Page 31 - 1962-03
P. 31
Mr ??41 ' DRf MHIS WCÍAITTSTITOL0! päf?. S
Lucrările plenarei
lărgite a Comitetului
regional de partid
/ Sectorul zootehnic R e fe ra tu l p re z e n ta t de tov» A U R E L B U L G Ă R E A * zent şi să înceapă fără întîr gospodării în brigăzile de cîrnp
in plină dezvoltare s e c r e ta r a l Com itetului reg io n al P«JR«R* ziere declasarea tractoarelor şi şi la fermele zootehnice, la con
a maşinilor agricole în gospo strucţii, acolo unde se hotărăşte
, / .(Urmare clin numărul 2.240) amestecat cu leguminoase, Este dăriile colective. O deosebită soarta îndeplinirii planurilor de
grijă va trebui acordată orga producţie.
Neipuiţuhiitorse prezintă situa necesar ca în toate gospodării tro'du'cefea In gospodăriile co nele 'Alba şi Orăştie. Numai în prevăzute cu motoarele necesa nizării şl asigurării cu utilajul
ţia şi în raionul Ilia, oraşele re le colective aceste furaje să se lective a registrelor geneologi- aceste două raioane au rămas re. Aceste pompe s-au reparti necesar a secţiilor S.M.T. care Munca de primire în partid la
gionale Deva şi Hunedoara, care producă in cantităţi cît mai ce, fără de care este de necon neterminate un număr de 34 zat în gospodăriile colective au luat fiinţă in raioanele Ha sate să fie orientată înspre pri
mari. ceput o selecţie a animalelor. obiective planificate a fi date unde s-a simţit mai mult ne ţeg şi Brad. mirea în partid a acelor colec
toate la un loc şi-au prevăzut în folosinţă în anul trecut. voia. Rău este însă că deşi tivişti care dovedesc prin fapte
, doar 22.400 păsări. Aceasta este Pentru asigurarea animalelor In vederea adăpostirii efecti Aceasta se datoreşte faptului aceste pompe au fost plătite din Sfaturile populare raionale că luptă cu hotărîre pentru rea
cu raţii furajere echilibrate, velor de animale, pentru anul că activitatea, la lucrările de credite de stat, nu au fost lua vor trebui să urmărească îndea
o dovadă că organele raionale formate din nutreţuri cu valoa 1961 s-au planificat a se con construcţii nu s-a desfăşurat cu te măsuri pentru ca toate să fie proape ca întreaga cantitate de lizarea liniei politice a parti
re nutritivă ridicată şi comple strui 194 grajduri cu o capa intensitate încă din primele luni ridicate de la baza din Slmeria sămînţă destinată însămînţări-
\ de partid 'Şi de stat nu au pri- tă, organizaţiile de partid din citate de 19.750 capete bovine, ale anului. şi instalate, iar o parte din Ior de primăvară să fie admisă dului, că sint demni de înaltul
vit cu suficientă răspundere tra G.A.C. şi consiliile de conducere 84 saivane şi 130 adăposturi cele ridicate nu sint nici în a se însămînţa numai dacă po
ducerea in viaţă a indicaţiilor pentru porcine. Cu ajutorul Pentru anul acesta este nece prezent puse în funcţiune. sedă buletinul roşu de analiză titlu de membru de partid, a
vor trebui să urmărească ca în creditelor acordate de stat şi sar ca neîntârziat comitetele ra
Comitetului regional de partid fiecare unitate să se cultive pe a fondurilor proprii ale-gospo ionale de partid şi sfaturile Creşterea continuă a efective celor mal buni ingineri şi teh
date în această privinţă. Tre suprafeţe din ce în ce mai mari dăriilor colective, au fost termi populare să ia măsuri de apro
buie să mai arătăm că multe leguminoase furajere c a : lucer nate şi date în folosinţă 140 vizionare cu materialele de con lor de animale şl a producti nicieni, agronomi, mecanizatori,
V .. gospodării care şi-au planificat na, trifoi, mazăre etc. O deose grajduri, 35 saivane şi 80 adă strucţii necesare şi începerea vităţii acestora, a dat posibili
să crească păsări, nici in pre bită atenţie va trebui acordată posturi pentru porcine, iar res lucrărilor efectiv în toate gos din partea laboratorului, iar ba zootehnicieni, medici veterinari
zent nu au început lucrările extinderii culturilor intercalate tul se găsesc în diferite stadii podăriile. înaintea declanşării tatea gospodăriilor colective ca
precum şi culturilor duble, mai de execuţie. campaniei agricole de primă în anul trecut să livreze prin zele de recepţie să asigure în şi al altor specialişti din agri
ales .în mirişti. vară.
