Page 34 - 1962-03

tnm/iTOis miAr:Ts/viDLT3i Nr. 2242

OQOOOOOOOOOOQVOQOOOOOOOOOOQQOOOOQQQQQOOOOW QOOrXrCtOOQOOOOCOOOOOOOOOoOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC'OOOOO o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

pa zece a a Xir :/

Ioan Bia, secretarul organizaţiei de partid şi Krauipallz Ioari, preşedin­ Acum 10 ani, ta 17 martie 1952, as- voltarea fermelor anexe au dus la creş­ lor. Aceasta o dovedeşte grija pe care Congresul al lll-!ea al P.M.R., pre­ adăpatul şi plimbarea pînă la ora 9,
tele. gospodăriei colective, sînt niîndri de rcalizătilc obţinute şi privesc culiînd indemuul partidului, 23 familii terea veniturilor colectiviştilor, la o o manifestă fiecare colectivist pentru cum şi plenara C.C. al P.M.R. din cînd grajdul se predă paznicului de
cu încredere viitorul colectivei. de ţărani muncitori au pus bazele gos­ viaţă îmbelşugată. Colectiviştii au în­ dezvoltarea avuţiei obşteşti, hotărîrea iunie.iulie 1961, pun în faţa oameni­ zi. După masă se repetă acelaşi pro­
podăriei agricole colective din satul ceput să-şi construiască case, să-şi cum­ şi hărnicia cu care munceşte pentru a lor muncii din agricultură sarcina d e . gram între orele 15-19.
nostru. Noi posedam atunci 72,5 ha. pere mobilă, aparate de radio, aragaze, smulge pămîntului rod hogat, precum a spori încontinuu productivitatea a-
teren agricol, 15 taurine, 10 porcine, maşini de cusut şi de spălat rufe etc. şi setea de cultură. Oamenii, noştri au nimalelor. Organizaţia de bază din O importanţă deosebită pentru spo­
100 ovine, 2 cai şi un număr rcstrîns Dar belşugul nu-li intră singur în casă. ajuns să spună că cu cit hambarele gospodăria noastră colectivă a în­ rirea producţiei o are întocmirea ra­
de unelte şi atelaje. La început a fost Trebuie să-l creezi. Noi l-am creat şi gospodăriei sînt mai mari şi mai pli­ drumat consiliul de conducere să ia ţiilor. La întocmirea acestora se ţine
greii. Ne lipseau experienţa şi pricepe­ l-am introdus în casa fiecărui colecti­ ne, cu cit în caserie sînt mai mulţi asemenea măsuri care să asigure în­ scama dc cantitatea de unităţi nutri­
rea in organizarea muncii şi conduce­ vist Comuniştii au folosit cu pricepere bani, cu atît şi veniturile noastre pro­ deplinirea cu succes a sarcinilor tra­ tive şi albumină digestibilă necesare
rea activităţii gospodăriei. Avîiul per­ aceste argumente puternice şi astfel, în prii sînt mai mari. Şi aşa este. Acea­ sate de partid. unei vaci pentru menţinerea funcţiilor
manent sprijinul Comitetului raional de toamna anului 1900, tot satul a fost co­ stă concepţie s-a făurit în procesul vitale şi producerea cantităţii de lap­
partid, comuniştii au reuşit să învingă lectivizat. Sarcina ce ne-a revenit muncii, datorită activităţii politice şi Măsurile luate au avut efect. In te şi a grăsimii din acesta pe care
aceste greutăţi inerente oricărui început. ne-am îndeplinit-o cu cinste. organizatorice desfăşurate de organi­ cele ce urmează mă voi referi la , creş­ le dă în inod obişnuit.
zaţia noastră de partid. Colectiviştii terea producţiei de lapte în gospodă­
Sarcina noastră — după constitui­ Aruncînd o privire înapoi, asupra s-au convins că munca pentru colec­ ria noastră. Avem în prezent un Se are o deosebită grijă atunci cînd
