Page 35 - 1962-03

Nr. 2242
Pe şantierele de construcţii — FILMUL ZILEI Ii CAPĂTULDRUMULUI“
o muncă concretă, vie, operativă
Te muJi în casă nouă. Cit de bucu­
ros eşti atunci cînd găseşti un apar­
tament confortabil, îngrijit construit,
frumos finisat, cu instalaţii durabile
; şi bine executate. O asemenea bucu­
rie ar trebui să aibă fiecare locatar
care ia în primire un apartament nou
construit.
Fac oare constructorii de la Hune­
doara în această direcţie tot ceea ce
pot pentru a oferi oamenilor muncii,
noilor locatari, asemenea bucurii ? Din
păcate, unii dintre constructorii de lo­
cuinţe de la Hunedoara nu se gîndesc
în suficientă măsură la acest lucru. Şi
iată de ce.
In oraşul Hunedoara s-au construit
în ultimul timp numeroase blocuri de
diferite tipuri. Calitatea lucrărilor la
unele dintre aceste blocuri, lasă de dorit- suri s-a stabilit un plan de măsuri.
In construcţia lor mai întîlneşti ziduri
strîmbe, tencuieli şî pardoseli de par­
chet cu denivelări, instalaţii făcute de
mîntuială etc. Printre constructorii care
au lucrat aici se află tovarăşi ca Va-
sile Lupu, Martin Mateiaş, Nicolac Co-
roianu, Victor Suşa, maiştrii Ioan Paul,
Nicolae Zaharia, Gheorghe lancu, An­
ton Laszlo şi alţii. Stai şi te gîndeşti:
cum de i-a lăsat inima pe aceşti con­
structori să execute asemenea lucrări ?
Priveşti de asemenea balcoanele blo­
curilor P. Şi acestea, în parte, sînt exe­
cutate în mod necorespunzător. Lucră­
rile de cofraje şi armături s-au exe­
cutat fără grijă, ca de altfel şi turna­
rea betoanelor. Nici blocurile de tip U
nu sînt în întregime executate îngrijit
şi cu răspundere. La unele apartamen­
te, plăcile de faianţă nu au fost tăiate
cu grijă ci s-au rupt cu cleştele, mon-
tîndu-se apoi la întîmplare, strîmb. Nici
straturile de suporţi de la parchete nu
au fost executate în modul cel mai co­
respunzător. Unii instalatori lucrează
neatenţi sau manifestă dezinteres în
execuţia lucrărilor. Aşa procedează şi
electricianul Zander loan care a de­
teriorat un metru pătrat de faianţă
pentru a monta o doză. De neexplicat
este şi faptul că la blocul T I, in­
stalatorii n-au aşezat dibluri pentru cel
de-al treilea picior de la chiuvetele din
bucătărie, Iăsînd să se pună faianţa.
Acum însă, faianţa se va lua jos pen­
tru a se monta chiuvetele. Deficienţe
se constată şi în execuţia lucrărilor de
zugrăveli şi vopsire la blocurile O şi D.
Răspunderea pentru existenţa unor
asemenea lipsuri o are în primul rînd
conducerea şantierului şi mai ales in­
ginerul Vasile Cotjeţ, şef al acestui
şantier. De asemenea, unii dintre ingi­
nerii care lucrează aici nu sînt destul
de exigenţi, nu urmăresc cu suficien­
tă grijă executarea lucrărilor. Ingine­
rul Ioan Brad, spre exemplu, semhează
!11 fiecare lună procesele verbale de
recepţie a lucrărilor. El nu s-a pre­
ocupat însă să cunoască temeinic ca­
litatea lucrului efectuat. Trebuie su­
bliniat şi faptul că el mai are şi obi­
ceiul de a-şi lua angajamente de care
apoi uită.
Analizînd p- itienea deficienţe, multe
învăţăminte se desprind şi pentru or­
ganizaţia de partid de pe acest şan­
tier. Este adevărat însă faptul că orga--
O deservire cît mai atentă a oamenilor muncii dc bună calitate şi la timp. Aceasta
Timp de două zile s-au desfăşurat
la Deva lucrările celei de-a treia
conferinţe a cooperatorilor meşteşu­
gari din regiunea noastră. La confe­
rinţă au participat delegaţi din toate
cooperativele meşteşugăreşti din re­
giune precum şi numeroşi invitaţi.