O bună experienţă în reali unităţile de stat importante treaga cantitate de sămînţă ne cultura regiunii.
In vederea obţinerii de furaje zarea unor construcţii trainice Creşterea continuă a efective
cu o valoare nutritivă ridicată şi ieftine au dobîndit mai ales lor de animale în sectorul so cantităţi de carne, lapte, lină cesară schimbului. In centrul preocupării activi
este necesar ca recoltarea şi gospodăriile colective din raioa cialist, ridică în mod acut şi
.pentru construcţii, amenajări şi conservarea acestora' să se facă nele Haţeg şi Ilia. îndrumate problema asigurării cu apă a şi alte produse animaliere. S-au ¦k tăţii de partid va trebui să stea
împrejmuirile necesare. In pre- în timpul optim şi să se înlă şi sprijinite de către organele animalelor din ferme. In cea valorificat prin contractări
-y ture cu desăvârşire practica ani şi organizaţiile de partid, G.A.C. mai mare parte a gospodăriilor şi achiziţii cu 28.500 hl. (Acum, cînd agricultura regiu ridicarea continuă a nivelului
lor precedenţi cînd au rămas din Sarmisegetuza, Silvaşul In colective, alimentarea cu apă a lapte, 325 tone carne şi 21 tone
v zent’ G.A.Ş Mintia dispune de însemnate suprafeţe necosite, ferior, Stretea, Veţel şi altele, animalelor nu este încă rezol nii noastre este în întregime co politic şi ideologic al membri
¦ : un lot de circa 40:000 pui, dar sau recoltate cu mare întîrziere, au reuşit ca prin folosirea pe vată, lucru care influenţează ne lină mai mult decît în anul
care nu pot fi livraţi gospodă- după ce calitatea furajelor a scară largă a materialelor din gativ asupra producţiei de lap lectivizată, atenţia organelor şi lor şl candidaţilor de partid,
fost depreciată. resurse locale să realizeze con te, deoarece cu actualele m ij 1960. Totuşi, faţă de posibili
strucţii. zootehnice cu cheltuieli loace, rudimentare, nu se poate organizaţiilor de partid, a sfa înarmarea lor cu hotărîrile
Suprafeţele întinse de păşuni mult mai reduse faţă de cele asigura o adăpare la timp şi tăţile existente în gospodăriile
i. T _ fiilor colective din lipsa spaţiu- şi fineţe de circa 280.000 ha. prevăzute în devize. Intr-un în mod raţional. In scopul înlă turilor populare, trebuie să fie partidului şl guvernului şi cu
existente în regiunea noastră, ritm nesatisfăcător s-au desfă turării acestui neajuns, prin noastre, aceste cantităţi sînt
. . . iui de adăpostlre. pot asigura, prin folosirea lor grija Comitetului regional de îndreptată spre întărirea eco cele mai importante probleme
raţională, cantităţi însemnate şurat în anul trecut lucrările de încă mici, lucru confirmat de
V Faţă dc această situaţie,, or de masă verde, creînd totodată nomică şi organizatorică a gos ale economiei agrare.
