Page 36 - 1962-03
P. 36
pa?.'#' -^v3»s«Kî?«rrawa«i N r . 2242
gfLggsaacflv.i^AO-vw-gyMn1nturoatn
f î i d i î S î f 0 * s a l B s a s 9e i î . — « e i s s a î l a f i e
VT/TBfELE ST X H I U L T IM IE 3 T IR Î ULTIM ELE Ş T IR I ULTIM ELE Ş TIR I ULTIM ELE Ş T IR I p r ă e c S p a lâ p e n u ria îo Iă t8 ia » a i» e a
fî»ăîîilnes*n io MPiiraâ a ^ăB*i!©a°
sla b cSezvaState
— Discufiile în cadrul unui comiief al O.N.U. —
Trebuie făcut tot ss este posibil C o n s fă tu ire a re p re ze n ta n ţilo r încheierea unui acord NEW YORK 10 (Agerpres). Această experienţă denotă in
pentru succesul tratativelor com ercial între U.R.8.S. — TASS transmite : primul rind că în ţările pe
C om itetelor de c o la b o r a r e cale de dezvoltare se recunoaşte
şi Anglia La sediul Organizaţiei Naţiu pe scară tot mai largă rolul
b a lc a n ic ă nilor Unite îşi desfăşoară lu şi însemnătatea industrializării
crările cea de-a doua sesiune ca una din principalele condi
in problema dezarmării SOFIA1 10 (Agerpres).- — te saluturi din partea preşedin LONDRA 10 (Agerpres). — a Comitetului O.N.U. pentru ţii de înlăturare a răminerii in
telui Consiliului de Miniştri al dezvoltarea industrială a ţărilor urmă economice, de creare a
— Declaraţia lui A. A. Gromîko la sosirea La 10 martie s-a deschis la R.P. Bulgaria, Anton Jugov, a TASS transm ite: slab dezvoltate, din care fac
Comitetului sovietic pentru a- La Londra au avut loc în parte reprezentanţi a 30 de unei economii naţionale com
Sofia cea de-a doua consfătui părarea păcii şi a preşedintelui
Comitetului elen de luptă pen ultimul timp tratative între re ţări. plexe care să nu depindă de
delegaţiei sovietice la Geneva —» re a reprezentanţilor Comitete tru pace, A. Zakkas. Ridicind problema industria
prezentanţa comercială a U.R.S.S. monopolurile străine.
GENEVA 10 (Agerpres). — punderea ce le revino pentru re- lor de colaborare balcanică din Preşedintele Consiliului de şi Ministerul Comerţului al lizării în ţările Asiei, Africii şi
TASS transmite : zolvarea celei iuai importante Miniştri al Republicii Populare Marii Britanii cu privire la Americii Latine, a spus repre Experienţa acestor ţări, fără
Bulgaria, Grecia. Iugoslavia şi Romîne, Ion Gheorghe Maurer, comerţul reciproc cu mărfuri de zentantul sovietic, este necesar
A. A. Gromîko, ministrul Afa probleme în faţa căreia a fost a adresat un mesaj de salut să se analizeze experienţa ac a se mai vorbi de experienţa,
cerilor Externe al U.R.S.S., a so pusă vreodată omenirea — pro Romînia. La actuala consfătui consfătuirii. consum pe anul 1962, precum tivităţii efectuate în acest do de pildă, a Uniunii Sovietice şi
sit la Geneva pentru a partici meniu în numeroase ţări. O
pa la lucrările Comitetului ce blema încetării cursei înarmă re participă de asemenea re IMenţîonîn'd puternicul ecou şi cu privire la exportul în An atenţie deosebită merită expe altor state socialiste, atestă în
lor ÎS state pentru dezarmare. rilor şi a izbăvirii de primejdia pe care I-au avut. în opinia pu rienţa Indiei, Indoneziei, R.A.U., mod convingător necesitatea e-
El este însoţit de V. A. Zorîn şi prezentanţi din Cipru. blică propunerile guvernului Re glia de maşini şi utilaje sovie Guineei, Ghanei, Cubei şi a li
V. S. Semîonov, locţiitori ai Mi unei noi catastrofe militare. Gu publicii Populare Romîne pen tice în schimbul unor mărfuri laborării unor planuri de dez
Delegaţia romînă este forma tru transformarea Balcanilor în- industriale. nei serii de alte ţări.
