Page 32 - 1962-03
P. 32
pa?. 4 m w m sroramsMOEor ¦Nr.' 2241
BBEBXI7C?^SflBaKftÄ. »uwwmutLtKiH«?*ajBMmmrrmmRaBnr.w*4pjpmmxtsass*s**»M*«uwwuax*m m^BA&aggsas«^ i m/smmiBmBsataBMEimMmstnmKmmuammfw»fflKHMara?BB»raHBFSOT»wBSMara^;w«ura«^
Comunicatul oficia! cu privire ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
îa Plenara C. C. ai P. C. U. S.
AiOSCOVA 9 '(Agerpres). — vire la Plenara Comitetului Cen
TASS transm ite': tral al Partidului Comunist al
Uniunii sovietice
A îost dat publicităţii urmă
torul comunicat oficial cu pri-
„La 9 martie 1962 la Plenara Comitetului Central al P.C.U.S.
au continuat dezbaterile pe wiar ginea raportului tovarăşului
N. S. Hruşcioy „Etapa actuală a construirii comunismului şi
sarcinile partidului în îmbunătăţirea conducerii agriculturii1’. Puterile occidentale trebuie
La şedinţă ău luat cuvîntul tovarăşii G. S. Z'olOtuhin (prim. A cord în te e U.R.S.S. şi S.U.A. s ă tin ă s e a m a «le r e a l i t a t e
secretar al Comitetului regional TamboV al P.C.U.S.), I. S. Gru- cu privire îa schim burile în dom eniu!
şeţki (prim-secretar al Comitet uiui regional Lvov al ÎP.C. din
Ucraina). ştiinţei, tehnicii* învăiăm întuiui Pravda* despre politica Occidentului în problema germana-
Cu aceasta 'dezbaterile pe marginea raportului tovarăşului
N. S. Hruşcioy au luat Sfîrşit. şi culturii MOSCOVA 9 (Agerpres). — pă aceste declaraţii, S.U.A. au Cel care ar recunoaşte acest
„Pravda“ din 9 martie a pu început din nou să-şi deplaseze „drept“, ar recunoaşte implicit
Tovarăşul !N. S. Ht'uşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., 'WASHINGTON 9 (Agerpres). de vizite ale deputaţilor Sovîe- blicat un articol semnat de unităţile militare pe autostrada şi „dreptul“ puterilor occiden
preşedintele Consiliului de Min iştrî al U.R.S.S., a rostit la Ple TASS transmite : tului Suprem al U.R.S.S. in Podkliucinikov, despre noua Berlin-Helmstedt care trece pe
nara C.C. al P.C.U.S. cuvîntarea de încheiere. S.U.A. şi ale membrilor Congre campanie din Occident al că teritoriul Republicii Democrate tale de a călca în picioare su
La 8 martie a fost semnat la rei ascuţiş este îndreptat îm Germane. veranitatea Republicii Democra
Plenara C.C. al P.C.U.S. a adoptat în unanimitate o hotă- Washington un acord între Uni sului american, în U.R.S.S. potriva încheierii Tratatului de te Germane.