rea gospodăriei colective — era dc a drumului parcurs, ne putem da mai tivitate creează belşugul, înfrumuseţea­ număr de 114 vaci, iar la sfîrşitul se întocmesc raţiile ca ele să fie e-
dovedi celor rămaşi în afară că sin­ bine seama ce paşi mari am făcut noi ză viaţa şi îl înnobilează pe om. Şi acestui an vom avea 145. Producţia chilibrate în ce priveşte proporţia din­
gura cale spre ' elşug este calea agri­ pe drumul belşugului, spre o viaţă ci­ cum ar putea fi altfel ? medie de lapte pe cap de vacă fura­ tre unităţile nutritive şi albumina di­
culturii socialiste —¦ gospodăria colec­ vilizată. Gospodăria noastră se numă­ jată a fost de 2.865 litri în anul tre­ gestibilă, să fie variate, adică să con­
tivă. Faptele sînt cel mai puternic ar­ ră azi printre gospodăriile agricole co­ Cele 30 de case noi sînt construite cut. In anul acesta am prevăzut să ţină suculente, fînuri, concentrate, cal­
gument. Şi, an de an, gospodăria co­ lective fruntaşe din regiune. Avem de colectivişti ca Petru Dragoş, Schmidt crească la peste 3.000 litri, iar în a- ciu, săruri, să fie gustoase, să aibă
lectivă a servit ţăranilor individuali ar­ acum 778 ha. teren arabil, 34 fia. vie, Mihai, Vaier Greuruş. Mollner Mihai, nul 1965 să ajungă la 4.000-4.500 li­ un volum corespunzători!, aV''"1 de
gumente tot mai puternice. Producţiile 9 ha. livezi de pomi, 265 bovine, din Ana Lupuleţ, Ioan Mollner şi alţii. tri. Avem toată convingerea că vom consistentă ar fi raţia, daca .„rumul
mari obţinute la hectar, crearea şi dez- care 1i 4 vaci de lapte, 52 porcine, 596 Faptul că 77 de familii au aparate de realiza o asemenea producţie. Acest ei este prea mic, vaca simte senzaţia
ovine cu lînă semifină. Am construit radio, că 200 au aragaze, 167 au di­ lucru îl confirmă şi rezultatele de de flămîndă şi în acest caz este ne­
// tr.ei grajduri, o îngrăşătorie de porci, fuzoare etc., că satul a fost electrifi­ pînă acum. Garanţia cea mai sigură liniştită, ceea ce o face să consume
// un saivan, o magazie pentru cereale, cat, că avem o bibliotecă bogată, ci­ este faptul că în anul 1964 vom avea energie, lucru ce influenţează negativ
două clădiri pentru ateliere, o remiză, nematograf, dispensar medical, că în producţie numai vad cu o origine producţia.
In puterea nopţii, In geamul gospodăriei colective o cer. rezultatele sint bune. De ia '> o uscătorie modernă pentru tutun, un abonamentele la ziare şi reviste se ri­ cunoscută, provenite din prăsilă pro­
siloz şi altele, am cumpărat un auto­ dică la 367 de bucăţi, că oamenii îşi prie, pe bază de selecţie. Iată cum întocmim noi o raţie tip-
casei lui Mollner Mihai, s-a Şi intr-o seară, i-am făcut o unele vaci obţinem 25 şi chiar ? camion. Anul trecut, cu tot timpul ne­ cumpără mobilă nouă, maşini de cu­ pentru o vacă cu o producţie de
favorabil, am obţinut de pe 44 ha. cul­ sut şi de spălat rufe, că se îmbracă In anul trecut am livrat statului 10-12 litri lapte zilnic şi o greutate
auzit un ciocănit. Acesta s-a vizită. 30 litri de lapte zilnic. } tivate cu grîu din soiul Ceiiad 117 o şi se hrănesc bine, toate acestea vor­ peste 280.000 litri lapte pe care am de 500-550 kg. Administrăm 6 kg. fin