nistrului Afacerilor Externe al vernul sovietic este convins că tr-o zonă a păcii şi denuclea- voltare pe termen lung a in
U.R.S.S., preeitm şi de experţii dacă statele şi în primul rind tă din prof. univ., Mihail Ghel- rizata, mesajul exprimă hotă-ri- Potrivit acordului încheiat în
şi consilierii delegaţiei. marile puteri ar acorda dezar rea guvernului şi poporului ro urma acestor tratative, Ministe dustriei şi întregii economii.
mării aceeaşi atenţie pe care megeanu, preşedintele Comite mîn de a depune în continuare rul Comerţului al Marii Brita
La aeroportul Geneva, A. A. politicienii şi statele majore ale eforturi pentru realizarea unei
Gromîko a făcut o declaraţie. tului romîn pentru colaborare colaborări multilaterale între nii va autoriza să se importe
Comitetul celor 18 stâte, a spus marilor puteri o acordă astăzi popoarele din Regiunea Balca din U.R.S.S. mărfuri de consum
el, urmează să examineze şi să producţiei de mijloace de exter şl înţelegere reciprocă între nică şi urează deplin succes
rezolve o problemă de o impor minare în masă a oamenilor, consfătuirii. în sumă de 3.270.000 lire ster
tanţă primordială pentru viito popoarele din Balcani, Teodor line, maşini şi utilaje în sumă
rul întregii omeniri. Fără să sc atunci succesul în această ope de 2.750.000' lire sterline. La
piardă timp, trebuie să se mo ră măreaţă ar fi asigurat. Marinescu, Secretar al Comite rîndul său .Ministerul Comer
bilizeze toate forţele popoare ţului Exterior al U. R. S. S.
lor şi să se oprească creşterea Reprezentanţii Uniunii Sovie tului, redactor şef al ziarului va autoriza să se importe din
tice. a sublmîat în încheiere Anglia mărfuri de consum, a-
nestăvilită a cursei înarmărilor, v,Scînteîa“, deputat, şi Vasile parate, chimicale precum şi fi
trebuie să se înlăttire primejdia A. A. Gromîko, vor face tot ce bre si fire artificiale.
groaznică a unui război raclie- este posibil, toi ce va depinde de Florea, membru al Biroului
to-nuclear care ameninţă po
poarele. în prezent oricine re ei pentru a se obţine rezultate C.C. al Ü.T.M. 1 ;»,¦
cunoaşte că dezarmarea gene pozitive în cadrul lucrărilor co
rală şi totală constituie calea mitetului. Popoarele aşteaptă 'Acad. Sava Ganovskî, pre
radicală în vederea unei păci ca şi toţi ceilalţi participanţi la
trainice pe pămînt, în vederea şedintele Comitetului bulgar
lichidării războaielor din viaţa tratative să manifeste bunăvo
societăţii. inţă şi dorinţa de a se ajunge pentru Colaborare şi înţelegere
la un acord.
Vreau să sper, a spus în'con intre popoarele din Balcani a
tinuare ministrul, că toate sta în numele Uniunii Sovietice
tele care fac parte din acest co şi delegaţiei sovietice la Confe rostit un cuvînt de salut.
mitet îsi vor da seama 'de răs rinţa comitetului celor ÎS state
Consfătuirii î-au fost adresa-
pentru dezarmare, ministrul
Afacerilor Externe al U.R.S.S., Tratativele La cererea Cubei
A. a. Gromîko, a transmis urări
franco-algetiene Consiliul de Securitate se va întruni la 14 m artie
de prosperitate poporului elve
ţian, locuitorilor Genevei şi au EVIAN 10 (Agerpres). — NEW YORK 10 (Agerpres) cererea sa guvernul Cubei ara
Cele dopa delegaţii la tra ta ti TASS transmite : tă că măsurile de constrîngere
torităţilor acestui oraş. vele franco-algeriene şi-au con luate împotriva Cubei la confe
tinuât sîmbătă la Evi’an lucră Şedinţa consiliului de securi rinţa de la Punta del Este con
rile în cel mai desăvîrşit secret. tate a cărei convocare a fost stituie o agresiune împotriva
De comun acord, părţile au cerută de guvernul Cubei a fost suveranităţii Cubei şi urmăresc
hotârit să continue discuţii şi fixată pentru miercuri 14 mar să schimbe regimul unui stat
in cursul zilei de duminică.