rîrc la raportul tovarăşului N. S. Hruşciov „Etapa actuală a unea Sovietică şi S.U.A. cu p ri In acelaşi timp a fost elaborat pace cu Germania şi a regle In Occident, continuă auto
construirii comunismului şi sarcinile partidului în îmbunătăţi vire la schimburile in domeniul mentării pe această bază a si rul, se întocmesc diferite pro A spera că R.D. Germană,
ştiinţei, tehnicii, învăţămîntului acordul de colaborare între Aca- tuaţiei din Berlinul occidental. iecte tinzînd la încălcarea su precum şi prietenii şi aliaţii ei
rea conducerii agriculturii“ şi chemarea Comitetului Central şi culturii pe anii 1962-1963. Cuvântările unor conducători veranităţii R.D. Germane. Da vor fi de acord cu aşa ceva în
demia de ştiinţe a U.R.S.S. şi de răspundere americani, scrie că asemenea proiecte ar fi al seamnă a se legăna în iluzii
al P.C.U.S. către colhoznici şi colhoznice, muncitori şi munci O prevedere importantă a Academia Naţională de Ştiinţe Podkliucinikov, dovedesc că pu cătuite de persoane particulare, periculoase. Uniunea Sovietică
acestui acord constă în contri a S.U.A. Oamenii de ştiinţă din terile occidentale nu urmăresc ele ar putea stîrni numai rîsul. nu va accepta niciodată vreo
toare din sovhozuri, specialişti din agricultură, oameni de şti rezolvarea constructivă a pro Ele insă sînt elaborate în insti hotărîre care să ştirbească in
buţia reciprocă la organizarea U.R.S.S. şi S.U.A. vor face vizite blemelor actuale, înainte de tuţii de stat de răspundere, in cit de mică măsură drepturile
inţă, lucrători din industrie, co munişti şi comsomolişti, către reciproce pentru a ţine prele toate a problemei lichidării ves afară de aceasta ele sînt pre suverane ale Republicii Demo
geri, seminarii, pentru a lua cu tigiilor celui de-al doilea răz zentate spre examinare Uniu crate Germane. După încheie
toţi oamenii muncii din Uniunea Sovietică“. nii Sovietice. rea tratatului de pace, Repu
blica Democrată Germană
noştinţă de cercetările ştiinţi
fice şi de activitatea ştiinţifică
Poporul american intensifică lupta împotriva din ţările respective.
Acordul prevede un schimb de
reacţiunii şi a pregătirilor războinice studenţi, aspiranţi şi tinere ca
dre didactice. U.R.S.S. şi S.U.A.
vor continua schimbul de filme,
NEW YORK 9 (Agerpres). — clădirii unde avea loc aduna torul Asociaţiei pentru propăşi de delegaţii de cineaşti şi de boi mondial. Singura problemă Caracterul absurd al acestor va exercita suveranitatea asupra
In timp ce forţele cele mai rea, purtînd panouri cu inscrip rea populaţiei de culoare a a- programe de radio şi televiziu care îi preocupă este aceea de „proiecte“ este bătător la ochi. mijloacelor de comunicaţie care
reacţionare din S.U.A. îşi ma ţiile : „Să se pună capăt vâ rătat pericolul pe care îl re ne. în U.R.S.S. va fi organizată a permanentiza statutul de o- Ba se face propunerea ca Ber trec pe teritoriul ei atit pe pă-
nifestă ura lor oarbă împotriva nătorii de vrăjitoare!“, „Să fie prezintă organizaţiile de tip o expoziţie a mijloacelor de co cupaţie al Berlinului occiden linul occidental să fie unit cu rnînt, cit şi pe apă sau în aer.
a tot ce este progresist, în ţară interzise experienţele nuclea fascist între care societatea municaţii din S.U.A., iar în tal. Germania occidentală printr-un Pentru puterile occidentale ar
au loc puternice demonstraţii de r e ! “, „Să fie apărate dreptu John Birch, sprijinite de politi S.U.A. o expoziţie de maşini- „coridor“, asupra căruia să nu fi util să înţeleagă şi să recu
rile omului“. cieni influenţi ca senatorii unelte sovietice pentru aşchie- Din 'declaraţiile făcute in Ber se extindă suveranitatea Repu noască acest fapt. Partea so
răspuns împotriva acestor ac rea metalelor. linul occidental de Robert Ke blicii Democrate Germane, ba se vietică face tot ce este posibil
ţiuni. Poliţia a intervenit, dar par Goldwater şi Eastiand. nnedy, ministrul Justiţiei al discută un proiect de creare ca problema încheierii tratatu
ticipanţii la demonstraţie s-au In aplauzele participanţilor la Acordul a fost semnat din p a r S.U.A., reiese că S.U.A. se vor a unei „administraţii interna lui de pace şi a normalizării pe
