Page 37 - 1962-03

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢÎ-VA ! C O M U N IC A T

socialismului In z ile le de 9 şi 10 m artie Plenara va face b ila n fu l co le cfi-

a. c. a avut lo c şedinfa B iro u ­ v iz ă r ii a g r ic u ltu rii şi va e x a m i­

lui P o litic al C . C . al P. M . R. na m ă su rile p riv in d re o rg a n iz a re a

In leg ă tură cu a p ro p ia ta în ­ c o n d u c e rii a g r ic u ltu r ii co re s p u n ­

cheiere a co le c tiv iz ă rii a g ric u l­ zător cu ce rin fe le n o ii etape de
tu r ii, B iro u l P o litic a h o fă rît să dezvoltare a acesteia, precum şi

convoace în prim a decadă a lu n ii m ăsurile de asigurarea a g ricu ltu -

Anul XIV. Nr. 2243 Marţi 13 martie 1962 4 pagini 20 bani a p rilie Plenara C. C. al P.M.R. riiso cia î iste cu cadre de specialişti.

HwoBsnBoswansarasosnsetamsamaaammeumamctmikuamBmauKBBmmmammmmBsmmaeBamamumeaamsBiaaBmmnaBmmm

Furajarea şi îngrijirea factori regiunea Crişana s-a însheiat
d e bază în sporirea colectivizarea agriculturii

productivităţii animalelor Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Romîn,
Concomitent cu dezvoltarea celorlaL îngrijirea animalelor. Pentru, ca anima­ Tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej

te ramuri de producţie ale gospodăriei lele să primească hrană ia timp, am în­

noastre, s-a dezvoltat considerabil şi tocmit un program zilnic care cuprinde Comitetul regional de partid şi Sfatul popular regional
Crişana raportează conducerii partidului încheierea procesului de
sectorul zootehnic, sector în cadrul că-s toate operaţiunile ce trebuie făcute la
colectivizare a agriculturii în regiunea noastră.
ruia anul trecut am obţinut rezultate grajd, orele şi ordinea în care trebuie In prezent, un număr de 167.140 familii de ţărani, orga­

din cele mai bune. In afara celor 458 să se facă. Dc ia început am obişnuit nizaţi în 480 gospodării colective, lucrează în comun suprafaţa

oi şi 136 porcine, gospodăria colectivă îngrijitorii-mulgători să respecte cu de 440.706 ha. teren.
Succesele gospodăriilor colective fruntaşe, bunăstarea co-
din Reciu a avut şi 180 capete bovine stricteţe programul de furajare, adă­
, lectiviştilor i-au convins pe ţăranii romini, maghiari şi de alte
din care 61 vaci cu lapte de la care patul, precum şi îngrijirea corporală. naţionalităţi din regiunea noastră să păşească pe calea arătată
de partid. Aceasta demonstrează încrederea ţărănimii munci­
am realizat producţii bune. Producţia Datorită bunei îngrijiri şi asigurării toare în partidul nostru, hotărîrea ei neabătută de a lupta,
alături de eroica noastră clasă muncitoare, pentru desăvîrşirea
medie planificată a fost de 2.200 litri asistenţei zooveterinare, pînă în prezent construcţiei soci aiste in patria noastră scumpă — Republica

Noi am realizat însă 2.510 litri pe cap noi n-am avut nici o vacă bolnavă de Populară Romînă.

de vacă furajată, ceea ce înseamnă o febră aftoasă sau alte boli.

dar ' dc 310 litri în medic pe cap în acest an, pe baza hotărîrii adu­

de va„ furajată. Rezultate deosebit de nării generale şi a planului de pro­

bune au obţinut mai ales îngrijitorii- ducţie, vom spori considerabil numă­

mulgători Vasile Nisfor, Constantin rul animalelor la suta de heciare, ast­

Man şi Dumitru Popa, oameni cu expe­ fel îneît la 31 decembrie 1962 să deţi­

rienţă în creşterea animalelor. nem 200 capete bovine, majoritatea vaci Gospodăriile colective din regiunea Crişana au obţinut anul