Popoarele condamnă hotărîrea S.U.A. tie. După cum s-a anunţat, în membru al O.N.U.
de a relua experienţele nucleare în atmosferă LEIPZIG: Deschiderea C o n ferin ţei (. Aspecte din munca de re- 3
MOSCOVA 10 ('Agerpres). — punctul de vedere. al Uniunii ziarul, a -avut drept scop să m fer-germ ane a m uncitorilor L construcţie a R. Guineea, j Congo: Gbenye şi-a
TASS transmite :: Sovietice în problema dezarmă pună chiar de la1 început sub prezentat demisia
La 10 martie N, S. Htuşciov rii generale şi condamnă cu as semnul întrebării rezultatele a- LEIPZIG 10 (Agerpres). — rului şi a legilor excepţionale t' Pe şantierul postului de •] LEOPOLDVILLE 10 (Ager
a primit1la Kremlin pe H. Ya- prime poziţia SILA. în această propîatelor tratative cu privi La 10 martie s-a deschis ia este prima datorie cetăţenească. radiodifuziune construit la 3
mada, ambasadorul Japoniei in problemă. re la dezarmare. Leîpzîg tradiţionala Conferinţă Politica primejdioasă a înarmă ţ Conakry cu ajutorul Uni- } iires).
U.R.S.S., la cererea acestuia şi a inter-germană a muncitorilor, rii atomice promovată de Bonn, [ unii Sovietice. Postul poar- 3 Agenţia France Presse, citind
avut cu el o convorbire. „Hruşciov a subliniat .în mod ODENSE 10 (Agerpres). — la care iau parte peste 1.000 de a spus în continuare reprezen [¦ tă numele de „Vocea re- •>
just că declaraţia S.U.A. cu in seara zilei de 9 martie la muncitori din Germania occi cercuri politice congoleze^ re
'Ambasadorul Japoniei i-a re privire la reluarea experienţelor, Oder.se, oraşul principal al dentală şi R. D. G. In centrul tantul muncitorilor vest-ger-
mani, pune în primejdie nu nu latează că Christopher Gbenye,
mis lui N. S. Hruşciov un me nucleare în atmosferă consti insulei daneze Fimenk, a avut atenţiei conferinţei se află im mai securitatea Germaniei oc L voluţiei“.- j
preşedintele Mişcării Naţionale
saj personal din partea Iui H. tuie o lovitură pentru viitoarea loc o demonstraţie de protest portantele probleme ce stau în cidentale, ci a Europei întregi. Congoleze, numit recent vice
Ikeda, primul ministru al Ja conferinţă de la Geneva. Ea împotriva experienţelor cu ar faţa poporului german; Confe
poniei. In mes’aj primul minis demonstrează că S.U.A. nu tind ma nucleară în atmosferă. rinţa se desfăşoară sub iozirt- Un ia©si p r o ie c t d e l e g e preşedinte al guvernului cen
tru al Japoniei arată că guver spre reglementarea paşnică a c a : „Muncitori vest-germani,
nul japonez protestează împo problemelor internaţionale“, scrie Membrii organizaţiei de luptă întăriţi*vă sindicatele — forme a n t id e m o c r a t ic La M» U» Q* tral congolez şi-a prezentat de
triva hotărârii Statelor. Unite ale ziarul „Navbhâfat Times“. împotriva armei atomice au di ale organizării de clasă în lupta misia din acest post primului
'Americii de a relua experien împotriva programului social BONN 10 (Agerpres). — cursei înarmărilor şi a pregătirilor dc
ţele nucleare în atmosferă şi Ziarul „Assam Tribune“ su fuzat manifeste adresate „da reacţionar al guvernul ui Ade- Guvernul vest-german a elaborat şi război. ministru Adoula. Reamintind îm
roagă guvernul sovietic să de bliniază dorinţa sinceră a nezului de rind“. „Noile expe naue’r şi a politicii sale de înar transmis spre aprobare la 9 martie
