Page 33 - 1962-03

PROLETARI DTN TOATE TARILE, UNIŢÎ-VA ! In. reg iu n ile Olienia
şl M ureş-A utonom ă Maghiară

s-a încheiat

colectivizarea agriculturii

Comitetului Central Comitetului Central

fflB al Partidului Muncitoresc Romîn, al Partidului Muncitoresc Romîn,

tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej

Anul XIV. Nr. 2242 D u m in ică 11 m a r tie 1962 4 pagini 20 bani ¦ Comitetul regional de partid şi Sfatul popular regio­ Comitetul regional dc partid şi Comitelui executiv, al
nal Oltenia raporiează cu bucurie conducerii partidului Sfatului popular al regiunii Mureş Autonomă Maghiară
Tehnică nouă — că. în regiunea noastră s-a încheiat cu succes colectivi­ raportează Comitetului Ccnfral că sarcina trasată de
zarea agriculturii. Congresul al 111-lea al partidului cu privire la colecti­
productivitate sporită vizarea agriculturii a fost îndeplinită cu succes în re­
Un număr de 338.291 familii de ţărani s-au unit în giunea noastră.
Faţă de plan, productivitatea conducerea trustului exploată­ 615 gospodării agricole colective care deţin 940.150 hec­
tare. Un număr dc 126.871 familii de ţărani muncitori ro-
muncii la Trustul minier Deva rilor pentru promovarea tehnicii mîni, maghiari, germani şi-au unit cele 395.301 ha. de
îndeplinirea cu succes a sarcinii trasate de Congresul pămîtit în 506 gospodării colective.
a crescut în lunile ianuarie şi noi ? al IlI-lea ai partidului cu privire la colectivizarea agri­
culturii este rodul muncii politice şi organizatorice des­ încheierea colectivizării agriculturii în regiunea noas­
februarie din acest an cu 8 la RĂSPUNS : Obişnuim ca pe­ făşurate dc organele şi organizaţiile de partid şi de sfa­ tră demonstrează încrederea ţărănimii muncitoare în po-a
turile populare în rîndul maselor ţărănimii, care a urmat litfea Partidului Muncitoresc Romîn, hotărârea ci ne­
sută. O realizare dintre cele mai riodic să mergem la fiecare ex­ cu încredere îndemnul partidului şi a păşit pe calea gos­ strămutată de a lupfa umăr. la umăr cu clasa munci­
podăriei colective, calea vieţii noi, îmbelşugate şi fericite. toare pentru desăvârşirea construcţiei socialiste în scumpa
frumoase, rod al muncii pline de ploatare unde stăm clte 3-4 zile. noastră patrie, Republica Populară Română.
Documentele Plenarei G.G. al P.M.R. din iunie-iulie
elan a minerilor din Deva, Băi- Acolo vizităm locurile de mun­ 1961 şi ale Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti Un rol important în atragerea ţăranilor întovărăşiţi şi
au avut un puternic ecou în regiunea noastră. cu gospodării individuale pe calea gospodăriei colective
ţa-Crăciuneştî, Muncelul Mic şi că, purtăm discuţii cu oamenii. l-au avut rezultatele obţinute dc gospodăriile agricole
alte exploatări aparţinătoare Pe loc discutăm şi stabilim mă­ Ţărănimea s-a convins pc baza faptelor de superiori­ colective fruntaşe. Faţă de ţăranii cu gospodărie indivi­
surile pentru îmbunătăţirea pro­ tatea gospodăriei colective. Producţiile realizate de colec­ duală, gospodăriile colective au obţinut în anul 1961 o
trustului. ¦ tivişti în anul 1961 au depăşit pe cele obţinute de înto­ producţie medie la hectar mai mare cu 300 kg. ia grîu,
Cum a fost obţinut acest suc- cesului de producţie. Acolo se vărăşiţi cu peste 400 kg. grîu şi mai bine de 600 kg. 410 kg. Ia secară, 570 kg. la orz ctc; 66 gospodării co­
dau decizii, se organizează di­ porumb la ha. Gospodăriile colective din Piscul Nou, lective au obţinut peste 1.800 kg. grîu Ia hă., 19 gospo­
ces ? Afumaţi, Piscul Vechi, Măceşul dc Sus şi altele au ob­ dării colective peste 3.000 kg. porumb boabe la ha., 25