La Madison Square Garden îndreptat spre sala sporturilor împotrivi şi pe viitor oricăror ţionale“ care să dispună de căi această bază a situaţiei din Ber
din New York a avut loc r e ¦„St. Nicholaş Arina“, unde sub miting, Harrington, redactorul tea sovietică de S. K. Roma- măsuri de control de-a lungul le de comunicaţie ale R.D.G. linul occidental să fie în sfîrşit
cent o adunare convocată de lozinca „In apărarea democra revistei „New America“ a con liniilor de comunicaţie cu Ber Orice ar propune autorii unor rezolvată. Scopul Uniunii So
ţiei“ a avut loc un miting cu damnat hotărârea guvernului novski, prim-vicepreşedinte al linul occidental. „Noi, a excla asemenea „proiecte“, din ele vietice este de a găsi o rezol
organizaţia reacţionară „Tinerii participarea a aproximativ 4.500 S.U.A. de a relua experienţele mat Robert Kennedy, nu vom reiese întotdeauna lipsa dorin vare de comun acord care să fie
americani pentru libertate“, oare de studenţi şi reprezentanţi ai nucleare în atmosferă şi a che Comitetului de Stat al Consiliu admite nici un fel de îngrădiri ţei de a privi adevărul în faţă acceptabilă pentru toţi parti
a proferat ameninţări furibunde corpului didactic de la diferite mat la luptă pentru o adevă în această privinţă !...“. şi de a recunoaşte că R.D. cipanţii la tratatul de pace. Dar
la adresa elementelor democra universităţi şi colegii. rată democraţie şi Împotriva lui de Miniştri al U.R.S.S. pen Germană este un stat suveran nimeni nu trebuie să considere
tice din ţară, a îndemnat la unui război nuclear. In acelaşi spirit s-a pronun ca oricare altul. dorinţa de tratative a Uniunii
politica' cea mai agresivă pe Luînd cuvîntul în cadrul mi tru legături culturale cu ţările ţat şi secretarul de stat al Sovietice ca o posibilitate de a
plan extern şi a aprobat ho- tingului, Orenstein, senator în S.U.A., Dean Rusk. Intr-o con Organizatorii zarvei despre tărăgăna la infinit rezolvarea
tărîrea lui Kennedy cu privire Adunarea legislativă a statului străine, iar din partea america vorbire cu ziariştii vest-germani, „dreptul“ puterilor occidentale problemei Tratatului de pace
la reluarea experienţelor, cu ar el a declarat : „Nu întrevăd de a avea acces necontrolat în german, Tratatul de pace cu
ma nucleară. New York a chemat poporul a- nă de Ch. Bohlen, consilier spe Berlinul occidental urmăresc Germania va fi semnat.
recunoaşterea de jure a regi un scop cit se poate de evident.
Ripostând acestei întruniri a merican la luptă hotărită îm cial al secretarului de Stat al mului din Germania răsăriteană
celor mai reacţionare elemente, S.U.A. si nu întrevăd de asemenea,
numeroşi tineri din New York potriva Mccarthismului. Un jmei un fel de recunoaştere for-
au organizat pichete în jurul oLa Leipzig: puternică manifestare !reală de fseto a acestui regim“.
alt vorbitor, Wilkins, conducă In cuvintele secretarului de stat
a unităţii clasei muncitoare internaţionale
s-a reflectat din nou lipsa do
: BERLIN 9 (Agerpres). — statele africane, Australia, Uni rinţei cercurilor guvernante ale
La Leipzig a avut loc un mi unea Sovietică, Cehoslovacia şi S.U.A., de a privi realitatea în
b . Ru s s e l l : Fiecare om poate contribui ting cu participarea reprezen Polonia. Iiitr-o rezoluţie adopta, 'faţă şi de a promova o poli Cuba a eern t die nou convorărea
tanţilor sindicatelor din apro tă în unanimitate, participanţii
la preînfimpinarea războiului C onsiliului de S ecu ritate
ximativ 30 de ţări. Mitingul or la miting cheamă pe toţi mem
ganizat de Uniunea sindicatelor NEW YORK 9 (Agerpres). - acesta să dea indicaţii Tribunalului
libere germane s-a transformat brii sindicatelor să lupte pen Guvernul revoluţionar al Cubei a internaţional să stabilească dacă mă
într-o puternică demonstraţie a cerut din nou să se convoace ime surile susmenţionate luate faţă ele
tru menţinerea păcii, pentru diat Consiliul de Securitate pentru Cuba sînt legale din punctul de şe
unităţii clasei muncitoare inter examinarea situaţiei care ameninţa dere al Cartei O.N.U. şi al statutu
coexistenţă paşnică, pentru în pacea şi care este un rezultat al ac lui Organizaţiei Statelor Americane.
