Page 3 - 1962-03
P. 3
M r. 2233 W TüfW ÜK S W A W ^ U fü lí pag. 8
Din activitatea COC m PRUTAf l L E CULTURALE
BHü LA SA TE
organizaţiilor de- partid Tinerele Elena
lordaclie şi Ro- Un spectacol repşif
zalia Matigş,
M u n ca eailtias'al-edaflcativă- — muncitoare la Zilele trecute, tinăra orches Spectacolul s-a prezentat iâ
secţia de mobi- j§ || tră de muzică populară „Doina un nivel ărtistic destul de ridi
agi d i s c a s f i a < c© n$ iteL& alaai d e p a r t i d lă a I. I. L. Illf Grisului" a căminului cultural cat, fiind aplaudat cu multă căl
„Crişana“ Brad, dură de cei peste 500 de specta
Comitetul de partid din sec bului, să se intensifice activi işi aduc o con din Vaţa de Jos, a prezentat un tori.
ţiile bluming şi laminorul de tatea brigăzii artistice de agi tribuţie însem
450 mm. de la Hunedoara a ana taţie din secţia bluming prin an nată la executa reuşit spectacol de muzică Dintre interpreţi s-au remar
trenarea unui mai mare număr rea unor lucrări populară in satul Zdrapţi.
lizat felul în care organizaţiile de artişti amatori şi să se orga de bună calita cat soliştii vocali Dorica Petru-
sindicale se preocupă de organi nizeze o asemenea brigadă şi în te. Sala s-a dovedit neîncăpătoa
zarea şi desfăşurarea muncii cadrul secţiei laminorului de • In fotografie : re, datorită faptului că la acest cean, Aurel !Maciu, Florentina
cultural-educative în rîndul 450 mm. Cele două mun spectacol a venit să asiste un
citoare lustruind Boldea şi Sabin Petrean.
muncitorilor luminători. In a- Comitetul de partid, apreciind mobila. numeros public şi din satele în
ceastă privinţă au prezentat in că în ceea ce priveşte organi vecinate : Crişeior, Valea Bra Z'. OSVALD
formări Victor Martin şi Gh. zarea concursului „Iubiţi car COC dului, Mihălleni şi altele.
Moraru membri ai comitete, tea“ există unele lipsuri, a ce corespondent
lor sindicale din secţiile respec rut ca pe viitor organizaţia sin. îndeplinirea hotărîrilor proprii
dicală şi organizaţia U.T.M. să .u s p rijin u l comitetului de femei
tive. se ocupe cu mai multă răspun sarcină importantă
Analizînd rezultatele obţinute dere de desfăşurarea concursu Fier vechi Comitetul comunal al femei cîntece, recitări şi numere ale
lui. De asemenea s-au prevăzut p en tru oţelăril lor din Hăşdat şi-a propus spri soliştilor vocali, la care au p ar
în această direcţie membrii co jinirea activităţii căminului cul ticipat peste 300 colectivişti:
mitetului de partid au făcut re măsuri pentru îmbunătăţirea Femeile din comuna Hărău, au în tural în perioada de iarnă. Ast Dintre interpreţi s-au evidenţiat
comandări în scopul îmbunătă ceput o acţiune dc colectare a fieru fel, In ultimul timp, aici au fost recitatoarele Nagy Lidia, Nagy
ţirii activităţii cultural-educati frecvenţei la universitatea mun lui vechi. In numai două zile ele au organizate de către femei seri li Margareta şi solistele vocale
colectat 5.000 Itg. fier vechi. Se eviden
ve. In acest scop s-a prevăzut citorească. ţiază tov. Gliizela Zudor, Cornelia Po terare şi diferite alte acţiuni cu Vişki Ida, Floarea Slorescu şi
pa, Maria Puscuieţ şi Sofia Dîmpu. cartea, la care a participat un Irma Udre a.
să se reorganizeze pe baza unui mare număr de ţărani colecti
plan de muncă activitatea clu- NICOARA ŞTEFAN vişti. Această formaţie de artiste a-
IPesatra Ibesaa, d e s f ă ş u r a r e , In perioada de la alegerile văţămînt şi ocrotirea sănătăţii corespondent Cu concursul învăţătorilor matoare a căminului cultural
a, î s i t r e e e r i i s o c i a l i s t e din 5 martie anul trecut şi pînă oamenilor muncii. O mărturie
Vişki Arpad şi Şandor Clara, co din Hăşdat, pregăteşte în pre
in prezent, Sfatul popular al a acestei preocupări o consti
ri.:'.: tul rde femei din comună a zent un nou program, închinat
De curînd organizaţia He consfătuirile de producţie să raionului Alba a înregistrat o tuie numeroasele construcţii so- zilei de 8 Martie.