pună toate eforturile pentru în U.R.S.S. de a se obţine soluţio in Bundestag un proiect de lege în Proiectul de lege elaborat de guvern prejurările cunoscute care au
cheierea grabnică a unui acord narea problemei dezarmării. rienţe cu arm a atomică ne a- mare atomică“. dreptat spre înăbuşirea organizaţiilor este menit să centralizeze şi să uşureze dus, după arestarea lui Gizen-
fectează pe toţi, se spune în Delegaţii au ascultat raportul autorităţilor înăbuşirea uniunilor pro
VIENA 10. (Agerpres). — '•* ga, la izbucnirea unei criztj rea
manifeste. Experimentarea ar prezentat de reprezentantul le in sinul guvernului cc n g o -
vest-german în Comitetul per
cu privire la interzicerea expe Intr-un articol de fond ziarul mei nucleare reprezintă o pri manent al Conferinţelor mun şi uniunilor democrate existente încă gresiste. lez, agenţia arată că partA-a-
în R.F.G. Potrivit proiectului de lege nii Iui Lumumba au primit i 1/
rienţelor cu arme nucleare. „Dcr Rundblick“ condamnă ho- mejdie pentru omenire. Gene citorilor pe întreaga Germanie. guvernamental, pe viitor problemele cu După cum se arată în cercurile zia
N. S. Hruşciov a declarat lui tărîrea S.U.A. de a efectua ex ralii 'danezi cer ca forţele ar privire la interzicerea uniunilor ,,osti ristice, ascuţişul proiectului de lege, dezaprobare remanierea minis
perienţe atomice în atmosferă mate daneze să fie înzestrate Noi, membrii progresişti ai le constituţiei“, care ies din cadrul este îndreptat în primul rind împotri
Yam'ada că guvernul sovietic a considevind-o o încercare de a cu focoase atomice. Voi, dane sindicatelor şi muncitorii din regional, vor fi rezolvate nu de mi va unei asemenea organizaţii antifas terială efectuată cu trei săptă-
făcut şi va face tot ce depinde îngreuna lucrările Comitetului zii, trebuie să împiedicaţi a- Germania occidentală, a decla niştrii Afacerilor Interne ai landuri ciste cum este Uniunea persoanelor per mîni în urmă şi care a constat
de el pentru încheierea unui a- pentru dezarmare, de a torpi cest lucru. Faceţi tot ce vă stă rat el, venim cu plăcere în secutate de nazişti. Intr-o serie de lan
cord cu privire la dezarmarea R.D.G., deoarece aici putem dis lor, ci de ministrul federal al Afaceri duri din R.F.G. această uniuna a fost în esenţă în înlăturarea lui
cuta liber si pe faţă probleme Gbenye de Ia Ministerul de in
le care ne frămîntă, în prezent, lor Interne de Ia Bonn. Nu este un se
terne pentru a fi numit vice-
generală şi totală şi încetarea la rezolvarea problemei dezar în putinţă pentru ca ţara noas in întreprinderi şi sindicate tre cret că printre uniunile „ostile consti deja interzisă. ' premier, „post onorific dar fără
buie să se întărească unitatea puteri reale“. Această măsură
experienţelor cu arme nucleare. mării. Declaraţia preşedintelui tră să aducă o contribuţie dem ş de acţiune a muncitorilor. Lupta tuţiei" autorităţile vest-germane trec, Proiectul de lege al guvernului pre
DELHI 10 !(Agerpres). — S.U.A:, Kennedy, cu privire la nă la interzicerea experienţelor împotriva militarismului, a de obicei, acele organizaţii care luptă a fost luată deoarece Gbenye
Ziarele indiene împărtăşesc efectuarea experienţelor, arată cu consecvenţă pentru pace, împotriva vede procedura confiscării bunurilor s-a pronunţat împotriva ares
cu arma atomică“. înarmării atomice a Bundesweh- organizaţiilor interzise. tării Iui’ Gizenga.