ţiunilor S.U.A. împotriva Cubei. In
1>0000000000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Oo naţionale în lupta pentru uni cheierea Tratatului de pace cu tică externă conformă cu a- tr-o scrisoare adresată de reprezentan Guvernul Cubei cere, de asemenea,
V” pentru poligonul de rachete 2 tatea de acţiune, pentru coexis Germania şi pentru satisfacerea ceastă realitate. tul permanent al Cubei pe lingă ca, în conformitate cu articolul 40 din
de la Woomera (Australia), g tenţă paşnică şi dezarmare. Cei necesităţilor oamenilor muncii. O.N.U., Gareia Inchaustegui, preşedin Carta O.N.U. şi în scopul apărării
2 LONDRĂ 9 f(\‘Agerpres). — care au luat cuvîntul au scos Atrage atenţia faptul că du- telui Consiliului de Securitate, se a- drepturilor poporului cuban, Consiliul
2 Luînd cuvîntul la 8 mar- Oricine doreşte ca omenirea ‘ în evidenţă, de asemenea, nece rată că măsurile de constrîngere luate de Securitate să informeze Consiliul
<> tie la un miting al docheri- să continue să existe, trebuie sitatea încheierii Tratatului de împotriva Cubei (a conferinţa de la O.S.A. şi celelalte organe ale sistemu
<> lor din Londra, cunoscutul pace. cu Germania care trebuie Punia del Este, excluderea ei din
2 filozof şi fruntaş al vieţii să refuze transportarea a- să pună capăt evoluţiei primej Organizaţia Statelor Americane, con lui panamerican că suspendă — ca
2 pfXblice, Bvrtrand Russell, cestor încărcături“. dioase in Germania occiden stituie o agresiune împotriva suvera măsură provizorie — valabilitatea a-
g conducătorul „Comitetului tală. nităţii Cubei şi urmăresc să schimbe cordurilor semnate la Punta del Este,
D-na Pat Arrowsmîth, ac regimul unui stat membru al O.N.U. întrucît adoptarea şi îndeplinirea aces
g celor, 100“ a declarat că fle- Pe noi, reprezentanţii sindica Guvernul Cubei cere să fie convo tor acorduri reprezintă un act ilegal:
o care englez trebuie să facă tivistă a „Comitetului celor telor din multe ţări ne uneşte cat Consiliul de Securitate pentru ca aceste acorduri implică, de asemenea,
2 tot ce depinde de el pentru lupta pentru menţinerea şi asi o primejdie pentru pacea şi securita
100“, care a fost aruncată oO6 gurarea păcii, năzuinţa spre tea internaţională.
2 a nu admite izbucnirea unui in închisoare în repetate rin- coexistenţa paşnică, spre întă
g război nuclear. 'El a adăugat rirea prieteniei noastre, a de
duri pentru atitudinile sale 2 clarat K urt Meier, membru ai
o că fiecare poate să contri- prezidiului conducerii U.S.L.G.
2 buie jpitr-o anumită măsu- împotriva înarmărilor nu- L
2 ră la preîntîmpinarea pri- Militarismul reînviat în Germa
2 mej'ăîei războiului nuclear. cleare, a amintit că în anul g nia occidentală, a continuat K
g Russell a declarat printre
o altele: „Am putea face mult. 1920 docherii din Londra au o Meier, este duşmanul tuturor
o Docherii, de pildă, pot refu-
2 za să transporte orice încăr- refuzat să încarce arme ce o popoarelor iubitoare de pace.