Pe această temă am solicitat ferite operaţiuni, se aduc maşi­ ţinut de pe întreaga suprafaţa cultivată cu porumb o gospodării peste 18.000 kg. cartofi la ha., iar 30 dc
zilele trecute un interviu tova­ ni, se aprobă diverse măsuri producţie medie de peste 3.000 kg. la hectar, iar gospo­ gospodării, care s-au specializat în cultivarea sfeclei dc
răşului inginer Apostol Gheor. care depăşesc atribuţia conduce­ dăria colectivă din Seaca de Gîtnp a realizat de pe în­ zahăr, au obţinut producţii medii dc pesfc 25.000 kg.
g t ' "rectorul Trustului minier rilor exploatărilor. S-a făcut a- treaga suprafaţă mai mult dc 5.000 kg. porumb boabe la sfeclă de zahăr la ha.
cest lucru la Băiţa-Crăeiuneşti hectar.
Leva. Succese dc scamă s-au obţinui şi în dezvoltarea creş­
S-a dezvoltat mult sectorul zootehnic. Numărul anima­ terii animalelor — ramură pentru care în regiunea noas­
ÎNTREBARE : Depăşirea cu 8 şi a dat rezultate foarte bune. lelor proprietate obştească a crescut în anul 1961. faţă tră există condiţii deosebit de favorabile. Numai în anul
de I9'60. cu ISO la sută la bovine, din care vaci cu 198,5 1961, gospodăriile colective şi-au sporit numărul dc a-
la sută a productivităţii plani­ în afară de aceasta, se întoc­ ia sută, la porcine cu 263 la sută şi ia ovine cu 130 nîmale, proprietate obştească, cu 21.060 bovine, din
Ia sulă. care 4.165 vaci, numărul porcinelor cu 18.883, iar ai
ficate este o realizare importan­ meşte lunar un grafic de depla­ ovinelor cu 19.703. Colectiviştii au ridicat numeroase
Datorită sporirii producţiei vegetale şi animale un nu­ construcţii gospodăreşti. In anul trecut ci au construit
tă. Care este factorul principal sări pe teren. Potrivit acestuia, măr de 153 gospodării agricole colective au devenit mi­ 179 grajduri, 75 maternităţi şi îngrăşătorii pentru porci,
lionare şi multimilionare. Fondul de bază al gospodării­ 43 saivane, 41 magazii şi alte 157 construcţii.
care a contribuit la obţinerea lucrătorii cu munci de răspun­ lor agricole colective a crescut de la 203 milioane Ici în
1960 la peste 310 milioane lei în 1961. Ga urmare a Dezvoltarea gospodăriilor colective cslc dovedită şi dc
acestui succes ? dere de la fiecare serviciu merg acestor realizări valoarea zilci-muncă a sporit perma­ creşterea fondului de bază. In cursul anului 1961 va­
nent, ajungând' în mulţe gospodării colective la 30-40 lei. loarea fondului lor de bază a crescut cu peste 50.000.000
RĂSPUNS : Sporul de produc­ la exploatare 3-4 zile pe lună, lei, realizîndu-se în medic pe regiune la 100 de hectare
Un rol din cele mai importante în dezvoltarea gospo­ teren un fond dc bază în valoare de 102.000 iei.
tivitate a fost _ ¦ cu sarcini preci­ dăriilor colective ba avut sprijinul permanent acordat dc
sfatul nostru, prin cele ÎS staţiuni dc maşini şi tractoare, Sporesc continuu veniturile colectiviştilor. Valoarea, zi-
obţinut îndeosebi Interviu cu tov. se. La intoarcere După vacanta de iarnă, pc studenţii Institutului de 'mine prin creditele pe termen lung (numai în anul 1951 s-au lei-muncă la G.A.C. Mitreşti a fost în anul 1961 dc
pe seama intro­ ing. APOSTOL GHEORGHE se prezintă cite acordat credite în sumă de peste 88.365.090 lei), prin peste 32 lei, din care 16,30 lei în numerar, la G.A.C.
ducerii tehnicii o informare a- cadre de specialişti, seminţe sciecţionalc, îngrăşăminte etc. Sîntimbru — 37,30 lei, din care 17,50 leî în nume­
directorul Trustului minier Deva rar etc.
noi. Făcind a- supra activităţii In numele comuniştilor şi al tuturor oamenilor muncii