Cei prezenţi, printre care cizmari,
croitori, radiofonişti, fîmplari etc., au
dezbătut cu mult simţ de răspundere
activitatea desfăşurată de consiliul
Uniunii de la ultima conferinţă şi
pînă în prezent. Darea de seamă pre­
zentată de tov. Leontin Blăjan, pre­
şedintele U.R.G.M. Hunedoara, ca şi
discuţiile participanţilor, au scos în
evidenţă o serie de realizări obţinute
de cooperatori pe linia deservirii în
cele mai bune condiţii a oamenilor
muncii din regiunea noastră. Confe­
rinţa a însemnat de asemenea un bun
prilej de analiză a deficienţelor care
s-au manifestat pînă acum şi de
luarea unor măsuri corespunzătoare
pentru lichidarea lor.
Cu sarcinile de plan
îndeplinite
De la ultima conferinţă a U.R.G.M.
şi pînă în prezent cooperatorii meşte­
şugari din regiunea noastră au făcut
paşi înainte pe calea îndeplinirii sar­
cinilor de plan. Sub îndrumarea or­
ganizaţiilor de partid, datorită orga­
nizării în mai bune condiţii a între­
cerii socialiste, Ia majoritatea coope­
rativelor s-au obţinut importante de­
păşiri de pian. Planul producţiei glo­
bale a U.R.G.M. a fost îndeplinit în
ultimii doi ani în proporţie de 107,1
la sută, iar realizările obţinute în anul
1061, reprezintă o creştere de 47,2
la sută ţaţă de realizările anului 1959.
O dată cu aceasta a crescut şi volu­
mul încasărilor; la sfîrşitul anului
1961 s-a realizat o creştere de 62,9
la sută faţă dc realizările anului 1959.
Aşa cum a reieşit din lucrările con­
ferinţei regionale U.R.G.M., un aport
însemnat la obţinerea acestor succese
şi-au adus cooperativele „Drum nou"
/ Htlriedoara, „Viaţă nouă“ Orăştie,
nizaţia de partid de aici nu a făcut
tot ceea ce putea în scopul îmbună­
tăţirii permanente a calităţii lucrărilor etc. să fie o datorie de cinste darea în
de construcţie, a îmbunătăţirii ritmului
lucrărilor.
încă de multă vreme pe şantier s-a
constituit o comisie care avea sarcina
să urmărească pe parcurs — pe faze
de lucrări — executarea construcţiilor
noilor blocuri. Organizaţia de partid
n-a urmărit însă în suficientă măsură'
cum lucrează membrii acestei comisii,
fapt care se reflectă de altfel în defi­
cienţele ce se mai constată pe acest
şantier.
In ultima vreme, organi/aţia de
partid a discutat multe din aceste pro-
bleme. In vederea remedierii unor lip­
Măsurile elaborate constituie doar un
început.
Conferinţa regională de partid a sta­
bilit sarcini concrete organizaţiilor de
partid din construcţiile de locuinţe, în
scopul îmbunătăţirii muncii. Organi­
zaţia de bază de pe şantierul de lo­
cuinţe din Hunedoara, va trebui să
îndrume şi să controleze mai mult con­
ducerea şantierului, să depună o acti­
vitate mai concretă şi să intervină mai
operativ în rezolvarea problemelor.
Alembrii biroului organizaţiei de bază
— Arnold Nazarin, Grigore Boieru,
Gligor Lăzăr şi Simion Napău — că­
rora li s-a încredinţat sarcina de a
urmări efectuarea lucrărilor de con­
strucţie a noilor magazine, a blocuri­
lor U, T, O etc., să facă acest lucru
in mod concret, deplasîndu-se pe te­
ren pentru a cunoaşte amănunţit fe­
lul în care se execută lucrările şi apoi
să îndrume conducerea şantierului in
lichidarea lipsurilor ce se Constată.