producţie medie de 2.000 kg. la hec­ besc despre viaţa nouă şi luminoasă primit o sumă dc aproape 300.000 lei. (50 Ia sută natural iar restul legu-
sculat şi s-a apropiat de fe­ Mollner Mihai este tînăr — Comuniştii Vasile Bărbuş, ? tar, iar la soiul Poilea, cultivat pe 10 a colectiviştilor. Dacă în anul acesta vom mări numă­ .tnînoase), 25-30 kg. siioz, 2 kg. con­
ha., o producţie medie de 2.500 kg. Ia rul de vad şi în afară de aceasta centrate, 4 kg. grosiere, 50 grame
reastră. unul din milioanele de tineri Schmidt losif şi Ana Lupuleţ, ^ hectar. Dacă în 1958, an în care am Şi, an de an, o dată cu creşterea avu­ vom realiza 3.000 litri lapte pe cap calciu şi sare la discreţie. Aceasta
pus bazele fermei dc vaci, am obţinut ţiei obşteşti a gospodăriei colective, de vacă furajată, este limpede că şi este raţia de bază. Pentru vacile cu
— Hai repede la grajduri, crescuţi sub îndrumarea pă­ candidaţii de partid Ioan No- ? 1.900 litri lapte pe cap de vacă fura­ creşte necontenit şi nivelul de trai al veniturile vor creşte simţitor. o producţie de 15-20 litri lapte sc da
jată, anul trecut am ajuns să obţinem colectiviştilor, viaţa lor ţdevine tot' mai un supliment zilnic de 2 kg. concen­
s-a auzit dc afară vocea paz­ rintească a partidului. Are o ja şi Vasile Spătarii şi alţii, > o producţie medio de 2.865 litri lapte frumoasă, mai plină de bucurii. Avem în fermă vaci care dau o trate şi pînă la 10 kg. siloz. Pentru
pe cap de vacă furajată. Veniturile to­ producţie de -1.000-6.000 litri lapte pe vacile cu o producţie de peste 20 litri
nicului. Nîl mai arde lumina statură nu prea înaltă, ochii sint oricînd gata să pună u- ( tale ale gospodăriei în anul trecut s-au Comuniştii din gospodăria noastră an. Stînca a dat în anul trecut peste lapte zilnic, suplimentul esie dc 4
ridicat la î. 109.355 lei. Din acestea, au militat şi militează pentru întărirea 6.000 litri lapie, Rita 5.837, Buna a kg. concentrate şi 15-20 kg. siloz:
electrică. Şi tocmai acuma aş­ albaştri, faţa mereu zâmbitoa­ mărul acolo unde este mai 596.374 lei le-am realizat din sectorul econnmico-organizatorică a gospodăriei, dat 6.100 litri, Dora 5.000 litri etc. Pentru a se administra raţiile cu d t
zootehnic. Fondul de bază al gospodă­ pentru a o face tot mai puternică şi Ce-am făcut noi pentru a obţine pro­ mai multă precizie, îngrijitorii împart
teptăm să fete o vacă... re. Privirea şi vorba sa sînt de greu, acolo unde îi cheamă or­ mai înfloritoare. Acestei sarcini de răs­ ducţii sporite de lapte ? In primul lotul în grupe a cîte 3 vaci cu o
riei se ridică acum la 1.507.959 lei, pundere trasată de partid, noi îi închi­ rînd am permanentizat mulgătorii, am producţie şi greutate asemănătoare.
Mollner s-a îmbrăcat repe­ o sinceritate care te cucereşte. ganizaţia de partid, consiliul năm toată forţa, capacitatea, priceperea introdus sistemul de retribuire după Tainurile se dau de două ori la za
iar averea obştească la 2.390.937 lei. şi energia noastră. producţie. Am introdus de asemenea La vacile cu producţii mari se dau de
de şi in citeva minute a fost I-am cunoscut familia: soţia de conducere... sistemul de hrănirc a animalelor şi un trei ori.