din regiune, comitetul regional de partid şi sfatul popu­ An de an sc. schimbă înfăţişarea satelor noastre. Din
ceasta afirmaţie, depuse acolo. din Petroşani i-a aşteptat o frumoasă surpriză: darea in fo­ lar regional mulţumesc din inimă Comitetului Central veniturile realizate colectiviştii şi-au construit peste
mă refer la noile metode de ex­ ÎNTREBARE: Aminteaţi la losinţă a noului şi confort abilului cămin studenţesc. 5.100 case noi şi 2.700 alic construcţii, şi-au cumpărat
ploatare introduse recent în ex­ pentru ajutorul preţios, multilateral 'acordat în munca mii dc garnituri dc mobilă modernă.
ploatările miniere ale trustului, » In foto: intr-una din camerele noului cămin. pentru colectivizarea agriculturii, pentru măsurile, luate
în vederea dezvoltării economice a regiunii noastre care, In munca pentru dezvoltarea şi întărirea gospodăriilor
început de mecanizarea unor din înapoiată şi săracă cum era în trecut, se transformă colective am simţit din plin şi în permanenţă sprijinul
operaţiuni grele. Cc ne puteţi într-o regiune cu o industrie şi agricultură înfloritoare. Comitetului Central al partidului nostru şi al guvernu­
lui. Anul trecut, de pildă, stalul a acordat gospodăriilor
la utilajele noi care au permis spune în legătură cu aceasta ? încheierea colectivizării deschide mari perspective pen­ -colective ..credite în. sumă de 42.671.000 lei din care
tru dezvoltarea . agriculturii, regiunii, , pentru creşterea 32.460.000 lei pentru cumpărări dc animale. Grcşfc an
mecanizarea unor operaţiuni RĂSPUNS : Mecanizarea ope­ producţiei agricole şi a nivelului dc trai al ţărănimii. de an numărul tractoarelor şi maşinilor agricole puse
la dispoziţia gospodăriilor colective de către stat, prin
grele. Vă dau şi un exemplu raţiunilor grele în minerit este în c h e ie re a la s e r a o r Ne angajăm în faţa conducerii partidului că vom munci S.M.T. Gospodăriile colective primesc un ajutor pre­
fără preget pentru mobilizarea tuturor colectiviştilor, me­ ţios din partea statului prin cadre calificate, prin can­
în acest sens. o sarcină trasată de Congresul canizatorilor şi cadrelor de specialişti în vederea conso­ tităţi sporite de îngrăşăminte chimice, animale dc rasă,
lidării organizatorice şi economice a gospodăriilor colec­ seminţe dc mare productivitate etc.
La Băiţa-Crăeiuneşti nu se al IlI-lea al partidului. Noi i-am , ngresanini U r n e i ! tive. .Vom ajuta fiecare gospodărie agricolă colectivă să
mai realiza planul de multă vre­ acordat o deosebită atenţie. Aşa devină o unitate puternică, să valorifice din plin posi­ In numele comuniştilor şi al tuturor oamenilor muncit
bilităţile de care dispune pentru a obţine producţii tot din Regiunea Mureş—Autonomă Maghiară, mulţumim din
me. Şi nu aş putea spune că nu se face că acum transportul pe a R . P. R om îne mai mari. O grijă deosebită vom acorda sporirii produc­ toată inima conducerii partidului nostru pentru sprijinul
se muncea acolo. Dimpotrivă. galerii este mecanizat în pro­ ţiei dc cereale fa hectar, dezvoltării sectorului pomi- acordat în dezvoltarea economică a regiunii noastre.
Brigăzi ca aceea condusă de mi­ porţie de sută la sută. De ase­ Simbătă, la Palatul Marii mitetul Executiv şi Biroul Comi­ viticol, extinderii bazinelor legumicole în jurul oraşelor
nerul Avram Tripon lucrau cu menea, este mecanizată într-o Adunări Naţionale din Capitală tetului Executiv. şi centrelor muncitoreşti, creşterii animalelor ş? producţiei însufleţiţi de victoria obţinută în colectivizarea agri­