Cu prilejul adunării generale a or­
ganizaţiei de partid din ziua de 20
februarie a.c., mulţi membri şi candi­
daţi de partid au făcut propuneri pen­
tru continua îmbunătăţire a activităţii
constructorilor. Datoria biroului orga­
nizaţiei de bază este de a veghea ca
propunerile bune să se realizeze in­
tr-un timp scurt. Este necesar de ase­
menea ca în mod periodic, membrii şi
candidaţii de partid să raporteze în
adunările generale ale organizaţiei de
bază felul în care îşi îndeplinesc sar­
cinile încredinţate. Acest lucru trebuie
să-l facă în primul rînd maiştrii şi
inginerii. Dacă pe parcurs se analiza
activitatea tovarăşilor respectivi şi li
se arătau la vreme, în mod concret,
lipsurile, ei puteau desigur să-şi îmbu­
nătăţească mult activitatea, să dea o
atenţie mai mare calităţii lucrărilor de
construcţii, instalaţii etc. Este necesar
în acelaşi timp să se desfăşoare o
muncă mai susţinută pentru a se crea
o opinie de masă împotriva acelora
care, alergind după cantitate, neglijea­
<a.«*¦
C O N F E R IN Ţ A R EG IO NALA
A C O O P ER A TO R ILO R M EŞTEŞUGARI
„Unirea“ Sebeş şi altele. In urma re­ depăşească sarcinile de plan, astfel
zultatelor bune obţinute, cooperativa ca toate unităţile din regiune să de­
„Drum nou“ Hunedoara, a fost de­ vină rentabile.
clarată doi ani consecutiv fruntaşă pe
regiune.
Participanţii la conferinţă au scos
în evidenţă faptul că unele coopera­
tive ca „Jiul“ Petroşani şi „Sprijinul
minier“ Luperiî, nu şi-au realizat sar-, •Paralel cu dezvoltarea rapidă a
cinile de plan pe anul 1961. Con­ economiei regiunii noastre, au crescut
ducerile celor două cooperative nu şi sarcinile cooperaţiei meşteşugăreşti
s-au străduit să dezvolte reţeaua uni­ care este chemată să execute cele
tăţilor de deservire în toate locali­ mai diverse lucrări.
tăţile Văii Jiului, multe unităţi lu­
crează sub capacitatea lor, lucru! n-a
fost organizat pe două schimburi etc.
— Aveam toate condiţiile să rea­
lizăm planul de producţie — spunea
tov. Iosif Negoţiu — dc la coopera­
tiva „Jiul" Petroşani. N-am putut face
acest lucru deoarece a existat un slab ţie deosebită în acest sens au acor­
interes din partea unor cooperatori dat conducerile cooperativelor „Mure­
în executarea de lucrări dc bună ca­ şul“ Alba Iulia, „/Moţul“ Brad şi al­
litate. De asemenea, a existat un slab tele.
interes din partea conducerii coope­
rativei pentru înfiinţarea dc noi uni­
tăţi în cartierele Dimitrov şi Aero­
port din Petroşani, la Lonea etc.
— Şi la Lupeni — spunea tov.
Ioan Cucu, vicepreşedintele coopera­
tivei „Sprijinul minier“, se putea face
mult mai mult în privinţa realizării
sarcinilor de plan. Dar şi la noi a
existat o slabă preocupare pentru
aprovizionarea cu materiale a unităţi­
lor, iar unii cooperatori au mani­
festat delăsare în muncă.
La cooperativele amintite că şl Ia
„Drum nou“ Hunedoara, „Solidarita­
tea“ Deva şi „Viaţă nouă“ Orăştie,
n-a fost organizat lucrul pe echipe,
în două schimburi, fapt ce a influen­
ţat negativ îndeplinirea ritmică a pla­
nului şi satisfacerea deplină a ce­ 4 oameni, iar ta reparaţii de obiecte
rinţelor oamenilor muncit.
Participanţii la discuţii s-au anga­ sînt doar 8 secţii cu 44 cooperatori.
jat să facă totul ca în anul 1962 să Aici nu există secţii d e . reparat cea­ peraţia meşteşugărească în majoritatea cooperaţiei meşteşugăreşti din regiunea
DRUMUL S'O'CTÂTTS'MULUI
ză calitatea lucrărilor. Pentru fiecare
zidar, instalator, tencuitor, mozaicar
folosinţă a fiecărui apartament fără
observaţii din partea beneficiarilor.