B « iia » fiM iB G l0 i(tB * « K s i» « B B B B B H B B B B B B itB « B a a B B » » fB « B * a B « r B , « a B B B B « » B a iiB a B » a iiB B B W B a a a B a » a » B , B B B a a a a , » a a a . , B B , a a a « « i a B B , B B a a a a i t n B a B a B O B i Dacă demisia Iui Gbenye va
deveni efectivă este de aşteptat,
Cronica evenim entelor internaţionale Republicii Algeria, tratativele fraiico- însă, acelaşi guvern francez care adop
algeriene au intrat într-o nouă fază. tă la Evian, după cît se pare, o atitu după cum subliniază France
In preajma Conferinţei de Ia Geneva de ta Geneva a nedumerit opinia pu Vest nu va impune restricţii speciale Deşi aceste tratative sînt secrete, ţi- dine realistă, continuă să manifeste o Presse, ca şi ceilalţi miniştri şi
pentru dezarmare blică. Guvernul francez a hotărit să nu asupra puterii militare vest-germane" nind seama totuşi de puţinele preci incapacitate cel puţin stranie în ce pri secretari de stat UînnimbişU
participe la lucrările Conferinţei. Acea (Associated Press). zări ale unei părţi sau ale celeilalte, veşte înfringerea bandelor fasciste
Refuzul puterilor occidentale de a funcţionat piuă acum fără să înregis sta, deşi Franţa face parte dintre ţă precum şi de alte informaţii obţinute O.A.S. dezlănţuite, care se dedau, în să-i urmeze exemplul.
accepta propunerea Uniunii Sovietice treze succese, strîngind doar tone de rile învestite de O.N.U. cu calitatea Atitudinea guvernului francez, care de corespondenţii de presă aflaţi în aceste zile, la masacre sîngeroase in --O_
ca apropiata Conferinţă de la Geneva documente, inccrcînd să elucideze şi să de membru al Comitetului de dezarma prin poziţia sa obstrucţionistă aruncă aceste zite la Evian, se pare că se mer toate oraşele algeriene, sub ochii unei
in problema dezarmării să înceapă la supraelucideze poziţiile părţilor dar fără re, este o ţară care dispune de arma umbră asupra sincerităţii întregului ge spre realizarea unui acord pe baza armate şi poliţii franceze care numără PE SC U R T IIP PE SCURT
cel m âi.înâlt nivel a dezamăgit profund să reuşească, să Ie apropie de rezolva atomică şi poartă. o răspundere în bloc occidental in abordarea problemei recunoaşterii dreptuîui la independenţă nu mai puţin de 509.000 de oameni
opinia publică internaţională, inconsis rea problemei. Acceptînd ca Conferin semnată pentru rezolvarea problemei dezarmării, este atit de condamnabilă al poporului algerian şi a integrităţii dislocaţi pe teritoriul algerian. Urgia MOSCOVA. — In Uniunea So
tenţa argumentelor prezentate de Ke ţa să înceapă la nivelul miniştrilor de dezarmării potrivit rezoluţiei adoptate incit chiar Jules Modi, care a repre teritoriului său. inclusiv Sahara. Gu fascistă abătută asupra populaţiei paş vietică a fost creat Comitetul
nnedy şi Macmillan. în mesajele lor Externe, Uniunea Sovietică a ţinut sea în unanimitate de Adunarea Generală zentat ani de-a rîndul Franţa la tra vernul francez este silit de evoluţia si nice algeriene a luat proporţii monstru (Ie sprijinire a pregătirilor în
adresate lui N. S. Hruşciov, a fost re ma şi dc componenţa nouă a Comitetu tativele de dezarmare (în treacăt tuaţiei din Algeria, de condamnarea oase: zeci de morţi în fiecare zi de pe vederea Congresului Mondial
marcată in majoritatea comentariilor lui de dezarmare, de participarea re a O.N.U. Atitudinea obstrucţionistă a fie spus şi el a contribuit din plin la războiului colonialist de către opinia urma atentatelor, incendierea de în pentru dezarmare generală şi
de presă care, pe bună dreptate, au le prezentanţilor a o seric de state neu guvernului francez nu poate ff explicată eşecul acestor tratative), scrie în „Le publică franceză, de solidaritatea opi chisori unde se află deţinuţi politici pace. După cum se ştie, potri
gat acest refuz al puterilor occiden tre care pot şi — după cum rezultă prin dificultăţile di ordin intern prin Monde“ că Franţa „îşi pierde presti niei publice internaţionale cu mişca algerieni, atacuri armate în plină zi vit hotărîrii Consiliului Mondial
tale. de anunţarea de către guvernul din informaţiile existente — doresc care trece Franţa, nici prin aceea că giul“, se „izolează" pe arena interna rea de eliberare naţională algeriană, şi. în plină stradă cu arme automate, al Păcii, Congresul va avea loc
american a unei noi serii de experienţe să-şi aducă contribuţia la rezolvarea guvernul francez este ocupat în pri ţională. să caute — în sfîrşit — o soluţionare toate acestea nu constituie decît o su la Moscova între 9 şi 14 iulie.