mult elan. Ne-am dat însă sea­ măsură apreciabilă încărcarea au continuat lucrările Congre­ animaliere. Apele Oltului, Jiului şi ale celorlalte nuri culturii, în numele comuniştilor şi al tuturor lucrătorilor
ma că metoda de exploatare nu în galerii. în această privinţă sului Crucii Roşii a R. -P. Ro- Din Biroul Comitetului Exe­ care străbat regiunea noastră vor fi folosite Ia irigarea din agricultura regiunii noastre ne angajăm că vom
mai corespunde. Drept urmare, mai avem insă de lucrat. Avem mîne. cutiv fac parte tovarăşii: Anton unor suprafeţe întinse pentru a Ic face tot mai roditoare. munci fără preget pentru continua dezvoltare şi întări­
de mal multă vreme nişte cra­ Moisescu, preşedinte, Vanda Ni- Se vor efectua desecări, îndiguiri, precum şi alte lucrări re economico-orgănîzatorică a gospodăriilor agricole co­
n fost concepută alta care duce tere care se experimentează) La discuţii pe marginea ra ­ colschi, dr. Octavian Berlogea şi pentru creşterea productivităţii terenurilor şi mărirea su­ lective.
la economisirea timpului, a ex­ Trebuie să le acordăm mai mul­ poartelor prezentate au luat Petre Radu — vicepreşedinţi, prafeţei arabile a regiunii.
plozivului şi mai ales la redu­ tă atenţie pentru a le pune la cuvintul numeroşi delegaţi şi Mădularu Mihalache — membru. O atenţie deosebită vom acorda dezvoltării creşterii
cerea la jumătate, ba chiar mai punct cit mai repede. De ase­ invitaţi din diferite regiuni ale Vom îndruma gospodăriile colective mici să sc unească animalelor şi îmbunătăţirii raselor, sporirii productivităţii
mult, a pierderilor de minereu menea, trebuie să urmărim îm­ ţării. într-o atmosferă entuziastă, în unităţi mai mari, care creează condiţii pentru folosi­ păşunilor şi fineţclor, peniru ca în fiecare gospodărie
p,e y.aţră. în ce constă noua me­ bunătăţirea indicilor economici delegaţii au adoptat o scrisoare rea mai bună a pămînlitlui şi a maşinilor agricole şi colectivă sectorul zootehnic să devină o ramură prin­
todă ? în loc de 2-8 fişii de 0,50-Î ai maşinilor de încărcat şi ram- Congresul a aprobat raportul a Congresului către C, C. al aplicarea pe scară largă a măsurilor agrotehnice. cipală de producţie. Prin punerea în valoare a terenu­
m, se ia acum o singură fîşie de bleiat, apropierea lor cit mai de activitate al C.C. al Crucii P.M.B., Consiliul dd Stat şi Con­ rilor improprii culturii plantelor se va dezvolta mult
2-2,5 m. înălţime. De un real mult de cifrele prevăzute în pro­ Roşii şi raportul Comisiei Cen­ siliul de Miniştri. Ţinînd seama că în regiune avem multe gospodării co­ pomicultura şi viticultura. In raioanele. Gîuc şi Glieor-
folos a fost aici munca depusă iecte. trale de Revizie, precum şi mo­ lective tinere, comitetul regional dc partid şi sfatul ghicni, unde sînt condiţii toarte bune peniru cultivarea
de comunişti pentru a face pe dificările şi completările la sta­ Delegaţii şi invitaţii au ova­ popular regional acordă o serioasă atenţie pregătirii ca­ cartofilor, gospodăriile colective vor fi îndrumate să se
fiecare miner să înţeleagă că N.A'. — Colectivele exploatărilor tutul Crucii- Roşii a R. P. Ro- drelor de conducere, sprijinirii acestora pentru a mobiliza specializeze în această cultură.
această metodă este mai bună Trustului minier Deva au mun­ mîne. ţionat îndelung pentru Partidul şi conduce masele dc colectivişti în lupta peniru întări­
decît cea veche. Agitatorii, care cit bine în acţiunea do introdu­ Muncitoresc Eomîn şi Comitetul rea economică a gospodăriilor colective. In acelaşi scop Asigurăm Comitetul Ccnfral că prin încheierea colec­