Comitetul sindicatului, îndrumat de
organizaţia de partid, să organizeze
o mai largă popularizare a fruntaşilor
şi să critice pe cei care rm-şi fac pe
deplin datoria. Mijloace există. Pe şan­
tier activează o brigadă artistică de a-
gitaţie. Programul ei să fie axat în­
deosebi pe aceste probleme. Să se îm­
bunătăţească de asemenea agitaţia vi­
zuală dîndu-i-se un caracter mai con­
cret.
Indeplinindu-şi rolul de conducător,
organizaţia de partid de pe acest şan­
tier poale şi trebuie să-şi aducă o mai
mare contribuţie la înfăptuirea sarcini­
lor ce revin constructorilor, să depună
mai multă strădanie pentru a se ob­
ţine rezultate mult mai bune pentru
ridicarea noilor locuinţe de la Hune­
doara. In acest scop se cere ca orga­
nizaţia de partid să pătrundă mai adînc
în esenţa faptelor, să cunoască mai te­
meinic activitatea constructorilor, să
exercite o conducere concretă şi să in­
tervină operativ în remedierea lipsuri­
lor îndată ce ele se ivesc.
Ţinînd seama că de creşterea con­
tinuă a nivelului muncii de partid de­
pinde în cea mai mare măsură îmbu­
nătăţirea activităţii constructorilor de
pe acest şantier, comitetului de partid
de la I.C.S.H. îi revine obligaţia să
sprijine mult mai mult această orga­
nizaţie de bază, pentru a-şi putea duce
la îndeplinire toate sarcinile ce i s-au
încredinţat.
GH. CAMNESCU
PRIMĂVARA, ÎN PARC.
o-«*..®.-».o.«>«2»<*.-a»«&-*>• t*-& .< ent»**r**.**.i*».*»***»**.
Dezvoltarea reţelei
cooperaţiei — sarcină
de mare răspundere
In ultimii doi ani reţeaua de de­
servire a populaţiei a crescut cu încă
147 unităţi şi peste 700 membri coo-
¦peratori. Multe din noile unităţi au
fost deschise în centrele muncitoreşti
din Hunedoara,. Valea Jiului, Brad,
Simeria, Teiuş, Alba Iulia etc. O aten­
Lucrările conferinţei însă, au scos
in evidenţă faptul că, faţă de cerin­
ţe, dezvoltarea cooperaţiei meşteşu­
găreşti în ultimii doi ani a rămas în
' urmă. Luînd cuvîntul la conferinţă,
tov. Dezideriu Nagy, vicepreşedinte al
UGEGOM, a făcut o serie de compa­
raţii interesante în acest sens. La
Lupeni, ca de altfel în toată regiunea
noastră, majoritatea cetăţenilor au
aparate de radio, maşini de spălat
şi alte asemenea obiecte. Totuşi, la Lu­
peni sînt doar două secţii dc reparat ra­
dio, cu patru cooperatori şi o singură
secţie de reparat maşini de spălat
rufe. La Petroşani, unde numărul
locuitorilor este destul de mare, sînt
doar două secţii de ceasornicărie cu
6 ceasornicari. La Hunedoara sînt
cinci ceasornicari, ta reparaţii radio
de uz casnic, un singur om. La Gălan
p?. *
BULETIN METEOROLOGIC
PENTRU 24 ORE tre minus 1 şi 4 grade. Vînt potri­
Vreme schimbătoare cu cerni mal vit din sectorul sud-est.
mult noros. Vor cădea ploi slabe lo­
cale. Temperatura în creştere; ziua PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vremea se încălzeşte treptat. Vor
între 5 şi 11 grade, iar noaptea în­ mai cădea ploi temporare.
O0 vx>ooo0 't>ooo<x>oo<xxx>ooooooooooooooooooooooocoooo
DIRECŢIA BE6S0NALA DE STATISTICA
H U N E D O A R A -D E V A
Organizează concurs pentru ocuparea
următoarelor posturi:
econom işti statisticieni principali şi s ta tis -f
principali pentru serviciile din direcţie.Ş
6 c>
g m» econ om işti sta tistic ie n i şi sta tistic ie n i p rin -g
Scenă din filmul bulgar „La capului diurnului“ ce rulează Scipaii pentru inspectoratele sta tistice din P e - |
la cinematograful ,,Patria“ din Deva, intre ¦12-14 martie a.c.
g tr o sa m , S eb eş si llia. g
g’ ’ $
Acţiuni cu cartea g hbb D actilografe p rin cipale pentru d irecţia
In această săptămină, Biblio­ grup din cartea „Luptători pen­ gregionaiă.