Schimbările mari petrecute în satul IOAN BIA sever control al producţiei. Vacile
la grajduri. Se intimplase un sa Kati şi pe cele două feti­ Cu cită dragoste vorbea nostru se reflectă pregnant şi în mo­ le-am împărţit in loturi de cîte 10 ca­ Mulsul se face întotdeauna com­
dul de viaţă şi în conştiinţa oameni­ secretarul organizaţiei de bază pete şi fiecare lot a fost dat în grija plet. In cazul că se Iasă o canti­
scurtcircuit. Fără zăbavă, el ţe Rezemaţi şi Kati. In cu- Mollner despre tovarăşii săi, P. M. R. din G. A. C. - Cilnic permanentă a unui îiigrijitor-mulgutor. tate de lapte nemulsă slăbeşte activi­
tatea funcţională a ugerului şi scaCe
s-a apucat de lucru şi intr-un rind vor avea al treilea co­ colectivişti ca şi el. Cu cită ’Munca în grajd se . desfăşoară pe producţia. In afară de acâiîSfb',faptele
baza unui program ce se respectă cu muls la urmă conţine cel mai ma,e
timp scurt, in grajduri, s-a pil. Şi acasă, mina. ele gospo­ minărie vorbea de colectiva lor stricteţe. Potrivit acestui program, lu­ procent de grăsime, P rin , evidenţa
crul în grajd începe la ora patru di­ mulsorilor şi a sondajelor făcute pe­
făcut din nou lumină. dar a lui Mollner se cunoaşte, milionară, despre munca chib­ mineaţa. Se curăţă ieslele şi sc ad­ riodic pentru aflarea procentului de
ministrează silozul şi concentratele. grăsime, controlăm sistematic dacă
— Iţi mulţumim tovarăşe şi-a ridicat, un şopron, coteţ zuită şi organizată pe care o —= = m ; La ora 4,30 începe curăţitul gunoiului. mulsul se face complet.
La ora 5 începe mulsul. Această oră
Mollner. Ne-ai scos ăintr-o pentru porci, un grajd, ron- desfăşoară. Şt mi-a plăcut şl se păstrează cu foarte marc stricteţe, Numărul mulsorilor pe care Ie fa­
deoarece numai astfel se pot forma cem este de 3-4. Dacă numărul aces­
mare încurcătură... ăouri pentru flori in curte. Cu­ faptul că despre el n-a pome­ ¦M :-h>i\ reflexele condiţionale care stimulează tora este prea mic, ugerul stă prea
creşterea producţiei de lapte. înaintea mult plin şi în acest timp nu se mai
— Am făcut ceea ce ar fi răţenia domneşte peste tot. nit aproape nimic. Aceasta în­ ¦¦ -l mulsului se aplică cu stricteţe masa­ poate produce lapte.
jul care relaxează ugerul, făcînd ca
făcut oricare in locul meu. Munca in colectivă a făcut să seamnă modestie, şi modestia . vaca să cedeze mai uşor laptele. La Acestea sînt doar cîteva din meto­
ora 6 se dă tainul de fîn, iar apoi se dele folosite de noi pentru sporirea
Boar vacile sînt. ale colecti­ crească bunăstarea familiei însoţeşte o conştiinţă dezvol­ face curăţirea corporală. La ora 7,30 producţiei de lapte. Vom căuta să lc
se dau grosierele şi apoi se face perfecţionăm şi să introducem altele
vei, Toţi siv.tem datori să a- sale. şi-a cumpărat mobilă tată, înaltă. x-xvxw-x-r-xv;
noL KRAMPULTZ IOAN
vem grijă de ele... nouă. aragaz, radio. Şi el şl Ne-am despărţit tlrziu. Dc i
preşedintele G.A.C.
Dar candidatul de partid membn'i familiei, .sale, sint biaţe la vizita pe care i-am făcut-o
Mollner Mihai nu este numai îmbrăcaţi, râănincă bine.
electrician; este şi zidar şi au trecut citeva zile. Dar şl .
mecanic şi în plus conduce şi Am stat de vorbă multă
acum reţin aproape textual A