cunoşteau mai multe cifre corn- cere a tehnicii noi. Şi munca lor S-a trecut apoi la alegerea or­ sau Central — în frunte cu to­ vom organiza o judicioasă repartizare şi folosire a ca­ tivizării agriculturii, aportul regiunii noastre la asigu­
narative, au stat de vorbă cu a fost încununată de succes: ganelor de conducere ale Crucii varăşul Gheorghe Gheorghiu- drelor dc ingineri şi tehnicieni spre a asigura îndru­ rarea fondului central al statului, Ia aprovizionarea popu­
fiecare om în parte, le-au expli­ productivitatea muncii a crescut Roşii. Dej, pentru scumpa noastră pa­ marea tehnică necesară fiecărei gospodării colective. laţiei de la oraşe cu produse agroafîmenfare va fi din
simţitor, calitatea producţiei trie, Republica Populară Romî- an în an tot mai mare.
cat avantajele. Şi succesul a s-a îmbunătăţit. E necesar Insă, în continuare, delegaţii au nă, pentru pace şi prietenie în­ Vom îndruma şi ajuta organizaţiile dc partid, din gos­
fost de partea noului. Drept u r­ ca în viitor să se muncească şi adoptat rezoluţia Congresului tre popoare. podăriile colective să-şî axeze întreaga lor muncă orga­ In momentul dc faţă acordăm o mare atenţie sprijini­
mare, la Băiţa-Crăeiuneşti, anul mai bine, cu şi mai mult elan, Crucii Roşii. nizatorică, politica si culturală de masă pc problemele rii şi îndrumării gospodăriilor colective în întocmirea
acesta a fost depăşit planul de pentru găsirea unor noi me­ Cuvintul de închidere a Con­ consolidării gospodăriilor colective, dezvoltării conştiinţei planurilor de producţie, pregătirea cadrelor, organizarea
producţie, iar productivitatea tode de exploatare de înaltă în prima sa şedinţă plenară, gresului a fost rostit de tov. socialiste a ţăranilor colectivişti. Acum ne îndreptăm muncii şi asigurarea executării însămînţărifOr dc primă­
productivitate, pentru mecani­ C.C. al Crucii Roşii a ales Co- Anton Moisescu. foaie eforturile pentru a asigura desfăşurarea în cele mai vară la timp şi în bune condiţii, peniru a obţine în acest
muncii a crescut mult. zarea în cit mai mare măsură a, bune condiţii a campaniei agricole de primăvară. an producţii cît mai mari.
ÎNTREBARE : Se mai aplică procesului de producţie. A 53-a inovaţie
Asigurăm Comitetul Central al partidului că vom mutici Ţăranii colectivişti din regiunea noastră romuri, ma­
şi alte metode de exploatare de Ing. N. ANDRONACHE La cabinetul tehnic de la plicate. Ele vor aduce in anul In neobosit pentru traducerea în viaţă a hoiărîriÎor Con­ ghiari şi germani, în frunte cu comuniştii nu vor pre­
înaltă productivitate ? U. M. Cugir a fost înregistrată curs, economii de circa 324.788 gresului al IlI-lea al Partidului Muncitoresc Romîn pri­ cupeţi nici un efort în munca şl lupta lor înfrăţită pen­
lei. vind dcsăvîrşirca construcţiei socialismului în patria tru aplicarea în viaţă a politicii partidului nOsfru, pentru
RĂSPUNS : Desigur. La mina zilele trecute a 53-a inovaţie din noastră şi ridicarea nivelului dc trai material şi cultural dcsăvîrşirca construcţiei socialismului în scumpa noastră
Deva, de exemplu, se aplică în anul curent. Dintre acestea, au Florian Mărgineanu, Francisc al celor ce muncesc. patrie —' Republica Populară Romînă.
corpul A, acolo unde lucrează Kadar şi Dumitru Muntean sînt
si brigada comunistului Ladis- fost aprobate pînă acum 24 ino­ cîţiva dintre autorii inovaţiilor com itetul regional oltenia COMITETUL REGIONAL --------
lau Ghezan, metoda de exploa- aplicate. MUREŞ - AUTONOMA MAG li IARA
vaţii care au şi îuceput să fie a- AL PARTIDULUI .MUNCITORESC ROMÎN AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN

~ ....... ¦ Ori Oo ¦... .........~ SFATUL POPULAR AL REGIUNII SFATUL POPULAR AL REGIUNII
OLTENIA MUREŞ—AUTONOMA .MAGHIARA
A re cu surpare în subetaje. Deo­

camdată după această metodă Despre selecţie şi aplicarea ei
lucrează numai 6 echipe ; rezul­
tatele obţinute insă dovedesc că

această metodă e foarte bună. în gospodăria noastră
în vreme ce prin vechile metode
se obţine un randament de 3

tone pe post, prin exploatarea Gospodăria noastră colectivă are un fc existente. Cu ajutorul ei cunoaştem însemnătate prin faptul că d'ă'posibili­ Brigadă specială peniru com baterea înfrumuseţează satul
cu surpare în subetaje se reali­ sector zootehnic în plină dezvoltare. precis valoarea fiecărui animal, lucru tatea îngrijitorilor-mulgători să urmă­
zează curent un randament de El va cuprinde la siirşitul acesiui an ce ric permite-să înlăturam exempla­ rească starea fiziologică a animalului, eroziunii soiului Din iniţiativa Comitetului co­
5,8-6 tone pe post. Aceasta fără peslc 340 bovine din care 150 vaci. mai rele slab productive şi să destinăm gestaţia, făfarca, să respeefe perioa­ munal de partid Miercurea şi
a mai vorbi de alte avantaje. mult de 1.000 oi, un însemnat număr producţiei numai animale de mare ran­ dele de înţărcare şi să facă Ia timp In regiunea noastră a fost în­ pe 100 ha., desfundări peniru a sfatului popular comunal, zi­
La succesul acestei metode au de porci şi păsări. In anii ce urmează dament. Prin aplic,area cu stricteţe a pregătirile pentru făfări. înţărcarea şi fiinţată o brigadă specială pen­ terasări pe 85 ha., nivelări de lele trecute, a fost organizată o
contribuit in mod deosebit ingi­ se va dezvolta şi mai mult. O dată cu selecţiei, asigurăm dezvoltarea creşte­ pregătirea pentru făfare sînt probleme tru combaterea eroziunii solului. teren pe 27 ha. şi se vor ame­ acţiune de muncă patriotica
nerii comunişti Dumitru Roşea creşterea numărului de animale va rii animalelor rm mimai siib aspeciul foarte importante. Rezolvarea lor cere Brigada, îşi are sediul la S.M.t . naja 9.540 m.l. de drumuri în pentru înfrumuseţarea comunei.-
şi Vasile Cîrpan, care au îndru­ spori simţitor şi producţia de carne, multă conştiinciozitate şi o seric dfc cu­ din Miercurea şi a fost dota­ Cu acest prilej, cei peste 100
mat efectiv echipele de mineri, lapte, lînă şi ouă. numeric, ci în pi imul rînd sub aspect noştinţe zootehnice. Vacile de măre tă cu tractoare de 80 şi 100 C.P... interiorul plantaţiilor de vii şi mecanizatori de la S.M.T. şi ţă ­
au insistat, pentru respectarea calitativ. productivitate nu se înţarcă uşor. Iată, pluguri balansiere, pluguri rani colectivişti au transportat