cu arma nucleară în Pacific. problemei dezarmării. In sîîr.şit, s-a ţi pe baze reale a problemei. Este vorba mară enumerare a crimelor comise de
nut seama de faptul că la Geneva se mul rind cu rezolvarea problemei al „Incliizîndu-uc într-o izolare trufaşă acum de discutarea unor măsuri con O.A.S. Numai în lunile ianuarie şi fe PARIS. — După cum relatea
„Formulind ideea ţinerii tratativelor porneşte la lucru pe baza Rezoluţiei geriene. Mai de grabă, această atitu şi arogantă, scrie Jules Moch, ne în crete pentru încetarea acţiunilor milita bruarie, de pe urma atentatelor O.A.S., ză agenţia France Presse, la 10
cu privire 1a dezarmare la nivelul mi adoptate in unanimitate de Adunarea dine trebuie să fie pusă în legătură lăturăm singuri din comunitatea in re, de crearea unor forţe care să men- au pierit 1.000 de algerieni. martie, cu puţin timp înainte dc /
niştrilor de Externe, guvernele S.U.A. Generală a Organizaţiei Naţiunilor Uni cu alianţa dintre Bonn şi Paris, cu ternaţională şi renunţăm la eforturile ţită ordinea, de componenţa puterii deschiderea Congresului Naţio
şi Marii Britanii — cum se sublinia în te şi cu imboldul dat activităţii comi temerile exprimate făţiş de cercurile care se depun pentru realizarea dezar executive provizorii, de punerea în li „Cînd ne va fi recunoscut dreptul la nal pentru apărarea păcii din
mesajul lui N. S. Hruşciov din 24 fe tetului prin acordul de principii şovie- mării. Aceasta este o greşeală". bertate a miilor de deţinuţi algerieni independenţă, scria ziarul „El MouJ- Franţa, în suburbia pariziană
bruarie *— au avut ca scop să parali io-amer<can in problema dezarmării, agresive în sensul că la Geneva s-ar aflaţi în închisori şi lagăre de concen jahid", trebuie să curăţăm ţara de le Issy Îes-Moulineaux, o bandă de
zeze atitudinea negativă a opiniei pu realizat ta Moscova. Trebuie subliniat putea realiza progrese pe care aceste Aşadar, la 14 martie, Conferinţa de trare, de stabilirea termenelor de eva pra rasistă şi fascistă, să împiedicăm asasini ai O.A.S. au plasat o pu
blice faţă de proiectata reluare a ex că dacă ideea participării şefilor de cercuri nu (c doresc. După cum se la Geneva în problema dezarmării se cuare a trupelor franceze din Algeria prin toate mijloacele sabotarea econo ternică încărcătură explozivă în
perienţelor nucleare, să îndulcească pi state (guverne) ta lucrările Conferin ştie, Bonn-ul a şi obţinut o întrevedere deschide in condiţii complexe, compli şi de alte probleme. miei de către fascişti şi să apărăm vi interiorul unei maşini ce sta
lula amară, îâcînd un gest în direcţia ţei de la Geneva, încă în faza sa ini între Schroeder, ministrul sân de Ex cate şi mai mult, în mod artificial, de itorul Algeriei". ţiona în faţa clădirii unde urma
dezarmării“. ţială, a fost salutată de numeroşi şefi terne, şi Dean Rusie, secretarul Depar puterile occidentale. Această conferin Se ştie că actualele tratative dc la să înceapă lucrările Congre
tamentului de Sfat, în preziua deschi ţă are o sarcină grea, de o excepţio Evian au loc, după tratativele secrete Este limpede că o adevărată inde sului.