2 caturi care contribuie la a-
o ceasta demenţă nucleară, in- urmau să fie folosite împo- % De aceea încheierea Tratatului
2 cărcături destinate centrului
triva poporului sovietic. Ar- $ de pace cu Germania şi rezol
rovjsmitli a adăugat că re- o varea problemei Berlinului oc
fuzind să încarce echipament o cidental este cauza noastră.
nuclear, docherii pot în pre- o
zent să-şi aducă contribuţia g
la acţiunile de împiedicare g Remanieri în guvernul Indoneziei
o OaOtoOmOiOcOOdOeOlOaOO'AOlOdOemXJaOsOtoOnOOsaOuOOOaOOdOeOzOlă-OnOţuOirOiOi OuOnCuOiOtr.'ă*zboiK. >000co La miting au luat cuvîntul re Demonstraţie la Haga împ o’triva trimiterii de trupe olan DJAKARTA 9 (Agerpres). —¦ siliului Consultativ popular,
prezentanţii sindicatelor din deze in Jrianul de Vest, a înarm ării atomice şi a O.A.S. Preşedintele Sukarno a anun precum şi preşedintele şi cei trei
asanase!BaszaitzrsnxiasozsBm
In India au avut loc, pentru a treia Succesul forţelor democratice exprimă interesele oamenilor muncii şi ţat recent efectuarea unor vicepreşedinţi ai Parlamentului
oară de la obţinerea independenţei, ale celorlalte forţe patriotice din ţară. schimbări în componenţa şi colaborării din Republica Indo
alegeri parlamentare. Pentru Camera în alegerile din India El şi-a desfăşurat campania electorală structura guvernului indonezian. nezia. In felul acesta, conducă,
Inferioară a Parlamentului au trebuit intr-o atmosferă deosebit de grea şi a Noul cabinet al cărui preşedinte torii P.Q. din Indonezia, Aidit
să fie aleşi 494 deputaţi şi 2.930 de iie abstracte ale coexistenţei şi ále măreau : „Americanii — scria revista nal Indian în recentele alegeri a fost trebuit să respingă atacurile partidelor rămîne Djuanda, este format şi Lukman, respectiv vicepreşe
putaţi în adunările legislative ale sta iicaderării la blocuri şi-au pierdut sen — îşi pun mari speranţe in deznodi- obţinută cu eforturi mult mai mari de reacţionare pentru care anticomunismul din opt vicepreşedinţi, fiecare dinte al Consiliului Consultativ
telor. Alegerile pentru Parlament şi sul şi că politica externă a Indiei tre mîntul acestor alegeri. Infringerea lui ci t înainte. Se observă 6 oarecare re reprezintă in programele lor platforma tirmînd să conducă cite un grup popular şi vicepreşedinte al
pentru adunările legislative s-au des buie revizuită“. Acest partid, precum Menon ar fi cea mai dramatică con ducere a numărului de locuri obţinute politică de bază cit şi atacurile ace de ministere. In guvern au in Parlamentului colaborării, vor
făşurat în acelaşi timp. şi partidul Jan Sangh sînt împotriva damnare a socialismului şi a neufra- ele partidul de guvernămînt atit in lei părţi a cercurilor partidului dc gu- tra t o serie de noi miniştri. face parte din componenţa gu-
punerii accentului pe dezvoltarea in lismului de stînga al lui Menon de Camera Interioară a Parlamentului cit veriiămînt care ignorînd pericolul di vernului Indoneziei.