o echipă din brigada de cimp. vreme. vorbele pe care mi le-a spus ?

din inim ă. }

Nu de mult, cînd frigul nu — O dată .cu gospodăria co­ — Gospodăria noastră colcc- $

cedase încă, consiliul de con­ lectivă, spunea el, la noi W tivă a luat fiinţă acum 10 ani \

ducere al gospodăriei colecti­ Cilnic a pătruns. traiul civi­ N-am intrat de la început pen- $

ve a hotărît să înceapă săpa­ lizat. De multe ori mă şi m i­ tru că m-am luat după vorbe- )

rea gropilor pentru plantări­ nunez cit dc mult au crescut le unora. Dar comuniştii, mi-au j

le de pomi din primăvară, li­ conştiinţa oamenilor, cunoş­ luminat mintea, m-au con­

nii s-au codit, spunînd că e tinţele lor. vins cu răbdare că in colecti­
frig. Mollner insă a pus pri­
mul mina pe hirleţ şi a ple­ Schuster Mihai. şi Uslcat Si- vă se trăieşte mai bine. Şi iată,
cat la cimp. Exemplul său i-a mion, sînt îngrijitori-mulgă-
tori. Dar cum vorbesc ei ? Des­ acum, vorbele lor se adeveresc.
mobilizat şi pe ceilalţi. pre unităţi nutritive, despre
Am vrut să cunosc pe acest Vreau să le mulţumesc . clin

inimă pentru acest lucru.

Trăim acum cu adevărat o

om care este prezent întot­ proteine. Sint de-a dreptul viaţă demnă, civilizată.

deauna acolo unde intei'eseie pasionaţi de munca lor. Dar şl GH. PAVEL Magazia de cereale a gospodăriei colective.