ganizaţiile de partid, consiliile posibilitatea acoperirii 'deficitu faptul că numeroase gospodării
de conducere ale G.A.C., trebuie podăriilor colective. Să facem Sarcinile mari care ne stau în
colective nu au contractat cu
V ,să analizeze neajunsurile exis- din acestea nesecate surse de faţă, în ce priveşte întărirea
¦'V tente, să revadă- efectivele sta- statul întreaga producţie mar
aprovizionare cu produse agro- economico-organizatorică a gos
‘ j,* ¦ tejlite în planurile de producţie, fă obţinută de la animalele
alimentare a oamenilor muncii podăriilor colective cer lărgirea
să ia măsuri de a se asigura o proprietate obştească, iar altele
¦ creştere corespunzătoare cu po- de la oraşe şi baze serioase de şi intensificarea activităţii poli-
t sibilităţile de care dispune fie- ridicare continuă a nivelului. de tico-educative, un contact viu
» care G.A.C. trai al colectiviştilor. al cadrelor de partid şi stat cu
^ *¦. -> Pentru ridicarea nivelului de In acest scop, este necesar să oamenii muncii din agricultură,
cunoştinţe a colectiviştilor oare
dăm o atenţie deosebită îmbu pe care să-i lămurim asupra ce
. vor (lucra in fermele de păsări, nătăţirii activităţii de partid, a lor mai importante probleme ale
¦ pe lingă rezultatele bune obţi- lui de furaje arătat mai sus. construcţie pentru adăposturile partid, au fost procurate un nu şi-au respectat întocmai muncii sfaturilor populare, care construcţiei socialiste la sate şi
V ' nute pe ljnia învăţămîntului
\ ‘ " agrozootehnic de masă, Sfatul Aceasta presupune însă ca din zootehnice în G.A.C. din raioa număr de 50 pompe adezive, îndatoririle contractuale. trebuie să se preocupe îndea- ale sporirii producţiei agricole.
popular regional a organizat la primăvara acestui an, potrivit proape de întreaga activitate a „încheierea colectivizării agri
Geoagiu -un curs cu circa 100
colectivişti, în majoritate fe întărirea organizatori co-economică a G.A.C.Ijotărîrii Conferinţei regionale unităţilor agricole socialiste, să culturii — arată tovarăşul
de partid, să se organizeze largi
acţiuni de masă pentru curăţi — sarcină principală a organelor şi rezolve Ia' timp şi cu competen Gheorghe Gheorghiu-Dej la ple
rea întregii suprafeţe de păşuni organizaţiilor de partid de Sa sate
mei, unde cadre de specialitate şi fineţe din care 10.000 ha. ţă toate problemele legate de nara din iunie—iulie 1961 — va
să fie suprainsăminţate şl în
^ . au expus materiale legate de dezvoltarea multilaterală a gos schimba întreaga viaţă a satu
' îngrijirea, creşterea şi hrănirea podăriilor agricole colective. lui, modul de organizare a agri
. . păsărilor. In fiecare raion au grăşate. La aceste lucrări un Ca rezultat al măsurilor luate muncii, s-au obţinut de aseme zatoric, organelor raionale de Va trebui să îndrumăm mai culturii, va determina un puter
fost iniţiate consfătuiri şl vizite
aport însemnat trebuie să-l de către organele şi organiza nea succese însemnate. Dar tre partid le revine sarcina ca în concret munca organizaţiilor nic avint al forţelor de produc
„¦V' la gospodăriile care au în pre
aducă organizaţiile de. tineret. ţiile de partid, in scopul întă buie să arătăm că mai există viitor să acorde un sprijin mai
zent. crescătorii de păsări, cu U.T.M., să ne ocupăm mai mult ţie la sate, creşterea producţiei
care prilej colectiviştii şl ca- Pe lingă furajarea necores ririi economico-organizatorice a încă şi unele deficienţe ce tre substanţial organizaţiilor de
- % drele de specialitate au împăr- punzătoare a animalelor, la ob gospodăriilor colective, an de buie înlăturate cît mai degra bază, pentru ca acestea să se de educarea şi mobilizarea tine agricole, continua îmbunătăţire
. din experienţa dobîndită ţinerea .producţiei scăzute de an s-a înregistrat o creştere bă. Unele gospodării colective poată rid^a la nivelul sarcini retului şl femeilor, oare repre a nivelului de trai al oameni