partid din secţia strungărie a dezbată pe larg problemele pro serie de succese pe linia tra cial-culturale realizate din fon prezentat zilele trecute un reuşit
Atelierelor R.M.R. Simeria a a- ducţiei, iar propunerile munci COŞEIIOAN
nalizat activitatea comitetului torilor să fie studiate şi apli program artistic, format din
sindicatului. Din referatul pre cate. corespondent
zentat şi din discuţiile purtate
s-a desprins faptul că prin bu Comuniştii au scos la iveală şi ducerii în viaţă a hotărîrilor dul statului şi cu contribuţia
na desfăşurare a întrecerii so unele lipsuri manifestate în ac
cialiste s-a reuşit ca planul de tivitatea comitetului sindicatu luate. voluntară a cetăţenilor. In acest
lui. Popularizarea fruntaşilor în
producţie pe anul 1961 să fie producţie, a inovatorilor, nu s-a Recenta sesiune a sfatului sens, amintim construirea şco
făcut operativ, nu s-a cerut din
realizat înainte de termen. partea lor să scrie articole la popular raional in care deputa lii medii din Zlatna, a şcolii de /TT\c í a t e f a r i g á z i l a
gazeta 'de perete prin care să ţii au dezbătut realizarea pla 8 ani din Intregalde, dispensa
Comitetul sindicatului a în popularizeze metodele lor bune
nului economic, gospodăresc şi rele medicale din Almaşul Mare
drumat îndeaproape activitatea de lucru. social-cultural pe anul 1961, a şi Meteş, şcolile de 4 ani din
constituit un prilej de analiză Oarda de Sus şi Straja, cămi
grupelor sindicale în aşa fel ca
a activităţii depuse în acest nul cultural din Benlc, termi R e a liz ă rile de pinta a cu m -
timp. Din informările prezen narea lucrărilor de canalizare
tate cit şi din ,u„ x__ ______ _ Şi extindere a
conductei de apă
discuţiile purta
Ne scriu activişti potabilă din Al chezăşia aatar noi succese
I m c a n d id a ţilo r d e paa*tid~— te a reieşit că ai sfaturilor populare
sfatul popular ba lulia şi multe
c e l m a i foiani m u n c ito r i altele.
raional,' îndru
O atenţie deo Cu cîteva săptămîni în urmă, cerile sectoarelor şi să intervi încheiată cu un apreciabil plus
intr-un cadru festiv, în sala nă operativ acolo unde e cazul de producţie faţă de plan. Mi
Recent, adunarea generală a Tocmai pentru aceste calităţi, mat de către Co sebită a acordat clubului sindicatelor din crasul pentru îndreptarea situaţiei. Aşa neri ca Ioan Nicolae, Miron
organizaţiei de partid nr. 5 de adunarea generală a liotărit m Petroşani a avut loc o şedin se face că în 1961 s-a trecut la Năsălean, Stancu Teodorescu,
unanimitate primirea lui in mitetul raional de partid, a ob sfatul popular raional înfăptu ţă de analiză a muncii desfă o acţiune largă de organizare Gheorghe Mischie de la secto
la E. M. Vulcan a primit in rîndul candidaţilor de partid. şurată de unităţile combinatu a brigăzilor, Cu acest prilej, bi rul I, Beniamin Şiklodi, Vasile
rindurile sale încă 3 candidaţi Calităţi asemănătoare a întru ţinut rezultate bune in toate irii hotărîrilor luate în sesiuni lui carbonifer Valea Jiului în rourile organizaţiilor de bază au Hriţean, Ioan Bria de la secto
nit şi sudorul Grigore Bolco şi semestrul II al anului trecut. avut grijă să recomande ca în rul II şi alţii, au obţinut ran
de partid. mecanicul maşinii de extracţie domeniile de activitate. Astfel, le din martie şi septembrie, Cu acest prilej, pentru rezul fruntea brigăzilor şi echipelor damente înalte care au atins
Un muncitor tine pregătit de la puţul „Plesnitoarea“, tatele bune obţinute în spori să fie numiţi membri şi can în unele zile chiar 10 tone căr
Gheorghe Lupu, cărora comu putem arăta că I.I.L. „Horîa“ privind întărirea economică şi rea producţiei, randamentelor, didaţi de partid, mineri price bune pe post cum a fost cazul
profesional şi politic, un bun niştii din organizaţie le-au acor reducerea preţului de cost şi puţi, buni organizatori ai pro brigăzii lui Ioan Nicolae. Exem
lăcătuş mecanic care se ocu dat înalta cinste de a-i primi şi I.G.O., în urma sesiunii a organizatorică a GA.C. Ca ur îmbunătăţirea calităţii cărbune ducţiei. plul acestor brigăzi e urmat de
pă de întreţinerea compresoa- in rîndul candidaţilor de partid. lui extras, colectivul minei Uri- tot mai multe.