fiecărei indicaţii tehnice. Cercetările ştiinţifice, cît şi experi­ de pildă, -cum pregăiim noi înţărcarea ,,P.T.-50U pentru desfundări de livezi. circa 350 m.c. piatră pe străzile
enţa unităţilor socialiste fruntaşe, ¦ne In legătură cu importanţa selecţiei unei vaci care dă o producţie de 15 teren etc.
La mina Muncelul Mic se apli­ demonstrează că există posibilităţi s-ar putea spune multe. Aş vrea sa- litri lapte zilnic. Înţărcarea începe în Mecanizatorii Vasile Tuăor şi Mihai Viteazu şi 7 Noiembrie,
că metoda de exploatare cu sur­ mari pentru a creşte animale cu o luna a 7-a de gestaţie. Pentru a evita In cursul acestui an, briga­
pare Prin această metodă s-au înaltă productivitate. De acest lucru arăt insă mai pe larg cum se aplică (ulburăimc funcţionale ale ugerului sc da va mai fi dotată cu încă Ioan Vîlsănescu au desfundat în care vor fi pavate în această1
redus total pierderile de mine­ nc-am puiuţ convinge şi din experien­ această metodă în gospodăria noasirâ reduce treptat Ia minimum raţia de un tractor de 100 C.P. şi bul­
reu. pe vatră şi s-a eliminat to­ ţă proprie. Pentru ca o vacă să dea ş: cc rezultate am obţinut în. urma concentrate şi suculente. In acelaşi dozere, cu ajutorul cărora se primele zile ale lunii martie primăvară. S-au prestat astfel
tal munca manuală pentru ram. îapie mult şi cu un procent de gră­ aplicării ei. Organizaţia de bază a în­ timp sc reduce numărul de mulsori, vor, executa desfundări simple 5 ha. de teren ¦la G.A.C. din
drumat consiliul de conducere încă în ajuugîndu-se Ia una pe zi, apoi una Ia Baia şi 3 ha. teren pentru pe­ peste 400 ore de munca patrio­
.re. sime corespunzător, să producă' vilei urmă cu cîţiva ani să ia măsuri pen­ două zile, una la trei zile ele. In afară piniera viţei de vie la G.A.C.
v .NTREBARE: Ce ne putef.i sănătoşi şi în fiecare an, se cere ca tru introducerea selecţiei şi a unei de aceasta se aplică mulsori incom­ din Ţelna. tică.
spune despre ajutorul dat de aceasta sa fie bine hrănită şi îngriji­ plete din ce în ce mai mari,- ajungîn-
tă. Dar numai atît nu e deajuns. Se stricte evidenţe în cadiul, sectorului zo­ du-se în cele din urmă ca vaca să nu GH. LOMNĂŞÂN
Acf iune de c o le c ta re mai cerc ca vaca respectivă să provină otehnic. Au iost luate astfel, măsuri mai fie mulsă deloc.
de la părinţi cu o mare productivila- pentru a fi pregătiţi oameni care să corespondent
a fierului vechi tc. Aceasta presupune că trebuie să cunoască bine metodele;zootehnice îna­ INTRODUCEREA ŞI ŢINEREA LA
cunoaştem nu numai animalele pe care intate şi să fie capabili să le aplice,
' Gospodinele din circumscripţia nr. s-au permanentizat îngrijitorii - mulgă­ ZI A EVIDENŢEI. Ţinerea unei evi­
Ic dăm producţiei, ci, în primul rînd, tori şi ceilalţi colectivişti care deser­