(Urmare din pag. l-a) puncte, la uger . a primit nota In registrul genealogic mai sînt şi Acest' control ne dă posibilitatea să ţiei. . La vaci o facem în funcţie de gate în proteină. Tineretul destinat prăsilă proprie, provenite dc Ia |
patru care înmulţită cu coeficientul alte tabele prin care se urmăresc cunoaştem valoarea productivă a ani­ greutate şi producţie de lapte. La ti­ îngrăşării primeşte raţii bogate în e- rinţi dc mare productivitate, pe j,
urmărire a dezvoltării tineretului bo­ trei a totalizat 12 puncte. La tel s-a produşii fiecărei vaci şi producţia de malelor şi să putem stabili raţii dife­ neret furajarea sc face în mod dife­ lemenfe care stimulează îngrăşarea. le-am încadrat la record, elita
vin. Urmează apoi grupa a patra procedat şi la aprecierea altor re­ lapte cu procentul de grăsime reali­ renţiate în raport cu producţia fie­ renţiat, în funcţie de valoarea stabi­ La fel se diferenţiază şi raţiile celor­ clasa I-a. Iueepînd de la clasa a I
unde se încadrează evidenţele de ur­ giuni corporale înscrise în tabelul res­ zată pe fiecare perioadă de lactaţie. căruia. Dacă vedem că unele vaci lită după origine, conformaţia corpo­ lalte categorii. nu am mai oprit pentru produc
mărirea producţiei: carnetul de mul­ pectiv din registru. Vaca Manda a Fiecare vacă îşi are şi fotografia la sporesc producţia de lapte atunci cînd rală şi constituţie. Ea constă din ad­ Vrem ca în anii următori întreg
gător, registrul.de urmărire a produc­ totalizai astfel 85 puncte. Ideal este fişa ei din registrul genealogic. sporim raţia furajeră, continuăm să ministrarea diferenţiată a unor raţii GIMNASTICA FUNCŢIONALA face fectivul dc animale pentru produc
ţiei pe vacă zilnic şi lunar, fişele de să totalizeze 100 puncte. Tocmai a- le suplimentăm raţiile atîta timp cît corespunzătoare pentru următoarele şi ea parte din selecţie. Pentru ca să facă parte numai din clasele rect
evidenţă a producţiei cantitative şi cest lucru îl urmărim de fapt prin CONTROLUL PR0DU6ŢIEI face obţinem o creştere corespunzătoare a categorii: tineret de prăsilă, tineret un organ, în cazul nostru ugerul, să şi elită.
calitative pe o lactaţie, în care se selecţie. Bineînţeles, vaca respectivă parte de asemenea din complexul de producţiei. ®înd producţia nu mai la îngrăşat, tineret de muncă şi ti­ poată produce la nivelul hranei ad­
arată şi valoarea furajelor consuma­ nu va putea totaliza acest număr de măsuri ce se cer a fi luate în ca­ creşte, nu mai suplimentăm nici ra­ neret reformat. ministrate şi a predispoziţiei iniţiale COINTERESAREA MULGATOl
te şi se face calculul randamentului. puncte, dar urmaşii ei se vor apropia drul selecţiei. Producţia de lapte se ţiile. Controlul sporului în greutate îl a animalului, va trebui să i se facă LOR este o măsură de mare înse
In aceste din urmă se arată, cît lapte tot mai mult de el. De fapt nici 85 controlează zilnic pe cap dc vacă, facem prin cîntărirea viţeilor la naş­ Prin administrarea raţiilor în mod o gimnastică funcţională din timp. nătate pentru realizarea unei selei
şi ce cantitate de grăsime a produs de puncte nu e puţin. Vaca Manda prin înregistrarea cantitativă la fie­ tere, la vîrsta dc 20 zile şi periodic diferenţiat pe categorii, urmărim ca Aceasta se face. prin masaje corecte, de calitate. Oricâte evidenţe am
fiecare vacă din fiecare 100 unităţi este clasată ca o vacă elită în gos­ care mulsoare. In afară de aceasta lunar. tineretul destinat producţiei să păstre­ înainte de fiecare mulsoare, pe de o tocmi, dacă îngrijitorii nu munci
nutritive administrate. podăria noastră. se fac şi sondaje lunare pentru fie­ ze şi să depăşească simţitor caracte­ parte iar pe de altă parte prin mul- cu conştiinciozitate, cu interes
care vaca, cu scopul de a se cunoaş­ FURAJAREA RAŢIONALA este o rele valoroase moştenite de la părinţi. geri frecvente şi complete. Masajul pricepere, ele valorează prea pu1
Set mai • important este registrul Registrul genealogic mai are un te caro este procentut de grăsime. măsură cheie în dezvoltarea produc­ Această categorie primeşte raţii bo­ şi mulsorile, la fel ca şi Krănfrea, a- De aceea trebuie ridicată încoi
genealogic. In acesta se concretizează tabel în care se înregistrează starea riapatul şi curăţenia corporală se fac nuu conştiinţa colectiviştilor din s