Iată cum am reuşit noi să obţinem şi juninci, 650 oi, iar efectivul mediu trecut producţii medii la hectar mai mari cu 640 kg. la grîu

producţia de 2.510 litri lapte pe cap de de porci să fie de peste. 60 capete la su- şi 969 kg. porumb, faţă 'de întovărăşirile agricole şi gospodă­

vacă furajată. De I a ____ ___________ ta de hectare teren. riile individuale. Gospodăriile colective Valda, Sîntion, Cauaceu,

început am îm p ă r - ------------------------- Creşterea efectivelor Biharea, Gepiu şi altele au recoltat în medie peste 2.000 kg.

ţit toate vacile în Anul acesfa — în fteear© de animale se va grîu la ha. Un număr de 25 gospodării colective au obţinut

C., 3.0 00 litri lapte face prin reţinerea producţii medii la hectar de peste 3.000 kg. porumb boabe, iar Ü !b
întregului tineret apt
La atelierul mecanic al secţiei oţelăria Martin nr. 2 de ia Combinatul siderurgic Hune'doa
ţinut seama în pri­ pe cap de vacă furajată pentru reproducţie gospodăria colectivă „Viaţă Nouă“ din Sintana a recoltat de ra, lucrează numeroşi fruntaşi în producţie.

mul rînd de pro­ şi prin cumpărări pe întreaga suprafaţă cultivată peste 5.000 kg. porumb boabe IN FOTOGRAFIE: Petru Năsto.se, unul dintre muncitorii strungari, care execută numai
ducţia pe care o dau Jj,, f0nClUrL proprii. lucrări dc bună calitate. . >
la hectar. '7, :-v
şi de vîrsta fiecărei vaci. Pentru asigurarea unei baze furaje­
Gospodăriile colective 'din regiune au acum în proprietatea
Cunoscînd că cei mai importanţi fac­ re de calitate şi în cantităţi îndestulă­
obştească 45.600 bovine, 41.600 porcine şi 148.400 ovine, Gospo­
tori care influenţează asupra producţiei toare, voin semăna 30 hectare dc po­
dăria colectivă din satul Borş are o densitate de 43,8 bovine,
de lapte, sînt furajarea şi îngrijirea ani­ rumb pentru siloz, 12 ha. cu sfeclă fu­
98,1 ovine şi 47,3 porcine la 100 ha. teren, in anul 1961, gos­
malelor, noi am acordat toată atenţia rajeră şi 34 ha. cu trifoi. In plus, ne
acestor probleme. încă de la începutul vom strădui ca de pe cele 239 ha. cu podăriile colective au vindut statuiui cu 47,3 la sută mai mult C O T II K» II E N IE

anului trecut au fosf luate măsuri ca fineţe şi păşuni, prin lucrările de cură­ grîu, 96 la sută mai multă carne şi 60 la sută mai mult lapte