La campania electorală au partici dustriei grele naţionale. împotriva ex cînd India şi-a cucerit independenţa“. şi în adunările legislative ale statelor. rect a! activizării reacţiunii, şi-au con Preşedintele Sukarno a anun
pat peste 20 de partide, cele mai im tinderii sectorului de stat, împotriva Potrivit părerilor unor observatori centrat eforturile lor în lupta împo ţa t la 9 martie că in guvern au La 9 martie noii membri ai
portante dintre ele fiind Partidul Con oricărei reforme agrare şi împotriva Opinia publică progresistă din India aceasta s-ar datora faptului că Congre triva Partidului Comunist. Din rezul fost incluşi de asemenea, şi toţi guvernului au depus jurămîntul
gresul Naţional Indian, aflat Ia putere comerţului de stat. Ele se pronunţă a fost pe bună dreptate indignată do sul Naţional Indian în anii de guver tatele alegerilor reiese clar că Parti cei patru vicepreşedinţi ai Con în Palatul Merdekr
în prezent, care prin politica sa de pentru promovarea unei politici inter amestecul făţiş american în treburile nămînt nu şi-a îndeplinit o serie de dul Comunist şi-a menţinut rolul de
neutralitate a contribuit la ridicarea ne şi externe care exprimă interesele interne ale Indiei. promisiuni date poporului la venirea principal partid ele opoziţie în Came Războiul din Algeria a cosfaf
prestigiului Indiei pe plan extern. Parti diferitelor monopoluri interne şi exter sa la putere. ra inferioară şi în adunările legislati
dul Comunist din India a cărui influ ne. Nu este întîmplâtor faptul că ele Speranţele presei americane au fo.t ve ale multor state, in prezent el de pesie 2 0 0 , 0 0 0 de rnorfi şi rănifi
enţă este în continuă creştere, Parti primesc ajutoare financiare din partea insă înşelate. Datele preliminare arată Totuşi, rezultatele alegerilor arată că ţine în Camera Inferioară a Parlamen
dul Popular Socialist, Partidul Jan unor mari monopoluri cum ar fi renu că Menon a fost ales cu o majoritate pături largi de alegători sprijină în tului 29 de mandate faţă de 27 în PARIS 9 (Agerpres). — 51.800 răniţi, anunţă agenţia1
Sangh şi Partidul Swatantra şi altele. mitul concern al industriei metalurgice zdrobitoare, obţinind cu 145.000 voturi general politica guvernului actual al 1957. Pentru partidul comunist au vo Potrivit datelor publicate la France Presse.
„Tata“ care caută să sprijine prin toa mai mult clecît Kripalani. Victoria lui Indiei, sprijină eforturile lui în lupta tat 10 Ia sută din numărul alegători 8 martie de Ministerul de Răz
Campania electorală, atmosfera in te mijloacele şi să creeze asemenea Menon la Bombay a fost asigurată şi pentru pace, dezarmare generală, pen lor în comparaţie cu 8,92 la sută in boi al Franţei, de la începutul Pierderile părţii algeriene,
care au rfecUrs alegerile a diferit mult partide. ac retragerea candidatului comunist in tru triumful principiilor coexistenţei trecutele alegeri. Iu comparaţie cu ale războiului algerian şi pînă la potrivit aceloraşi date, s-au ci
faţă de situaţia din timpul alegerilor această circumscripţie cu scopul de a paşnice. Cu toate că multe din aspec gerile din 1057 numărul deputaţilor sfirşitul anului 1961 în raidu frat la 141.000 de morţi.
anterioare. Dacă în I9o(-t052 şi iu Gele două partide menţionate au ur nu reduce voturile pentru partidul tele politicii interne sînt deseori criti comunişti în adunările legislative ale rile armatei franceze s-au în
1957 lupta electorală s-a dat în pri mărit în alegeri înfrîngerea unor can Congresul Naţional Indian împotriva cate, alegătorii care şi-au dat votul pen statelor a crescut de Ia 107 la 153. registrat 17.250 de morţi şi De la 1 noiembrie 1954 din
mul rîntf între candidaţii partidului didaţi ai partidului Congresul Naţio reacţionarului Kripalani. tru Congresul Naţional Indian, spriji Aceasta demonstrează că în ciuda cam Franţa s-au trimis in Algeria
de guvernămînt şi candidaţii partidelor nal Indian, dar în mod deosebit a can nă acele măsuri ale partidului de gu- paniei de sabotare şi calomnii la care aproximativ un milion de re
care se situează la stingă lui, în re didaţilor partidului comunist şi a celor Potrivit ultimelor rezultate, la urne veniămînt care sînt îndreptate spre li a tost şi esfe supus, partidul comunist cruţi.