toate datele asupra unui animal în sanitară a animalului, unul cu clasa •A /-' cu severitate la aceleaşi ore pentru torul zootehnic, priceperea lor, treb
ceea ce priveşte locul de naştere, pro­ stabilită la bonitare. Acesta din ur­ formarea reflexelor condiţionate. Pen­ mărit interesul fiecăruia de a mu
prietatea, vîrsta, valoarea ascenden­ mă ne arată cum evoluează anima­ l||p j Tov. Schuster tru stimularea formării unei confor­ cît mai bine. Noi am reuşit să fac
ţilor (părinţii), valoarea descendenţi­ lul. La prima bonitare vaca Manda a maţii corporale corespunzătoare tine­ toafe acestea prin permanentizarea!
lor (produşii), producţia cantitativă şi fost încadrată la eiasa I-a în ce pri­ Mihai, işi iubeş­ retul este scos cu regularitate la prin introducerea retribuţiei după p
calitativă, cantitatea de furaje consu­ veşte producţia de lapte, la record te cu pasiune plimbare. ducţia obţinută şi prin cursurile
mată etc. Registrul mai oglindeşte în ce priveşte greutatea corpului şi meseria de în- specialitate care se ţin la tim-;^.
conformaţia şi exteriorul animalului. tot ta record în cc priveşte confor­ grijitor-mulgător CLASAREA Gînd am vorbit de re­ mi nivel corespunzător. Obiş.v^
Aici se înregistrează unele măsură­ maţia corporală şi constituţia. Pe baza gistrul genealogic am arătat cum organizăm de exemplu, rnulsori
tori prin oare se arată ce înălţime unui tabel special s-a stabilit clasa clasăm o vacă. Individualizînd anima­ monsfrative, adică fiecare mulgă
în centimetri are la grebăn, la spi­ generală, care în cazul nostru este lele, asigurîndu-le condiţii corespun­ trece pe rînd şi mulge o vacă
nare, Ia crupă, Ia baza cozii, care-i a- a I-a. La a doua bonitare, aceeaşi zătoare de hrană şi producţie, urmă­ restul supraveghează şi fac observ:
dîncimea toracelui, lărgimea crupei vacă a fost clasată la elită în ce rind cu exactitate producţia lor, greu­
etc. Aprecierea exteriorului se face pe priveşte producţia de lapte. Restul tatea, conformaţia corporală şi consti­ Aplicînd metoda selecţiei noi
bază de note ce se dau diferitelor re­ clasamentului . nu s-a schimbat. S-a tuţia putem aprecia valoarea fiecărui reuşit ca pe lîngă faptul că dis;
giuni corporale. Nota se înmulţeşte schimbat însă clasa generală, irecînd animal şi să o concretizăm prin în­ nem în prezent de tineret seleeţio
cu un coeficient special şi se află numă­ de la clasa I-a la elită. Această e- cadrarea într-una din clasele gene-, pentru producţie, să avem şi nur
rul de puncte ce 1 se acordă anima­ videnţă ne arată că în timp ce greu­ rale: record, elită, a I-a şi a Il-a. roase vaci care dau fiecare o p
lului pentru o anumită regiune corpo­ tatea corporală, conformaţia şi con­ Animalele care nu îndeplinesc con­ ducţie de lapie între 3.000-7.000 1
rală. Pentru a înţelege mai bine a- stituţia rămîn neschimbate, producţia diţiile de încadrare în aceste clase anual.
cest lucru, voi arăla cum am făcut de lapte a crescut. Este un lucru vor fi destinate sacrificării.
noi aprecierea exteriorului la una din bun. Dacă vaca s-ar fi deformat, ar S-ar mai putea spune şi mi
vacile noastre numită Manda. La cap fi crescut în greutate şi producţia de Animalele încadrate în .una din aliele despre selecţie. Vreau să a
şi gît această vacă a primit nota lapte ar fi scăzut, sau ar fi rămas clasele respective se cresc în condi- însă — şi aceasta pe baza experi
maximă de cinci care înmulţită cu pe loc, tic-a’m fi orientat pentru a ţiuni deosebite, iar prăsilă provenită tei proprii - că există posibilităţi
coeficientul 1 a totalizat cinci puncte, de la ele se opreşie pentru mărirea în gospodăriile colective să se api
la lărgimea toracelui şi arcuirea coas­ o înlocui, iar produşii ei nu i-am fi sau reîmprospătarea efectivului. Pro- cU succes această metodă. Se c
telor s-a dat nota cinci, care înmul­ oprit pentru producţie. doar interes din pariea organiza
ţită cu acelaşi coeficient a totalizat cedînd în felul acesta noi am reuşit de partid, a consiliului de conduc
şi a cadrelor tehnice, se cere mut
tot cinci puncte, la grebăn, spinare, să avem în prezent peşte 60 viţele din
conştiincioasă, continuă şi plină
şale a primit nota patru, care înmul­
răspundere, precum şi dragoste f
ţită a i coeficientul doi a totalizat 8
de meserie din pariea tuturor acel«

ce lucrează în sectorul zootehnic.