31 a oraşului regional Deva au hotărît, să cunoaştem care a fost valoarea eco­ denţe stride constituie parica cea mai
intr-o adunare recentă, ca în afară de nomică a părinţilor lor. Dacă nu se vesc fermele de animale. Au fost lua-
participarea cu regularitate la cercul urmăreşte acest lucru, se întîmplă c"a !c apoi măsuri pentru a se introduce importantă a selecţiei. După termina­
să oprim pentru producţie juninci pro­ metoda selecţiei. De fapt metoda se­
de citit, abonarea Ia reviste şi ziare, venite de la vaci care au avut o pro­ lecţiei nu este altceva decît un com­ rea individualizării, fiecare anim al' va
înfrumuseţarea străzilor din circum­ ducţie slabă de lapte şi de la tauri ai plex de măsuri. Iată care sînt acestea.
căror părinţi au avut o productivitate fi trecut în registrele de crescătorie
scripţia respectivă ctc., să întreprindă ¦scăzută. Aceste animale îşi menţin în INDIVIDUALIZAREA. Fiecare ani­
o acţiune de colecfare a fierului vechi. foarlc mare măsură caracterele părin­ mal în parte a primit un nume, iar cu toate dalele stabilite. Registrele de
ţilor şi ca urmare, orieit le-am hrăni după aceea s-a făcut matricularea iui.
Gospodinele de pe străzile Cloşca, La ştandul fiecăruia (pe perete în crescătorie sc împart în mai multe
şi îngriji ele vor da o producţie mică dreptul săli) s-au pus tăbliţe pe care
E. Văcărescu şi o, parte din strada de lapte. Iată de cc csfc necesar ca sînt scrise-: numele animalului res­ grupe. Din prima grupă fac parte re­
Ai, Emincscu, au şi colectat o mare în fiecare gospodărie colectivă să exis­ pectiv, numărul matricol, dala naşterii.
La vaci .se mai scrie data ultimei fă- gistrele de inventar: ( a) individual
cantitate de fier vechi. târi, dala monlcî, precum şi cifrele
Printre tovarăşele care au adus un pe categorii, bl mişcarea zilnică pe

aport deosebit atît la colectarea fieru­ categorii şi specii, c/ fişele de inven­
lui vechi cît şi la alte acţiuni de folos
tar (global pc specii şi categorii). In

cea de-a doua grupă întră registrul

obştesc, se numără Maria Brînduşa, te o strictă evidenţa în sectorul zoo­ indicative asupra producţiei de lapte. dc furajare, în a treia registrul dc

Cornelia Igna, Aurelia Mari?, Elisa- tehnic, să se facă cu cea mai mare se­ Individualizarea se face Ia întreg efec­ KRAMPULTZ GHEORGHE
beta Fris, Maria Resiga, Elena Mogyodi riozitate o selecţie animalelor. tivul existent în G.A.C. la data înce­ tehnicianul zootehnist al gospodăriei

şi altele. Selecţia cs(c o metodă zootehnică perii ci, la animalele cc se vor cum­ colective din Gilnic
ştiinţifică prin care se aleg şi se dis­ păra după aceea, şi la acelea care pro­
C. IGNA

gospodină ting animalele valoroase din efectivc- vin din prăşită proprie. Ea arc o mare (Continuare in pag. 2-a)