furajarea animalelor să se facă numai ţire, îngrăşare şi supraînsămînţnrc, să decit în anul 1960.
în raport de producţie. Astfel, vacilor realizăm în medie la ha. peste 10.000
Ca urmare a dezvoltării 'diferitelor ramuri ale producţiei ii blocuri
care au avut o producţie de lapte mai kg. masă verde. agricole a crescut de la an la an fondul de bază al gospodă­ Concursul a rtiştilo r amatori
riilor colective. Anul trecut fondul lor de bază a crescut, pe date in folosinţă
mare, li s-a suplimentat raţia de com Dacă ne-am propus să mărim numă­ regiune, cu peste 73 milioane lei. ' 'Zilele trecute a loc. s-a clasat for­ rolurilor, s-au evi­
Dc curînd, în cvartalul de lo­ avut loc la Rapolt maţia comunei din denţiat artiştii ama­
centrate. La întocmirea raţiilor de fura­ rul de animale n-am scăpaf din vedere cuinţe din strada I. A. Gagarin faza intercomunală Băcia, care a pre­ tori Alexandru Ru-
din oraşul Deva au fost date în zentat piesa „Nea­ su, Lidi Florea şl
je s-a avut în vedere ca vacile să pri­ nici construcţiile zootehnice necesare. folosinţă două noi blocuri* Cele a celui de-al III- murile“ de Teofil Iulian Florea.
două blocuri au un total de 40 lea Concurs bienal Buşecan. Printr-o
mească atît raţia de întreţinere cît şi Pentru a ajunge în cel mai scurt timp Toate acestea au făcut să crească veniturile băneşti ale apartamente. DĂNILÂ HORVAŢ
gospodăriilor colective, valoarea zilei-muneă. Gospodăria colec­ de teatru „7. L. Ca- interpretare bună a
raţia de producţie, care să fie cît mai să avem o fermă model de creştere a tivă din Sîntana, de exemplu, a avut in anul trecut un venit Noile apartamente executate r a g ia le P e primul corespondent . ,
bănesc de peste 7.000.000 leii In prezent, un număr de 88 gos­ de constructorii I.C.I.C.F. Timi­
bogată în substanţe albuminoide. De animalelor, ne-am propus ca pe lingă podării colective din regiune sînt milionare şi multimilionare. şoara sînt de bună calitate, con­
fortabile şi spaţioase.
pildă, o raţie zilnică dată unei vaci cu grajdul dc 80 capete pe carc-î avem să
Pui de o zi
o producţie medie de 10 litri lapte pe mai construim unul cu o capacitate de
Zilele trecute, în incubatoare au fost
zi a constat din: 25 kg. siloz, alcătuit 100 capete vite mari, o maternitate pen­ introduse alte 2000 ouă de găină.

din porumb şi ştiuleţi însilozaţî, 4 kg. tru 50 scroafe şi să terminăm lucrările S-a schimbat mult faţa satelor regiunii Crişana. Un nu­ Sub îndrumarea inginerei Virginia Gimnastica în producţie
măr de 155 sate sînt electrificate. Numai în ultimii 3 ani. ţă­ Dăscălescu, colectivistele Florica Gher-,
făină, 2 kg. concentrate şi 4 kg. coceni de construcţie a grajdului (ţoţ dc 100 ranii muncitori şi-au construit peste 15.300 case noi. man, Aîaria Milca şi Elisabeta Herba,
care lucrează ca manipulările la iip
dc porumb tocaţi şi saramuraţi. Această capete), început anul trecut. Pentru cubatoarele G.A.G. din oraşul Sebeş, Incepind clin luna februarie, conduse de instructori din ca­
au scos în ziua dc 9 martie a.c. a cu sprijinul organelor U.C.F.S., drul întreprinderii. Salariaţii
raţie este egală cu 9,78 unităţi nutrii construcţia acestor obiective, vom chel­ Aceste rezultate au fost posibile datorită sprijinului multi­ doua serie de pui de o zi. In prezent, la Fabrica chimică din Orăş- depun un mare interes in însu­
lateral primit din partea statului. In prezent peste 1.400 de colectiviştii din Sebeş deţin peste 2000 tie a fost introdusă gimnastica
tive şi 548 grame albumină digestibilă. tui fcani numai la cumpărarea lemnu­ tractoare lucrează pe terenurile gospodăriilor colective din re ­ pui de găină, care vor popula ferma în producţie. Programul exer- şirea exerciţiilor de gimnastică.
giune. Numai în anul trecut, gospodăriile colective au primit de păsări a gospodăriei.
In ceea ce priveşte unităţile nutritive, lui şi a ţiglei, deoarece restul materia­ credite în valoare de peste 50.800.000 lei, din care peste ciţiilor se desfăşoară pe grupe S. BRAICA
48.000.000 lei pentru cumpărări de animale şi realizarea de
acestea sînt deajuns. Mai avem însă de lelor se vor procura pe plan local, iar construcţii gospodăreşti. In agricultura regiunii lucrează in corespondent
prezent aproape 1.000 ingineri, tehnicieni agronomi şi zooteh-
luptat pentru a reuşi să asigurăm şi construcţia lor se va face de către nişti.