,^ de ei în acest domeniu de actl-
vitate. 'Aceste măsuri trebuie lapte au contribuit şi alţi fac- . simţitoare a averii obşteşti şi folosesc braţe de muncă anga lor mereu crescinde ce stau în zintă o forţă de seamă în lupta lor muncii, întărirea economiei
tori subiectivi, de ordin orga-, a veniturilor băneşti ale aces jate din afară pentru care chel faţa dezvoltării agriculturii so
nizatoric. Avem încă multe gos tor unităţi. Prin sporirea con tuiesc o însemnată parte din cialiste. pentru înfăptuirea cu consec socialiste, va ridica pe o treaptă
T " ¦ 'continuate în fiecare raion şi podării, în special in raioanele tinuă a producţiei vegetale şi veniturile ce le obţin, în loc să Organizaţiile de bază din gos venţă a liniei politice a parti superioară alianţa dintre clasa
1 . f de aci înainte. In mod deose
Brad, Orăştie, în oraşele Deva animale şi prin dezvoltarea ce pună un accent mai mare pe podăriile, colective, trebuie mal dului nostru în construcţia so muncitoare şi ţărănime. Acesta
bit în această ramură trebuie
¦ antrenat un număr cît mai mare şi Hunedoara, unde îngrijitorii lor mai rentabile ramuri de pro mobilizarea colectiviştilor la mult ajutate să-şi îmbunătă cialistă la sate. va îi un eveniment de însem
de femei care prin priceperea sînt retribuiţi cu zile-muncă ducţie, G.A.C. din regiunea noa lucru. ţească stilul lor de muncă, să Să acordăm atenţie şl pe mai nătate hotărîtoare pentru de-
lor pot aduce un aport însem-
fixe, iar în alte unităţi colecti stră au reuşit ca în anul trecut In unele gospodării colective exercite mai sistematic contro departe repartizării membrilor. . săvîrşirea construcţiei socialis
viştii îngrijesc prin rotaţie ani să realizeze venituri băneşti care, nu se ţin cu regularitate adu lul şi îndrumarea asupra acti
nat la creşterea păsărilor. malele, fapt care influenţează însumează peste 62,500.000 lei, nările generale şi şedinţele de vităţii economice, să ia atitu şi candidaţilor de partid din *mului în ţara noastră“.
, ' Dacă în ceea ce priveşte creş negativ asupra producţiei şi a cu circa 18.500.000 lei mai mult consiliu in care să se discute dine şi în acelaşi timp măsuri L a c ă m in ul c u ltu ra l
terea efectivelor de anijnale, cu produşilor obţinuţi. Permanen decît in 1960. organizat diferite fenomene ne pentru eliminarea deficienţelor
tizarea îngrijitorilor în sectorul gative care se ivesc pe parcurs care se ivesc in procesul muncii.
excepţia păsărilor, s-au înregis zootehnic nu. s-a bucurat de Veniturile însemnate realizate şi care cer o rezolvare imedia
de gospodăriile colective au per tă. Există unele gospodării în Trebuie de asemenea îmbună
trat însemnate succese, produc atenţia cuvenită din partea tu mis să se repartizeze la fondul care nu se urmăreşte modul cum tăţită activitatea de primire în Manifestări bogate
turor comitetelor raionale de de bază 10.000.000 lei, ceea ce se aplică hotărîrile luate. Pla partid la sate, unde încă se mai
ţia animalieră, continuă să ră- partid şi a comitetelor execu reprezintă 15 la sută din to ta nurile de producţie care dau manifestă anumite lipsuri. De
tive ale sfaturilor populare. Nu lul acestora. Numeroase G.A.C., linia directoare a dezvoltării, se ficienţele în această privinţă
< * mină încă sub posibilităţi. La s-a introdus decît în foarte pu cum sînt cele din Daia, Apol- întocmesc şl se aprobă la în constau în faptul că un însem
ţine unităţi retribuirea îngriji dul de Sus, Gîrbova, Mihalţ, ceputul anului, ca ulterior să nat număr de organizaţii de
această - rămînere în urmă a torilor în funcţie de producţia Pricaz şi altele, au ajuns ca în nu mai fie urmărite, ele rămî- bază nu primesc candidaţi de în sprijinul G.A.C.