relor de la E. M. Vulcan, cu o IV-a a sfatului popular raio mare au fost terminate o serie cani a primit drapelul de ex Conducerile tehnice ale sec
comportare demnă in producţie AUREL HOZU ploatare fruntaşă pe bazin. toarelor au trecut la luarea Recent, colectivul minei a
şi in societate, aşa a fost ca nal, şi-a îmbunătăţit munca. de construcţii zootehnice la unor măsuri privind asigurarea adoptat într-o entuziastă adu
racterizat Viorel Paşca de către corespondent O contribuţie însemnată la brigăzilor cu materiale şi va nare angajamentele pentru
comuniştii care l-au recoman Cele două întreprinderi au în G.A.C. din Alba lulia, Berghin, obţinerea acestei realizări a gonete goale în cantităţi sufi acest an. Se prevede printre al
dai şi de cei care au luat cu- adus-o vasta muncă politică şi ciente şi la timp, întărirea asis tele, depăşirea planului anual
registrat progrese atit în ce pri Vinţul de Jos, I-Iăpria, Cistei şi organizatorică desfăşurată de-a tenţei tehnice, sprijinirea gru de producţie cu 20.000 tone
vîntul. lungul unei perioade îndelun pelor care, pe parcurs, din di cărbune cocsificabil, realizare-"'
veşte realizarea sarcinilor de altele. In vederea asigurării gate pentru ridicarea tuturor ferite motive, rămîneau sub unui randament mediu de ex
brigăzilor la nivelul celor frun plan. In acest sens a fost pusă tracţie de 1,330 tone pe post —
plan, cit şi in executarea unor unui belşug de produse agrico taşe. Ia punct o evidenţă clară a rea cu 30 kg. mai mult decit e pla
lizării sarcinilor de plan pe pe nificat. In înfăptuirea acestor
lucrări de mai bună calitate. le, animale şi vegetale, s-a Nu mai demult decit în anul rioade cit mai scurte. Astfel s-a angajamente un rol de sea
1960, la Uricani exista un nu- creat posibilitatea cunoaşterii mă îl are acţiunea de ridicare
De pildă, I.I.L. „Horia“ şi-a în acordat sprijin conducerilor 'măr destul de mare de brigăzi în orice moment a situaţiei bri a tuturor brigăzilor la nivelul
care nu-şi realizau sarcinile de găzilor rămase sub pian. celor fruntaşe.
