem bilanţul anului 1962,
getuza au acordat întotdeauna cu un număr de 337 bovine din
o mare atenţie dezvoltării sec­ care 129 vaci şi juninci. Aceas­
torului zootehnic, in acest scop, ta înseamnă că vom realiza o
noi am construit două grajduri încărcătură de 42 capete bovi­
pentru 310 vite mari, o m ater­ ne- la 100 de hectare teren a-
nitate pentru 60 de scroafe, un gricol.
siloz cu o capacitate de 250
Şeptelul colectivei cuprinde în
tone, iar pentru anul acesta — prezent 1.182 oi şi peste 300
pe lingă alte obiective — ne-am miei. In curînd vor mai făta
Cele 126 de semănători alte 500 oi. La sfîrşitul anului,-
propus să con­
struim un saivan numărul ovine-
pentru păioase de laS.M.T.
Alba Iulia, au fost bi­ Pentru succesul campaniei
ne reparate. Acesta este
avizul pe care şi l-a dat agricole de primăvară
comisia de recepţie atunci
cind a făcut verificarea.
IN FOTOGRAFIE: Co­ La secţia din Deva a G. A, S. Bircea pentru 1.600 de p f nă fa sfîrşitu l amiliii ca proo capete,
misia de recepţie, forma­ In scopul aprovizionării munci­ gume pe o suprafaţă de 200 hec­ cel puţin 200 ltl f te c a r e revenind cite
tă din tovarăşii Adam Pe- torilor din oraşele Hunedoara tare. Din această suprafaţă, 120 tone nutreţ mu- 40 bovine, 60 porcine 191 capete la
troiu. Szerekeş Ioan. Con­ şi Deva cu cit mai multe le­ hectare se află. la secţia din o- de
stantin Marian. Dumitru raşul Deva a G.A.S. Bircea. r "construcţiile & m ovine la suta de ha. “ c“ e
Dogaru şi Vasile Micu. gume şi zarzavaturi, gospodăria
făcind ultimele'constatări. In prezent, aici se fac inten­ pe care le-am gricol.
agricolă de stat din Bircea se pregătiri pentru producerea Fermele de porci asigură şi
Mare va cultiva în acest an le- răsadurilor. Fină acum, s-au ridicat pînă acum şi maşinile ele venituri de seamă. In pre­
pc care ni le-am cumpărat, se zent noi dispunem de 83 por­
pregătit 3.400 m.p. de răsadni­ datoresc in mare parte venitu­ cine, din care 29 sint scroafe
rilor pe care anual le-am rea­ iătătoare. In planul de produc­
ţe în care au şi fost însămîn- lizat, îndeosebi din sectorul zoo­ ţie al gospodăriei noastre am
tehnic. Din cei 220.000 lei obţi­ prevăzut să ajungem pînă la
H POSTA ţate vărzoasele, roşiile şi ar­ nuţi anul trecut, mai bine de sfîrşitul anului la un efectiv,
deiul. De asemenea, pentru cele 171.000 lei au provenit din creş­ matcă de 120 capete porcine.
10 hectare ce se ,vor cultiva cu terea .animalelor. Anul acesta,
veniturile ce ni le-am propus Dacă ţinem seama însă de fap­
cartofi timpurii, s-au pus la să Ie obţinem din creşterea a- tul că vom obţine cel puţin cite
nimalelor, vor fi de 376.000 lei. 12 purcei de la o scroafă, re­
iarovizat 25.000 kg. cartofi. zultă că vom ajunge să deţinem
Angajamentul colectiviştilor un număr de 323 porcine, ceea
oooooooooooo OOOOOOÔOOOOO La G.A.C. din Sîntuhalm din Balomir a fost comentat ce înseamnă că vom realiza o
pe larg de comuniştii şi de încărcătură de 72 porcine la
O La M od ificarea acţionării skipuiui Oo In această primăvară, colec­ membrii gospodăriei noastre co­ fiecare 100 de hectare teren a-
O tiviştii din Sîntuhalm vor cul­ lective, ajungîndu-se la conclu­ rabil.