prezent să aibă un fond de nînd doar simple formalităţi. partid timp îndelungat. Aşa, de
, ' contribuit în primul rind lipsa şi produşii obţinuţi, lucru ce bază de 2-4 milioane lei. Iată numai cîteva din cauzele pildă, din cele 38 organizaţii de
unei baze furajere complexe, face ca producţia de lapte să care au influenţat asupra dez bază din G.A.C. de pe raza ora
fie mai scăzută decît în unită Veniturile băneşti ,au înregis voltării unor gospodării colec şului regional Hunedoara, un
precum şi deficienţele existente ţile unde s-a aplicat acest' sis trat o creştere simţitoare nu tive. număr de 20 nu au primit în Nu a trecut mult timp de cînd Co- — izvor de belşug în G.A.0." etc., dis
tem de retribuire. In majorita numai ca cifre absolute, ci şi tot cursul anului 1961 nici un antetul regional de partid şi Sfatul cuţiile organizate pe marginea unor
in organizarea muncii în acest tea gospodăriilor nu se ţine nici raportate pe unitatea de supra Dacă majoritatea unităţilor candidat de partid. Aspecte ase popular regional Hunedoara au raportat filme documentare agricole cum a fost
în prezent evidenţa producţiei, faţă. Astfel, din totalul gospo noastre socialiste au obţinut re mănătoare se întilnesc şi în conducerii partidului că în regiunea cea care a avut loc între colectiviştii
sector. In' majoritatea gospodă deşi au fost introduse carnetele dăriilor colective, un număr de zultate bune, aşa după cum s-a unele gospodării colective din noastră s-a încheiat colectivizarea agri din comună cu prilejul prezentării fil
riilor colective s-au asigurat fu de evidenţă. Cu toate că s-au 4 unităţi au realizat la 100 ha. putut observa din cifrele pre raioanele Brad, Ilia, Orăştie şi culturii. însufleţiţi de acest succes mului „Puterea pîinii“, joile de tineret,
organizat numeroase vizite la teren peste 200.000 lei, 20 gos zentate în cuprinsul referatului, altele. deosebit, oamenii muncii din regiune jurnale vorbite, programele artistice
rajele grosiere'şi finurile nece gospodăria colectivă din Cîlnic podării Intre 100—200.000 lei, aceasta a fost posibil datorită luptă cu forţe noi şi energie sporită prezentate, sînt manifestări cultural-e
sare efectivelor existente. Tre şi în alte - gospodării unde evi 70 între 50—100.000 lei, iar res faptului că din partea organi Nu se depun suficiente efor pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ducative des întîlnite la Mihalţ, toate
buie să arătăm însă că într-un denţa producţiei este bine pusă tul, sub această sumă. Din punct zaţiilor de partid a existat o turi pentru întărirea şi ridica trasate de partid în actuala perioadă. au un conţinut legat de activitatea
la punct, totuşi aceasta nu este de vedere al structurii venitu permanentă preocupare pentru rea activităţii organizaţiilor de gospodăriei colective din localitate.
număr însemnat de unităţi au extinsă în celelalte gospodării rilor, 54 la sută reprezintă con dezvoltarea şi consolidarea gos partid slabe, care nu reuşesc In mobilizarea colectiviştilor la în Tocmai de aceea ele sînt urmărite cu
rămas multe suprafeţe de fî- colective, nici chiar în cele din travaloarea produselor vegetale podăriilor colective pe linia tra să exercite o îndrumare sufi deplinirea noilor sarcini ce le stau î n ' interes de colectivişti şi îşi vădesc
raionul Sebeş. 'Aceasta dovedeşte livrate statului, iar 33 la sută sată de hotărîrile partidului. cient de calificată şi care se gă faţă, un aport însemnat îşi aduc că roadele în obţinerea unor rezultate bune
nuri nerecoltate, neputîndu-se că unele organizaţii de partid contravaloarea produselor ani sesc tocmai în gospodăriile a că minele culturale din satele regiunii. în producţie, într-o atitudine nouă faţă
• astfel rezolva in bune eondiţiuni din G.'A,C. nu se preocupă în maliere. Cunoscut fiind faptul că de ror activitate economică este şi In prezent, sarcina principală a cămi de muncă, faţă de păstrarea bunului
deaproape de extinderea expe modul cum organizaţiile de ea slabă. nelor culturale din regiune este aceea obştesc, în lupta neobosită pe care o
furajarea animalelor. De aseme rienţei bune în muncă, nu au O dată cu sporirea veniturilor partid reuşesc să conducă cu de a duce o intensă muncă cultural- duc colectiviştii pentru întărirea eco-
nea, un număr mare de gospo îndrumat pe cei mai buni mem- băneşti şi a dezvoltării fondu tot mai multă competenţă acti Eliminarea lipsurilor existen educativâ, menită să contribuie la întă nomico-organizatorică a G.A.G.