deplinit planul producţiei glo G.A.C. pentru întocmirea planu plan. Această situaţie se dato
ra atit neîncadrării lor cu oa Periodic, birourile organiza Realizările obţinute pînă în
bale pe anul trecut în propor rilor de producţie, folosirea ra meni conform formaţiilor tip, ţiilor de bază au analizat si prezent sint bune. Fără a se
lipsei de asistenţă tehnică sufi tuaţia brigăzilor rămase sub mulţumi cu ele, comitetul de
ţie de 115 la sută, iar I.G.O. ţională a pămîntului şi braţelor cientă, gradului scăzut de cali plan şi au indicat măsurile co partid şi conducerea minei pre
ficare a unor mineri, cit şi respunzătoare. Comitetul sindi conizează în continuare luarea
*k Alba lulia în proporţie de 111 de muncă, ridicarea cunoştin aprovizionării defectuoase în catului a popularizat pe larg de noi măsuri. Se prevede bună
şt învaţă cu perseverenţă pen unele perioade cu vagonete realizările fruntaşilor, a făcut oară intrarea în folosinţă a si
'Adunarea generală a organi tru îmbogăţirea cunoştinţelor la sută. Progrese vizibile au fost ţelor agrotehnice ale colectiviş goale şi materiale. In anul 1961, din îndeplinirea ritmică a pla lozului de cărbune, ceea ce va
zaţiei de partid de la S. M. T. sale politice şi profesionale, in înregistrate şi în domeniul lu tilor etc. mare parte din aceste deficien rezolva problema aprovizionării
Alba lulia a discutai nu de mult baza acestor consideraţii, adu ţe au fost lichidate şi, în con nului de că,tre fiecare brigadă brigăzilor cu vagonete goale,
cererile de primire în rîndul can narea generală a liotărit în una crărilor de canalizare, iluminat ’Aceste realizări sînt rod al secinţă. atit brigăzile de la aba mărirea coeficientului de rulaj
didaţilor de partid ale tovară nimitate primirea sa în rîndu- taje cit şi cele de la pregătiri unul din obiectivele importan a parcului de vagonete, asigu
şilor Ilie Rusii, Cornel Crişan, rile candidaţilor de partid. La public, salubritate etc. muncii colective la care şi-au şi-au îndeplinit şi depăşit 'cu te ale întrecerii socialiste. rarea grupelor cu materialele
Simion Boca şi Gheorghe Ivan. fel ca Ilie Rusu au fost carac regularitate sarcinile de plan. necesare la timp, In felul aces
terizaţi şi tovarăşii Cornel Cri Rezultate mulţumitoare au adus contribuţia deputaţii, co Toate acestea au dus, aşa ta, la mina Uricani, angaja
'Mit tovarăşii care l-au reco şan, Simion Boca şi Gheorghe După cum ne spunea secreta mentele asumate în întrecerea
mandat pe Ilie Rusu, cit şi cei Ivan. Comuniştii din organiza fost obţinute şi în acţiunea de misiile permanente, tehnicienii rul comitetului de partid al cum arătam la început, la cîş- socialistă vor fi înfăptuite, toa
care au luat cuvîntul în adu ţie apreciind că fiecare se nu minei, birourile organizaţiilor te brigăzile se vor situa la ni
narea generală, i-au caracteri mără printre cei mai activi electrificare a satelor. Această şi alţi activişti ai sfaturilor de bază ale sectoarelor au fost tigarea drapelului de. colectiv velul celor fruntaşe.
zat activitatea apreciind că me tractorişti din staţiune, au ho- îndrumate să analizeze această
rită să fie primit In rîndul tărît in unanimitate primirea problemă a fost larg dezbătută populare. Ele se datoreso fap problemă împreună cu condu fruntaş pe C.C.V.J. în semestrul A. JURCA
candidaţilor de partid. 'Aceasta lor in rîndurile candidaţilor de
pentru că este unul dintre trac în cea de-a doua sesiune a sfa tului că sfatul popular raio II al anului trecut. Anul 1962
toriştii fruntaşi in producţie şi partid.
in activitatea obştească, are o B. R. tului popular raional. Hotărî- nal, în sesiuni,' a analizat în se anunţă a fi de asemenea un
comportare demnă in societate rea luată a dus la completa mod temeinic problemele im
an rodnic. Luna ianuarie a fost
electrificare a satelor Ighiu, portante şi a adoptat acte nor
Şard, Oarda de Jos, Galda de mative corespunzătoare care să
Jos şi altele. O atenţie deose ducă la rezolvarea lor în cele
bită s-a acordat traducerii în mai bune condiţii.
viaţă a hotărîrilor privind buna
desfăşurare a procesului de in- ILIE FU LEA
şeful secţiei organizatorice a
SHtilui popular raion .,| \u ,a
Adunări de dare de seamă şl alegerea
comitetelor şi comisiilor de femei
, In regiunea noastră au continuat să se ţină adunări de' femei a fost realeasa tov. Ma-
ria Şerban.
>dare de seamă şi alegerea comitetelor şi comisiilor de fe-< i
PETRU JURCONI I. BĂNAŢEANU şi a lţii: (
surei. Despre modul în care s-au desfăşurat aceste adunări, co-<
In cc ma Băcia
rtespondenţii noştri .voluntari ne-au trimis noi veşti. * Metode fizico -chimice de ^
(¦ M /W W V W La adunarea pentru dare de analiză. Prefaţă de ing. ^
La Iiia seamă şi alegerea noului comi M. Zapan. j Re c e urnele ech ip e din seefeirtfi
tet comunal al femeilor din
De curind a avut loc la Ilia şurată de către tov. Zamfira Băcia, oraşul regional Deva, 452 pag. — 18,60 lei ?