tru pacet socialism şi fericirea
teca regională a organizat in poporului“, prezentîndu-se au­ g înscrierile se fac pînă în ziua de 22 martie o
oraşul Deva mai multe acţiuni ditorilor portretul eroinei Oiga
cu cartea, care s-au bucurat de Bande. %1962, la sediul direcţiei: Deva — telefon 413. oo
un frumos succes. Astfel, în ziua
de 6 februarie, pentru lucrăto­ In ziua de 8 Martie a avut o
rii secţiei comerciale a Sfatului loc o dimineaţă literară, orga­
popular regional, s-a prezentat nizată cu. sprijinul brigăzii ar­ OOOOOOOOOOOOOrtOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC
un izbutit medalion literar în­ tistice de agitaţie a Casei re­
chinat scriitoarei sovietice Ga- gionale de creaţie. Cu acest pri­ Deţinători de oii/
lina Nicolaeva, la care s-au ci­ lej bibliotecara Niculina Râşi-
tit fragmente din operele sale. naru a făcut prezentarea nuve­ A
lei lui F. Gladlcov „Inimă de
In silele următoare, pentru marnă11, iar prof. C. Clemente, lnch e ia |i contracte de lînă cu statul
secţiile financiară şi contabili­ Petre Agopian, Doina Radu şi
tate a Sfatului popidar regio­ Ana Gorun, au citit dintr-un prin u nita file D .C .A .
nal, s-a organizat o lectură in ciclu de poezii închinate fe­
meilor. A stfel veţi fi scutiţi d e c o te de
l î n ă pe anul 1962, p r i m i n d
t o t o d a t ă creţuri avantajoase.
Tot în aceste zile, la cercul GOSPODĂRII AGRICOLE
de citit de pe strada M. fimines- COLECTIVE ŞI CRESCĂTORI
cu din Deva, îndrumat de tov.
S. Mitruţ, preşedinta comisiei DE VIERMI DE MĂTASE!
de femei din circumscripţia nr.
2.0. a avut loc recenzia cărţii încheind contracte pentru creşterea viermi­
„Povestea unei mame“ de A. G. lor de mătase ca întreprinderea D.C.A., contri­
Vaiăa, iar In continuare s-au b u iţi la dezvoltarea sericiculturii în regiunea
citit poeziile „Imn femeii“ de noastră şi' totodată realizaţi venituri fru ­
Demostene Botez şi „Dorul cel moase.
mare“ de M. Beniuc.
O, €. L» AU M m T A R 4 D E V A ,
Deosebit de izbutită a fost se­
rata literară pe tema .,Chipul prin magazinul nr. 5 din strada Piaţa
femeii in lite r a tu r ă o r g a n i­ Unirii nr. 15, face abonamente de lapte
zată la colţul roşu. al O.R.A.D. la domiciliu pentru locatarii din blocu­
După prezentarea unui. referat rile noului cvartal, cvartalul I. A. Gagarin
pe această temă, s-au citit frag si Aurel Vlaicu.
mente din poezia „Viaţa“ de M
Emincscu şi din schiţa „La arie'
de Al. Vlahuţă, in care sînt
descrise condiţiile grele de mun­
că hărăzite femeii în societatea
burghezo-moşierească. In con­
tinuare. s-au recitat poeziile
..Ia, Revoluţia!“ de Veronica
Porumbacu, „Chemare“ şi frag­
mente din „Ţie Iţi vorbesc, A-
merică!“ de Maria Banuş etc.