centele alegeri situaţia a fost alta — lalte forje democratice. Un exemplu le de vot s-au prezentat 11-1.000.000 chidarea cit mai rapidă a moştenirii şi-a păstrat poziţiile cîştigîud chiar un
forţele patriotice ale ţării din cadrul tipic îl reprezintă felul cum s-au des alegători, adică 53,7 la sută dm cei grele a colonialismului, spre industria număr apreciabil de voturi în plus faţă Explozie minieră In Ruhr
Partidului Congresul Naţional Indian, făşurat alegerile în circumscripţia înscrişi faţă de mai puţin de 50 la lizarea ţării şi întărirea independenţei de alegerile precedente.
dar mai ales Părtidul comunist şi alte cţectorală din Bombay-nord. Aici a sută prezentaţi în alegerile din 1057. naţionale. DÎÎSSELDGRF 9 (Agerpres). ploziei, se ridică la ,29 morţi şl
forţe de Stînga au întreprins acţiuni în candidat actualul ministru al Apără Partidul Congresul Naţional Indian Cu toate că planurile reacţiunii in După cum transmit agenţiile 9 răniţi. Lucrările de salvare
dreptate împotriva „primejdiei de dreap rii Krishna Menon, avînd ca adversar continuă să-şi menţină poziţia de cel O înîrîngere serioasă în alegeri a occidentale de presă, la 8 mar continuă.
ta“. Intr-adevăr pe arena politică din pc Kripalani, fost membru al partidu mai mare partid al ţârii, obţinind in suferit Partidul Popular Socialist. El terne şi externe au suferit uri eşec la tie în mina „Sachsen“ din loca
India au apărut partide care au o orien lui Congresul Naţional Indian şi susţi Camera Inferioară a Parlamentului 353 a obţinut în Camera Inferioară a Paria- După cum transmite agenţia
tare spre extrema dreaptă cum ar fi nut puternic de partidele Swatantra şi mandate şi 45,0 la sută din voturile meniului doar 6,98 la sută din votu mentabil, presa indiană progresistă litatea Hessen, bazinul carboni France Presse, autorităţile din
partidele Swatantra şi Jan Sangh. Jan Sangh. Sprijin financiar a acor exprimate faţă de 37! mandate şi 47,78 rile exprimate şi 12 mandate faţă de landul Renanîa de nord — West-
Creat îu 1059 şi unind în rîndurile dat Iul Kripalani şi consulatul din la sută din voturi, obţinute cu ocazia 10,41 la sulă din voturi şi 19 mandate avertizează poporul indian să fie vigi fer Ruhr (R.F.G.) s-a produs o falia, au anunţat că nu sînt
sale pe membrii a diferite foste parti Bombay al Statelor Unite care a chel alegerilor precedente. In alegerile pen în 1057. Acest partid a înregistrai o în- explozie. încă în măsură să comunice un
de ale marilor proprietari funciari din tuit în campania împotriva tui Menon tru adunările legislative ale statelor fringere serioasă şi în alegerile pentru lent şi pe viitor. Ea cheamă poporul bilanţ exact al catastrofei.
diferite, state, partidul Swatantra şi-a Partidul Congresul Naţional Indian a adunările legislative ale statelor. Potrivit unui comunicat ofi
îndreptat atacul, acest lucru s-a văzut suma de 250.000. dolari. Revista ame obţinut 1.763 de locuri din cele 2.904 Ia strîngerea rînduritor în lupta împo
în timpul campaniei electorale, împo atribuite piuă în momentul de faţă. Un mare succes în alegeri a obţi cial al Direcţiei cărbunelui, nu
triva acelor laturi ale politicii guver ricană „Time“ arată ce scopuri se ur- nut Partidul Comunist din India care triva forjelor reacţionare care caută
nului indian, care în linii mari sînt Victoria Partidului Congresul Naţio mărul victimelor, în urma ex
prdgresţste’. El declară, de ejftmplu, în continuare să dezbine naţiunea.
în legătură cu politica externă promo
vată de guvernul indian că „concepţi- Fără îndoială că rezultatul alegeri
lor va exercita o mare iminenţă asu
pra desfăşurării evenimentelor viitoa
re din India.
I. GALAŢEANU
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie tir. 9. telefon: 188, 189, 75, 674. laxa plătită m numerar coniorm aprobării Direcţiei Generale B- l.l R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1049. — liparul; întreprinderea Bou grabei „1 Mai" — Deva.