adunarea de dare de seamă şi Csiki. Datorită pasiunii cu care participantele la discuţii au
alegerea comitetului comunal a muncit, circumscripţia nr. 44 subliniat rezultatele frumoase (cartonat). L
al femeilor. Cu acest prilej, tov. a fost declarată fruntaşă în obţinute de femeile din gospodă
Piruşca Fekete a prezentat o acţiunea de înfrumuseţare. riile colective din Petreni, To- *** Acţiunea radiaţiilor ( nostru nu«şi îndeplinesc n o rm a
dare de seamă care a cuprins tia, Timpa şi Băcia, în creşte
o serie de realizări obţinute de Noua comisie aleasă din care rea producţiei şi a avuţiei ob ionizante asupra organis- ţ
către femeile din Ilia, de la ul face parte şi tov. Zamfira Csiki, şteşti. Ele s-au angajat să mun
timele alegeri şi pină în pre s-a angajat printre altele să cească şi mai bine pentru ca viului animal şi vegetal. Sectorul nostru, 30 ; 60 m. s-a de tovarăşii Nicolae Ancheş, Io- se datoreşte şi faptului că depo
zent. Atit darea de seamă cit deschidă două cercuri de citit, gospodăriile din care fac par menţinut şi în acest an printre sîf Stanciu, Ghilian Florea şi zitele de material lemnos sînt
şi colectivistele Lizi Popa, Mica să participe la diferite acţiuni te să devină tot mai puterni Traduceri din literatura sectoarele fruntaşe, situîndu-se Petru Graur care nu-şi îndepli mult prea mici pentru a putea
Asinefta şi altele, care aii luat patriotice privind înfrumuseţa ce şi mai înfloritoare. pe locul al treilea în cadrul mi înmagazina cantitatea necesară
cuvîntul, au scos in evidenţă rea străzilor etc. sovietică de specialitate. tici Musariu 2. Cu toate acestea, nesc planul deoarece nu au la minei pentru mai mult timp.
aportul adus de femei în în rezultatele ar putea fi şi mai dispoziţie suficiente vagonete
tărirea economieo-organizatori- M. IORDACHE DUMITRESCU („Biblioteca analelor ro- bune, avînd în vedere că nume In sectorul nostru, pentru ca
roase echipe, cum ar fi cele con goale, le lipsesc grauturile de minerii să poată foiosi timpul
că a gospodăriilor agricole co mîno - sovietice“). Seria ( duse de comuniştii Ilie Dără- diferite dimensiuni şi lemnul la maximum, este necesar să se
lective de pe ~aza comunei. Ele banţ, Gheorghe Dogan, Gheor asigure aprovizionarea cu apă
au contribuit prin muncă pa Agrobiologie nr. 63/1961. ghe Gavrileţ, Nicolae Jurca, Fio- pentru armare. potabilă la toate puţurile, deoa
triotică mai ales la realizarea rea Vasiu şi alţii, îşi depăşesc cu Dacă tovarăşul Cornel Gulca, rece în prezent se pierd minute
unor construcţii în G.A.C. 172 pag. — 7 lei. I regularitate norma cu 15-25 Ia
sută fără a rebuta nici un va- şeful transportului subteran ar preţioase pînă cînd oamenii
Ca preşedintă a comitetului M. NASTA şi a lţii: Tu- gonet de minereu. urinări îndeaproape respectarea merg şi vin de la orizontul ,,l
comunal al femeilor din Ilia a Mai“ unde există apă de băut.
fost aleasă tov. Ileana Cazacu, morile bronho-pulmonare X Aceste realizări sînt însă um întocmai a graficului de circu
iar ca secretară tov. Silvia brite de rezultatele nesatisfă laţie, dacă ar lua măsuri de re înlăturarea acestor neajun
Tom a. La Sîntuhalm Ca preşedintă a comitetului (Studiu anatomoclinic şt cătoare obţinute de unele echipe suri, precum şi schimbarea ati
comunal al femeilor a fost alea ca cele conduse de Petru Ma. ducere la maximum a timpului tudinii faţă de muncă a tovară
IO.SIF BURZA histopatologic). teş şi Viorel Resiga, care, deşi şilor vizaţi mai sus ne-ar per
Cele 60 participante la adu să tov, Maria Irimie. de staţionare la haldă a vagone- mite să obţinem rezultate mereu
La Petroşani 350 pag. — 30,10 lei au avut toate condiţiile, nu şi- teîor, atunci minerii ar avea la mai bune, să dăm patriei din ce
au îndeplinit planul. Faptul se timp „goale“. De asemenea, la în ce mai mult minereu, iar ca
Pe marginea dării de seamă narea comisiei de femei din DĂN1LÂ HORVATH (pinzat). explică în primul rînd prin ati litatea să fie ireproşabilă.