brDşi candidaţi de partid să lu lui de bază, gospodăriile colec vitatea politică şi economică în te în munca organizaţiilor de rirea economico-organizatorică a gos
dării nu au reuşit să însilozeze creze în acest sector. Avem tive au avut posibilitatea să re cadrul gospodăriilor colective partid, sprijinirea efectivă a podăriei agricole colective. Poposind Ia In aceste zile, gospodăria colectivă
cantităţile necesare de masă gospodării ca cele din Biscaria partizeze colectiviştilor la ziua- depinde în cea mai mare mă acestora de a se ridica la rolul căminul cultural din Alihalţ, raionul din Mihalţ a pornit o nouă bătălie:
verde. Astfel, s-a ajuns ca din (oraşul Deva), Sarmisegetuza rnuneă sume mai mari de bani sură întărirea acestora din punct de conducător politic, trebuie să Alba, poţi remarca faptul că aici acti aceea pentru îndeplinirea în bune con-
(raionul Haţeg), Rişca, Caraci faţă de anul 1960. stea în viitor mai mult in aten vitatea cultural-educativă este organi diţiuni şi Ia timp a lucrărilor din cam
planul de înşilozări de 150.000 (raionul Brad)^ şi altele, unde de vedere economic şi organi- ţia comitetelor raionale dc zată zilnic, avînd un bogat şi variat pania agricolă de primăvară. Căminul
In ce priveşte organizarea partid conţinut de idei. Şezătoarea, seara de cultural, sub îndrumarea comitetului
tone să se realizeze- numai circa calcul sau seara de întrebări şi răspun comunal de partid, şi-a întocmit un
100.000 tone. O bună parte din suri sint nelipsite din programele sale. plan de acţiuni care să mobilizeze coj
La aceste manifestări se discută pro lectiviştii la obţinerea unor bune re
gospodăriile colective nu au asi bleme ,ce interesează iu cel mai înalt zultate în campania de primăvară. Ast
gurat cantităţile necesare de grad pe membrii gospodăriei colective fel, in cadrul unor seri ale fruntaşilor
din Mihalţ. De exemplu, la şezătoarea vor fi popularizaţi cei mai harnici co
furaje concentrate. Din aceas ce a avut loc Ia începutul lunii februa lectivişti şi metodele lor de muncă, pre
rie a fost invitat preşedintele G.A.C. cum şi brigăzile fruntaşe în campanie.
tă cauză, animalelor nu li s-a din Obreja, o gospodărie cu o expe De asemenea, se vor organiza şezători,
putut administra raţii furajere rienţă mai bogată, precum şi cîţiva co jurnale vorbite, expuneri de conferinţe
complexe. lectivişti de aici, care au vorbit mihăl- şi alte manifestări care vor trata des
ţenilor despre felul cum îşi organizează pre felul în care va decurge campania,
Nu putem fi de acord cu fap munca, despre rezultatele bune pe care vor răspîndi experienţa înaintată etc.
tul că in planurile de producţie le obţin şi traiul îmbelşugat al colec- ’ Conducerea căminului cultural (di
pe anul 1962 nu se prevede asi rector tov. Vasile Contor), datorită
gurarea bazei furajere pentru tivistului etc. La seara de calcul cu sprijinului pe care-l primeşte din par
tea comitetului comunal de partid, a
întreg efectivul de animale din tema „Avantajele muncii în G.A.C." sfatului popular comunal şi a condu
G.A.C. Cunoscută fiind impor nu lucrează nici un membru ce a urmat acestei şezători, inginerul cerii G.A.C., reuşeşte să desfăşoare o
Atenţie deosebită lucrărilor din campaniatanţa bazei furajere în dezvol sau candidat de partid în secto agronom, Simion Crislea din Mihalţ a activitate susţinută, cu manifestări a-
tarea creşterii animalelor şi a rul zootehnic. tractive, bine orientate.