Cu toate acestea, pentru a nu sorti de state şi guverne, de cercuri largi derii întîtnirii miniştrilor de Exter nală răspundere, care impune eforturi desfăşurate în februarie. După ce a pendenţă pentru Algeria presupune li
Conferinţa de la Geneva undi eşec ine ale opiniei publice, nici chiar Kennedy ne ai Angliei, S.U.A. şi U.R.S.S., „cu supreme din partea tuturor forţelor iu cunoscut rezultatul acestor tratative, chidarea pericolului fascist care a îm Potrivit celor transmise de
vitabil, pentru a solida mai îndeaproa şi Macnjiilan nu au îndrăznit să res scopul de a obţine, asigurări că orice bitoare de pace, pentru a fi dejucate Consiliul Naţional al Revoluţiei Alge brăcat forme atit de grave din îngădu agenţia France Presse în urm a
pe intenţiile puterilor occidentale, gu pingă ideea ca această conferinţă să acord încheiat la Geneva între Est şi manevrele adversarilor dezarmării. riene a dat instrucţiuni pentru conti inţa şi, adesea, cu complicitatea auto acestei noi crime a bandelor
vernul Uniunii Sovietice a acceptat ca se desfăşoare şî la nivelul ec! mai înalt, nuarea lor. Şi guvernul francez a pro- rităţilor franceze. Perspectiva cuceririi fasciste ale O.A.S. au fast omo-
discuţiile să înceapă la nivelai miniş fntr-o anumită etapă a sa. (Cînd se In ce stadiu se află tratativele cedat în acelaşi fel. Preşedintele Adu independenţei şi constituirii Republicii rîte două persoane, iar aproxi
trilor de Externe. Uniunea Sovietică vor realiza „anumite progrese“ sau francoalgeriene nării Naţionale Franceze, Chaban Del- Algeria nu a fost niciodată atit de mativ 50 de persoane au fost
a atras insă atenţia asupra îndelunga cinci situaţia va deveni deosebit de îiias* a anunţat oficial'că" între 15 şi aproape. Se cere însă în aceste zile vi rănite.
tei şi amarei experienţe ădnmulaie in „critică*). După ce au eşuat încercările colo tratativelor anterioare Franţa nu a pu 22 martie va avea loc o sesiune ex gilenţă sporită din partea întregului
diversele comitete şi comisii de dezar nialiştilor francezi de a zdrobi prin tut să-şi impună pe cale ultimativă traordinară a Adunării Naţionale Fran popor algerian, din partea tuturor ATENA. — Partidul Uniunea
mare cu împuterniciri limitate care au Poziţia Franţei fată de Conferinţa forţă lupta eroică a poporului algerian punctul L2u de vedere în faţa repre ceze, care va lua în discuţie problema luptătorilor francezi pentru pace în Al Democrată de Stingă (EDA) a
pentru independenţă, după ce în cursul zentanţilor guvernului provizoriu al încetării focului în Algeria. geria, din partea tuturor popoarelor dat publicităţii o declaraţie în
solidare în lupta pentru lichidarea ru legătură cu faptul că guvernul
Există deci elemente din care să se şinosului regim colonialist. grec a consimţit ca în Creta să
tragă concliizia că tratativele sînt an fie creată o bază a N.A.T.O. pen
gajate pe un făgaş serios. Din păcate, N. POPESCU tru lansarea de proiectile tele
ghidate.
EDA protestează împotriva
acestei hotărîri luate fără apro
barea parlamentului.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 .Martie nr. 9. lelefon : 188, 189, 75. 671. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale F- Î . I R. :i?8 rli'i 0 „ir'--'V 'o (p)o _ I mărul • Inîreorinderea Fol'gratică „l Mai" Deva.