prezentată de comisia de femei G.A.C. ,,dr. Petru Groza“ din tudinea necorespunzătoare faţă atelier stau multe vagonete noi
din circumscripţia nr. 44 Pe Sîntuhalm au analizat temeinic La Gothatea F. MEDEŞAN, EMILIA de muncă a şefului de echipă care din lipsă de cuplaje nu pot In numele minerilor din sec
troşani, au luat cuvîntul 20 de Petru Matcş, care obişnuieşte să torul 30 ; 6,1 m. al minei Musa
femei. Ele au evidenţiat în mod activitatea desfăşurată de la ul- Şi la G.A.C. „Viaţă nouă“ din DUM1TR1U : Nou-născu lipsească nemotivat, constituind fi folosite. Şeful serviciului e- riu 2, le adresăm tovarăşilor
timile alegeri şi pînă in pre satul Gothatea, raionul Ilia, a un exemplu rău pentru ceilalţi nergetic, ing. Petru Gomotîrcea- respectivi chemarea de a-şi
special activitatea bună desfă zent. Colectivistele Florica Fi- ' avut loc nu de mult adunarea de tul. Prefaţă de D. Săvu- mineri. Aşa se explică şi faptul schimba atitudinea faţă de mun
ruţă, Ana Dălan, Susan-a Gros, dare de seamă şi alegerea co că în Ioc să se îmbunătăţească nu, trebuia să ia măsuri — şi că pentru ca împreună cu noi să
lescu. starea disciplinară, mineri ca nu-i tîrziu nici acum — ca ser ridice necontenit prestigiul sec
Petru I-iosu i-au urmat exem viciul de aprovizionare să procu torului.
368 pag. — 29,60 lei plul, lipsind nemotivat, iar alţii
lucrează de mîniuială. In pri re în cel mai scurt timp cupla NICOLAE STURZA
(pinzat). vinţa organizării muncii la a- jele. p rim-miner
ceste echipe, situaţia se prezin
Ecaterina Barbu, Minerva Mol- misiei de femei. Atit în' darea N. CRISTESCU : Topo tă nesatisfăcător. Conducerea exploatării tre sectorul 30 ; G0 m. a! minei
devan şi altele, au arătat în de seamă cit şi In discuţii s-a buie să acorde o mai mare aten
cuvîntul lor fapte clin munca subliniat faptul că femeile au grafie inginerească — voi. \ Avem echipe ca cele conduse Musariu 2
femeilor privind întărirea eeo- adus un aport însemnat Ia exe ţie aprovizionării noastre cu
nomico-organizatorică a G.A.C., I. fascicola 1-2. $ lemnul de mină necesar, interve AVRAM PLEŞA — maistru
cutarea tuturor munoiior din miner
cadrul gospodăriei. Ele au par 710 pag. — 26,10lei am- ( nind Ia organele competente
pentru a fi ritmic aprovizio PETRU CÎMPFANU
bele fascicole. ^ naţi eu lemnul corespunzător. prim.miner
participarea la muncile agricole ticipat la curăţirea şi înfrumu *** Revista de filologie Se întîmplă des ca în loc de
garnituri să primim şpaliere,
etc. Cu acest prilej au fost evi seţarea şcolii şi a căminului romanică şi germanică — cc-ca ce ne face să pierdem timp
denţiate colectivistele Susana cultural. Pentru viitor, colecti anul V, nr. 1/1961.
Maie-r şi Susana Şerban, care in vistele din Gothatea s-au an preţios cu confecţionarea lor.
anul trecut au efectuat cele gajat să participe şi mai activ 196 pag. — 6 lei. Credem că slaba aprovizionare
mai multe zile-muncă în G.A.C. la muncă în cadnil G.A.C şi la Studii şi cercetări
activitatea căminului cultural.
de fiziologie — nr. 3, anul
VI/1961.
Ca preşedintă a comisiei de 186 pag. — 6 lei.
AUGUSTIN ANDRICA
\ \ 'V\ \ t 1.V .'A.V. v\ '\