productivităţii acestora, comite In viitor, organizaţiile de agricolă de primăvară ilustrat prin calcule interesante unui
tele raionale dc partid trebuie Continuînd să antreneze, ca şi pînă
să îndrume organizaţiile de bază partid vor trebui să facă o re Ne apropiem cu paşi repezi peste 310.000 tone îngrăşămin care să-i ajute pe colectivişti mare număr de participanţi la mani
din G.A.C. pentru a analiza te partizare mai judicioasă a mem de declanşarea campaniei agri te organice, acţiune care con la întocmirea planurilor de pro acum, toţi intelectualii satului în acti
meinic asigurarea bazei furajere brilor şl candidaţilor de partid cole de primăvară, de reuşita tinuă şl în prezent. Cele mai ducţie, organizarea brigăzilor şi festare, felul cum poate creşte avuţia
şi, ţinînd seama de efectivele în locurile cheie, unde se ho căreia va depinde in cea mai multe gospodării colective şi-au a echipelor, la stabilirea solelor vitatea cultural-educativă, alături de
mereu în creştere a animalelor, tărăşte soarta producţiei, să în mare parte soarta producţiei din procurat cantităţile de seminţe ce Urmează a fi însăminţate în colectivă, cum creşte belşugul în ca
să stabilească măsuri concrete drume spre sectorul zootehnic acest an. Pregătirea acesteia a necesare şi cu ajutorul labora primăvară precum şi a loturi majoritatea colectiviştilor, căminul cul
care să ducă la acoperirea de colectiviştii cu experienţă şi cu fost privită cu simţ de răspun torului regional de controlul lor personale ale colectivişti sele colectiviştilor atunci cînd există
ficitului de furaje şi la îmbu dragoste faţă de creşterea ani dere în toate raioanele. In seminţelor s-a' stabilit valoarea lor, la strîngerea şi schimbarea tural din Mihalţ îndrumat de comi
nătăţirea calitativă a acestora'. malelor. Este necesar ca în cel culturală a acestora. seminţei necesare şi desfăşura interes şi dragoste faţă de muncă. Cu
ipai scurt timp să se asigure S.M.T.-uri au fost terminate re rea lucrărilor agricole din cam tetul comunal de partid îşi va aduce şi
. Furajul de bază în creşterea permanentizarea şi retribuţia în paraţiile întregului utilaj agri Ţinînd seama de faptul că panie. acest prilej, el a vorbit şi despre pers
animalelor, in special a tauri funcţie de rezultatele obţinute col ce'v a fi folosit în campa avem un număr mare de gos pe mai departe un aport preţios la
nelor şi ovinelor trebuie să-l a tuturor lucrătorilor de la fer nie şi s-au luat măsuri pentru podării colective nou create, Cu sprijinul comitetelor raio pectivele ce le are gospodăria colectivă
constituie nutreţurile verzi şi mele de animale. permanentizarea de brigăzi sau comitetele raionale de partid nale de partid, conducerile întărirea economico-organizatorică a
însilozate. Multe gospodării co tractoare care să muncească şi sfaturile populare au. datoria din Mihalţ.
Secţia agricolă a sfatului mai mulţi ani în aceleaşi uni să sprijine in mod deosebit S.M.T.-urilor vor trebui să in gospodăriei agricole colective din Io.
lective au obţinut rezultate bune popular regional are obligaţia tăţi. In scopul fertilizării solii- Conferinţele pe teme ca acestea: calitate.
aceste unităţi. Aici vor trebui tensifice încheierea de contrac
prin furajârea animalelor cu „Cum au ajuns colhoznicii sovietici V. CHIŞ
să privească cu mai mult simţ ' lui, pe ogoarele gospodăriilor trimişi activişti cu experienţă şi te cu toate unităţile care nu au
la un înalt nivel material şi cultural",
nutreţ însiiozaţ din porumb de răspundere asigurarea şi ln- colective au fost transportate cadre tehnice bine pregătite, făcut acest lucru plnă in pre- „Dezvoltarea creşterii vacilor de lapte