ier, se strădiJcsc să execute lucrări noastră au obţinut unele succese im­ etc., lucru ce a fost neglijat pînă in
portante privind deservirea populaţiei. prezent. Conducerea Uniunii şi a coo­
Pe lîngă succesele obţinute pe linia perativelor vor trebui să ia măsuri
ca urmare a unor măsuri luate de îndeplinirii sarcinilor de pian, deser­ urgente pentru lichidarea stocurilor
consiliul U.R.G.M., al creşterii gradu­ virea populaţiei etc., o realizare deo­ supranormative, a debitorilor şi a
sebită o constituie darea în folosinţă cheltuielilor neeconomicoase. De ase­
lui de conştiinţă al cooperatorilor. a complexelor din Hunedoara menea va trebui continuată acţiunea
suri şi radio, iar Ia reparaţii dc vPrintre măsurile luate în acest sens şi Gurabarza precum şi începe­ de rentabilizare a tuturor unităţilor
obiecte de uz casnic sînt doi coope­ ' amintim calificarea unor cooperatori, rea construcţiei complexelor din printr-o folosire mai raţională a for­
ratori. O situaţie asemănătoare este aprovizionarea cu materiale dc mai Petroşani şi Lupeni, care vor fi date ţei de muncă, a utilajelor, reducerea
în folosinţă în anul acesta. Este pre­ consumurilor specifice, realizîndti-se
şi Ia Simeria. La Hunedoara nu exis-, bună calitate, îmbunătăţirea muncii astfel angajamentul de a da econo­
(ă secţie de tîmplărie, serviciu la do­ de control, organizarea unor concursuri văzut de asemenea a se construi. în mii şi beneficii peste plan. In viitor,
miciliu, spălătorie, cosmetică etc. In în activităţile de frizerie, coafură, con­ acest an încă două complexe la De­ conducerile cooperativelor vor trebui
va şi Simeria. S-a îmbunătăţit pres­ să manifeste nlai multă preocupare
faţa unei astfel de situaţii se pune fecţii de îmbrăcăminte şi încălţămin­ tarea serviciilor către populaţie, a pentru calificarea ucenicilor şi ridi­
crescut productivitatea muncii. Toate carea calificării tuturor cooperatorilor,
întrebarea firească: unităţile existente te, tricotaje, promovarea în funcţii de aceste realizări ca şi altele, a spus vor trebui organizate mai multe schim­
tov. Ioan Ârdeleanu, au fost posibile buri dc experienţă regionale şi inter­
în centrele muncitoreşti pot face faţă şef de secţie a unor cooperatori cu datorită conducerii şi îndrumării u* regionale, iar experienţa acumulată să
cerinţelor populaţiei ? Desigur că nu. o bună calificare profesională, orga­ nităţilor dc către organizaţiile de [ie împărtăşită tuturor cooperatorilor.
partid, care au analizat dc mai multe
Nivelul de viaţa al cetăţenilor a cres­ nizarea unor schimburi de experien­ ori problemele dc producţie, calita­ Conducerile Uniunii şi cooperative­
cut mult. Aproape fiecare posedă un ţă pe pian regional şi interregional tea lucrărilor etc. lor meşteşugăreşti — a spus în în-
’cheiere tov. Ioan Ârdeleanu — să
ceas de mină, aparat de radio, bici­ şi multe altele. In vederea populariză­ Trebuie recunoscut însă că în ac­ solicite în permanenţă sprijinul şi în­
cletă etc. Atunci cînd se defectează tivitatea cooperativelor meşteşugăreşti drumarea organizaţiilor de partid, să
însă trebuie să aştepte zile în şir mai există încă o serie dc deficienţe. ţină o legătură strînsă cu sfaturile
pînă ce sînt reparate. rii lucrărilor executate, în anul 1961 Iată de ce în atenţia lor trebuie să populare şi organizaţiile de masă,
au fost organizate 10 prezentări dc stea înfiinţarea şi dezvoltarea unor să se consulte cît mai des cu cetă­
activităţi cum sînt reparaţii şi co­ ţenii, să cunoască necesităţile acesto­
menzi dc mobilă, reparaţii şi instala­ ra şi să lichideze grabnic orice lipsă
modele cu lucrări din rumurile texti­ ţii sanitare, reparaţii radio şi dc o- semnalată. Dezvoltînd cooperaţia meş­
biecle dc uz casnic. De problemele de teşugărească, contribuim ta creşterea
Unii preşedinţi de cooperative se le, confecţii, piele, încălţăminte, coa­ aprovizionare este necesar să se o- nivelului de viaţă al oamenilor mun­
c.upe oameni pricepuţi care să orga­ cii din regiunea noastră, ta desen i-
plîng că nu au spaţii unde să-şi des­ fură şi altele, precum şi consfătuiri nizeze în aşa fel munca îneît secţiile rea tor în condiţii mai bune.