albumînclc digestibile necesare, ştiut echipa de constructori din gospodărie, In numele oamenilor muncii din regiunea noastră, mulţu­
mim fierbinte conducerii partidului pentru ajutorul deosebit
fiind faptul că pentru o vacă ce dă zil­ Pe baza experienţei debîndite în creş­ de preţios pe care ni-1 acordă în permanenţă. Asigurăm Comi­ Un nou magazin
tetul Central că, acum cînd agricultura regiunii este colecti­
nic în medie 10 litri lapte, acestea tre­ terea animalelor, în acest an ne anga­ vizată, organele şi organizaţiile de partid, sfaturile populare, De curînd, în oraşul Petro sâni s-a deschis un noii magazin
toţi oamenii muncii din agricultura regiunii noastre vor munci specializat în desfacerea mezelu rilor, conservelor şi brînzeturi-
buie să fie dc 760 grame. jăm să realizăm în medie pe cap dc va­ cu perseverenţă pentru consolidarea economico-organizatorică1 lor.
a tuturor gospodăriilor agricole colective.
Analizînd felul cum a evoluat pro­ că furajată 3.000 litri lapte, iar pc cap Aranjate cu mult gust, măr furîlc expuse în noul magazin
atrag numeroşi cumpărători.
ducţia medie de lapte pe trimestre, re­ de oaie 48 litri lapte şi 2,3 kg. lînă
C. 10AN
iese că în trimestrul IV — şi în special semiiină. In felul acesta vom face ca
corespondent
la sfîrşiiul lui — media pe cap de vacă şi în gospodăria noastră să prindă via­

furajată a depăşit 8 litri lapte faţă de ţă valoroasa iniţiativă a colectiviştilor
sfîrşiiul trimestrului I. Explicaţia acestui din Apoldttl de Sus.