skipul de Ia preparaţia cu sistem electric automat tiva 115 hectare cu porumb, zia că şi noi avem condiţii
% de cărbuni Petrila existau pentru semnalizare şi decu- o din care 10 hectare este desti­ pentru realizarea acestor încăr­ Bazaţi pe ceea ce am reali­
P înainte două instalaţii care plare. Mecanicul este semna- O nat producerii a 5,000 kg. boa­ cături. zat pină acum, pe perspectivele
O funcţionau în paralel. Casa Iizat acustic şi optic, cînd o be la ha., 12 ha. cu cartofi, 32 şi posibilităţile largi de care
L maşinilor acestor instalaţii chibla se găseşte îa doi me- ha. cu legume şi zarzavaturi, La ora aceasta avem ca pro­ dispunem, pe experienţa dobin-
O nu era la un loc cu cabina tri la locul de vărsare. Orice O precum şi 59 ha. cu plante pen­ prietate obştească 224 capete dită de noi şi in special de în-
L manipulantiîor. Din această defecţiune face să se decu- L tru nutreţ. întreaga cantitate de bovine. Raportate la suprafaţa grijitori-mulgători ca Obrejan
seminţe necesară pentru însămin- pe care o deţinem, revin cite Crăciun, Ana VTăcioni, Reza
<> cauză atunci cînd ele se de- pleze imediat instalaţia. L ţarea suprafeţelor amintite este 28 capete la 100 de ha. teren Drăgănescu. Clara Carabec şi de
<> fectau sau nu funcţionau nor. condiţionată şi tratată. Calitatea agricol. înseamnă deci că pen­ alţi colectivişti care lucrează în
L mal, erau foarte greu de ob­ Modificările făcute skipuiui bună a. seminţei este certifi­ sectorul zootehnic, sîntem si­
cată de buletinele de analiză tru a ne ridica la nivelul an­ guri că obiectivele pe care ni
servat de mecanic. Cursa asigură acum o desfăşurare L sosite de la laboratorul regio­ gajamentului colectiviştilor din le-am propus le vom realiza şi
nal. Pe suprafeţele repartizate Balomir, trebuie să acordăm depăşi.
clîibelor nu era raţională de­ continuă a procesului tehno- x grădinii de legume şi porumbu­
lui destinat producerii a 5.000 toată atenţia sporirii efectivu­ /VIANASF: TRÎMBIŢONI
oarece pentru fiecare din logic al preparaţiei de căr- g kg. boabe la ha. au fost tran­ lui de bovine.
sportate cite 20 tone gunoi de secretarul organizaţiei de bază P.M.K.
ele era o contragreutate şi buni Petrila. In urma acestor O grajd. Numărul bovinelor v,a spori
in special prin reţinerile ce le DUMITRI! CORUI
astfel se făcea o cursă In gol. modificări sc realizează 54.000 O vom face din prăsilă. In pre­
zent, avem un număr de 52 vaci preşedintele G.A.G din Sarmiscgetuza
Pentru a folosi cit mai ra ­ Tei economii, iar productivi- o raionul Ilale-r
ţional skipul şi personalul de tatea muncii creşte cu 25 la S
deservire, s-a procedat la mo­ sută. p
dificarea instalaţiilor de ac­ Această inovaţie aparţine §
ţionare. Ele au fost centrali­ comuniştilor Augustiru Ca- %
zate în cabina mecanicilor şi pros. tehnician şi Aurel Ian- <>
nu se mai fac curse în gol. cu, lăcătuş. 0
Noua instalaţie este prevăzută CONSTANTIN BĂBUŢA
oOO In trarea în fun cţiun e a unui nou
fu n ic u la r
oo La parchetul ex­ fost instalat şi a nică de 30 m.c.
oo perimental de ia intrat în funcţiu­ La lucrările de
0
Valea Rece, cu un ne in a doua ju- instalare a funicu- _______________ M
oo volum de peste matale a lunii tre­ îarului şi la darea
, , zileIe acestea, la parterul noilor blocuri de locuinţe \din cvartalul 23 'August Deva, se
o vor da în folosinţă mai multe unităţi de servire a populaţiei.
o
o 4.500 m.c. masă cute. Cu ajutorul lui în funcţiune In fotografie : Se montează firmele noilor magazine.
lemnoasă de fag, lui s-a transportat înainte de termen
oo aparţinînd I.F. Se­ pe distanţa de au contribuit tov.
so beş, a fost dat în 1.100 m. mai mult Miron Cioflică,
o funcţiune primul de 300 'm.c. fag, mecanic, şi Ioan
o funicular ,,Wisen realizîttdu-sc o Bucur instalator.
Acest funicular a productivitate zil­ CLEMENT RODEA
o6oOoo
Fier vechi p en tru oţeiării
o Tinerii clin sectorul Sţeam- kg. In această muncă s-au
o Puri al Uzinei ele preparare
O Gurabarza s-au angajat ca evidenţiat în mod deosebit
O in acest an să expedieze oţe- utemiştii Horia Tişu, Marian
g lăriilor patriei, mari cantităti
O de fier vechi. Circii, Walter Paul şi Gheor-
% _ Organizaţiei U.T.M. nr. 4 ghe Gherghina. Acţiunea însă L
g clin acest sector i-a revenit
o sarcina să colecteze in acest nu s-a terminat. Recent, a ce a .'$
g an 10.000 kg. fier vechi. Au
o trecut numai două luni şi sar- stă organizaţie de tineret s-a g
o cina a fost depăşită cu 4.600 angajat să mai predea pînăJ O
la sfîrşitul anului încă 15.000 o
kg. de fier vechi. o
r. JURJ1ŢA1 %
ooooooooooc,ooooooooooooooooooo<x>c,o<x><x>ooooooo<>oc>o v