făşoare activitatea. Dar sînt bine fo­ cu cetăţenii. Bine au muncit în a- să nu aibă dc suferit din această
losite spaţiile existente ? La Hunedoa­ ceastă direcţie cooperativele „Unirea" cauză. Dc asemenea conducerile coo­ ?
ra, de pildă, a fost dat în folosinţă Sebeş, „Progresul“ Alba Iulia şt altele. perativelor Vor trebui să lupte în
un complex de deservire modern. Ge Conferinţa regională U.R.G.M. a
In cuvîntul său, tov. Nicolae Gher­ continuare pentru dotarea tuturor sec­ constituit un bun prilej de analiză şi
folos însă că 6 camere din noul com­ man, preşedintele cooperativei - „Soli­ îmbunătăţire a activităţii privind de­
plex în care s-ar putea deschide noi daritatea“ din Deva arăta pe bună ţiilor cu utilajele şi sculele necesare. servirea în mai bune condiţii a popu­
laţiei. In urma analizei făcute, con­
unităţi sînt folosite ca birouri pentru dreptate că la această cooperativă, ca­ Fiecare centru de deservire din ca­
conducerea cooperativei şi funcţionari. litatea lucr.arilor lasă de dorii. ferinţa a stabilit măsuri concrete, care,
Deşi cooperativelor din Lupeni şi Pe­ drul cooperaţiei meşteşugăreşti tre­ puse în aplicare, vor duce la dezvol­
troşani le-au fost alocate fonduri pen­
tru construcţii dc complexe dc de­ — La cooperativa noastră — spu­ buie să aibă un aspect corespunzător tarea continuă a cooperaţiei meşte­
servire, acestea au întîrzjat mult în­ nea tov. Gherman, lucrează slab în
primul rînd secţiile de croitorie. Maiş-, unei unităţi socialiste, să fie cît şugăreşti din regiunea noastră, la o
ceperea lucrărilor. frii nu studiază permanent gusturi­ mai frumos şi atractiv. Conducerea mai bună deservire a oamenilor mun­
Toate aceste deficienţe se datcrcsc le cetăţenilor, lucrează încet şi după
metode vechi. Uniunii şi a cooperativelor vor tre­ cii. Iată de ce noul consiliu ales are
faptului că, unele cooperative ca
bui să aibă în centrul activităţii lor datoria să traducă în viaţă hotărî/ile
„Sprijinul minier“ Lupeni, „Jiul“ Pe­ Si Ia cooperativele „Jiul“ Petroşani,
continua îmbunătăţire a calităţii ser­ luate în cadrul conferinţei regionale,
troşani, „Moţul“ Brad şi altele, au „Viaţă nouă“ Orăştie, „Sprijinul mi­
viciilor prestate, să imprime o ati­ să îndrume cu şi mai multa compe­
desfăşurat o slabă muncă de atragere nier“ Lupeni etc., se manifestă încă
tudine justă, tovărăşească faţă de tenţa cOopeiaiivele din regiunea noa­
în cooperative a micilor meseriaşi multe deficienţe privind calitatea lu­
oamenii muncii pe earc-i deservesc. stră.
particulari iar muncii de creştere a crărilor executate în unele sectoare
Va trebui luptat pentru extinderea Ga preşedinte al U.R.G.M. a fost
cadrelor tinere nu i se acordă atenţia dc activitate.
deservirii populaţiei la domiciliu, pen­ reales tov. Blăjan Leontin.
cuvenită. Conferinţa regională U.R.G.M. Gei prezenţi la conferinţă s-au an­
tru reparaţii dc instalaţii, lăcătuşerie
a stabilit ca noul consiliu ales să des­ gajat să ia toate măsurile necesare
făşoare o muncă mai susţinută pen­ astfel ca membrii cooperatori să des­
tru deschiderea de noi unităţi de de­
servire mai ales în centrele muncito­ făşoare o muncă mai susţinută privind
reşti, în aşa fel că cerinţele şi exi­
genţele oamenilor muncii să tic sa­ continua îmbunătăţire a calităţii lu­
crărilor. :
tisfăcute pe deplin. . ?
Luînd cuvîntul ia conferinţa regio­
Mai multă atenţie nală U.R.G.M., tov. loan Ârdeleanu,
calităţii lucrărilor secretar al Comitetului regional de
Fără îndoială că lucrătorii din coo­ partid, a subliniat faptul că unităţile