lucru se poate găsi uşor atît în raţia Realizarea producţiilor mai sus amin­

zilnică de furaje, cît şi în componenţa tite vor contribui la obţinerea unui ve­

ei (25 kg. siloz zilnic, care sînt egaic nit dc peste 300.000 Ici numai din sec­ In regiunea Crişana sînt m ari posibilităţi de creştere a Să dăm patriei mai multă fontă
cu 4 unităţi nutritive şi 100 de grame torul zootehnic şi, în felul acesfa, la producţiei agricole vegetale, de sporire neîncetată a numărului
de animale şi a producţiei acestora, de dezvoltare a bazei fu­
albumină digestibilă)'. Pentru ca acest întărirea gospodăriei noastre colective, rajere, a producţiei legumicole şi pomi-viticole. C o n sfătu irea pe ţa ră a furnaiiştlior
furaj de bază în alimentaţia animalelor Ia asigurarea veniturilor băneşti ale co­
' s;i fie asigurat pe fot timpul iernii, lectiviştilor. Vom sprijini gospodăriile colective în vederea bunel organi­ Ieri, 12 martie a.c., au început ce se cer a fi luate la toate fu r­ acest an, la toate furnalele ţârii,
zări a munci, aplicării agrotehnicii înaintate, creşterii şi îm­ la Hunedoara lucrările Consfă­ nalele din ţară pentru sporirea indicii de utilizare planificaţi.
încă din toamnă au fost luate măsuri AKER PAUL} bunătăţirii efectivelor de animale şi a productivităţii acestora, tuirii pe ţară a furnaliştilor. şi mai accentuată a producţiei
pcnlru însilozarea •unor cantităţi ' cît utilizării mai chibzuite a parcului de tractoare şi maşini agri- Cei care au luat ieri cuvintul
mai mari de eolete de sfeclă, legumi* secretar al organizaţiei de bază cole. Pentru folosirea mai raţională a pămîntului, pentru o Consfătuirea a fost organizată de fontă.
P.M.R. ’ mai bună gospodărire a resurse lor materiale şi financiare şi o de Ministerul metalurgiei şl con­ Din referatul Direcţiei gene­ la discuţii pe marginea refera­
mai deplină punere în valoare a capacităţii creatoare a ţărăni­ strucţiilor de maşini, în colabo­ telor, printre care tov. loan Po-
noase şi porumb ştiuleţi. ROTH MIHAI mii colectiviste, vom îndruma gospodăriile colective mici să se rare cu Prezidiul C.C. al Uniunii rale a siderurgiei s-a desprins
Al doilea factor principal care influ­ unească în gospodării mai mari, puternice. sindicatelor din industria meta­ toceanu, director tehnic al C.M.
preşedintele G.A.G. din satul Reciu lurgică şi a construcţiilor de ma­ că datorită intrării în funcţiune Reşiţa, Dumitru Bucur, ing:
enţează asupra producţiei de lapte este Considerăm o sarcină de mare importanţa preocuparea şini. La Consfătuire participă
raionul Sebeş pentru asigurarea gospodăriilor colective cu cele mai bune ca­ tov. ing. loan Marinescu, mi­ a noilor furnale moderne de la şef adjunct al U.V. Călan, Ni­
dre de conducere, cu tehnicieni agronomi şi zootehnicieni nistru adjunct al Ministerului C.S. Hunedoara şi C.M. Reşiţa, colae Catană, director general
Pan în valoare noi. terenuri bine pregătiţi. metalurgiei şi construcţiilor de ca şi prin modernizarea celor
maşini, ing. Dumitru Bărbu- al C.S.II., Aurel Barna, maistru
Ţinînd seama de recomandă­ şi procurat materialul săditor in prezent, ne concentrăm eforturile spre executarea în lescu, membru al C.C. al sindi­ vechi, la toate furnalele au fost furnalist la. C.M. Reşiţa, Nicolae
rile Consfătuirii pe ţară a co­ de la Staţiunea experimentală cele mai bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară. catelor pe ramură, ing. Nicolae Guţă, preşedintele comitetului
lectiviştilor privind punerea în horticolă din localitate. In pre­ Tiu, director general în Minis­ create condiţii care permit ca sindical de la secţia Il-a furnale
valoare a terenurilor în pantă, zent, colectiviştii lucrează la Ţăranii colectivist: din regiunea noastră, îndrumaţi de or­ terul minelor şi energiei elec­ în acest an să se producă cel a C.S. I-Iunedoara, şi alţii, au
supuse eroziunii şi improprii defrişarea terenului indentificat ganizaţiile de partid, îşi vor aduce din plin contribuţia lor trice, ing. loan Cheşa, director puţin 60.000 tone fontă peste
pentru culturile agricole, colec­ pentru plantaţie. Pină acum au la traducerea în viaţă a tuturor sarcinilor izvorîte din docu­ al Direcţiei generale a siderur­ arătat că cele mai mari rezer­
tiviştii din satul Geoagiu au fost defrişate peste două hecta­ mentele Congresului al Ill-lea al Partidului Muncitoresc Ro­ giei, conducători ai întreprinde­ prevederile planului de stat şi
re. in această acţiune s-au evi­ mîn, privind desăvîrşirea construcţiei socialiste în scurnnn rilor siderurgice — C.S. Hune­ să se depăşească în anul viitor ve de creştere a indicilor de u ti­
hotărit ca în acest an să plan­ denţiat colectiviştii Iosif Cvişan, noastră patrie — Republica Populară Romînă. doara, C.M. Reşiţa, U.V. Călan lizare ai agregatelor, spre care
loan Tuşlea şi alţii. şi Uz. „Vlahiţa”, ai întreprin­ indicii de utilizare prevăzuţi în
teze cu pomi fructiferi o su­ COMITETUL’ REGIONAL CRIŞANA derilor de construcţii siderur­ Directivele celui de-al IH-Iea trebuie îndreptată toată atenţia
AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN gice, ai minelor de fier, repre­ Congres al P.M.R. pentru anul
prafaţă de 20 hectare. In acest zentanţi ai I.P.R.O.M.E.T.-ului, în scopul sporirii producţiei de
SFATUL POPULAR AL REGIUNII CRIŞANA conducători aî secţiilor de fur­ 1965. In referat s-au subliniat
«cop, a fost indentificat terenul nale, muncitori, ingineri, tehni­ fontă sîn t: ridicarea tempera­
cieni şi activişti sindicali. totodată şi rezultatele bune în­ turii aerului insuflat în furnale:
creşterea rezistenţei mecanice a
Consfătuirea are ca scop să registrate în acest an de brigă­
analizeze metodele înaintate de zile de la furnalele U.V. Călan, cocsului: reducerea timpţlluî de
muncă, să stabilească măsuri secţia Il-a furnale de la C.S.
eficiente pentru impulsionarea Hunedoara şi de la furnalele opriri şi mers redus la furnale*
lucrărilor de investiţii la fu r­ dozarea mai bună a materiale­
nale, îmbunătăţirea aprovizio­ C.M. Reşiţa, care au atins cei
nării furnalelor cu minereu şi mai înalţi indici de utilizare a lor în furnale etc.
cocs, ridicarea calificării fu r­ volumului util al furnalelor, fapt De asemenea, s-a propus or­
naliştilor etc., care să permită ce arată că prin ridicarea tu ­
dezvoltarea mai largă a întrece­ ganizarea unei întreceri între
rii socialiste pentru îndeplinirea turor echipelor, brigăzilor şi
şi depăşirea în cursul acestui ah schimburilor ia nivelul celor toţi îurnaliştii patriei noastre
a indicilor do utilizare planifi­ ale cărei rezultate să fie evi­
caţi ai furnalelor şi să asigure fruntaşe, se va putea depăşi în
condiţii tot mai bune pentru denţiate lunar. Lucrările consfă­
anii viitori. tuirii continuă.

In prima parte a consfătuirii In mai puţin de o lună
au fost prezentate referate din
partea Direcţiei generale a si­ Repararea unui cauper nu Această realizare, intr-adevăr
derurgiei şi a Combinatului si­ e treabă uşoară, mai ales remarcabilă, s-a 'datorat atît
cind trebuie făcută în timp organizării perfecte a lucrului,
derurgic Hunedoara, privind foarte scurt. Cu toate acestea, cît mai ales aplicării unor me­
metodele folosite de furnalişti zidarii-şamotori din secţia cup­ tode noi de muncă. Astfel, pen­
în creşterea indicilor de utili­
Noi construcţii de locuinţe în cartierul Drumul Taberei, (foto — Agevpres). zare a agregatelor şi măsurile toare industriale a Combinatu­ tru ridicarea materialelor pe
lui siderurgic Hunedoara au verticală, s-au montat două lif­
dus-o la bun sfirşit. Cauperul turi, iar pe sol a fost montată
nr. 1 de la furnalul nr. 6 a o linie decovil pe care au cir­
fost reparat în mai puţin de o culat 4 cărucioare ce aprovizio­
lună (lucrările de reparaţii pro- nau oamenii cu materialele ne­
cesare prin intermediul liftu­
priu-zise au durat doar 19 zile)’.- rilor. De asemenea; demolarea
Succesul e evident dacă se are s-a făcut pe 2 fronturi,- iar la
în vedere faptul că acum 2-3 înzidire s-a lucrat pe dublu etaj
ani, reparaţia unui cauper si­ cu ajutorul unei schele mobile.
milar dura 2-3 luni.