Page 38 - 1962-03

paj?. 2 WTOMÎTE W B W m S M lffiÜ i Nr. 2243

v&asstasm.ocsssESRaaaxzxj&kszsei

Pentru 500-600 păsări Să dezvolfăm continuu creşterea păsărilor
suta de hectare
• 0000000c>00,0000<x><>0000000000000000<x>0<x>00000000000<50c>00<>000000000000<x>00c>0c>00000000cx>000000000<v'0<>00000>OOOOOC oooooooooooooooooooo<.

vwv^ <vwww* /W VW VW W VW
Uninept cârcpromitemolt„CUA1 NU EXISTA CURTE DE ŢARAN DOAR FOARTE BINE DINTR-0 EXPERI­
’FĂRĂ PĂSĂRI, SA NU EXISTE IN JURUL ENŢĂ DF. SUTE DE ANI, DIN MOSI-STRĂ-

!ORAŞELOR SI CENTRELOR MUNCITO­ MOSI, CĂ NUMAI ASTFEL PUTEM OBŢINE Colectiviştii care deservesc Ţlnînd seama de recomandă­

R E Ş T I GOSPODĂRIE COLECTIVĂ FĂRĂ O PRODUCŢIE MARE DE LAPTE, DE sectorul zootehnic şi ceilalţi rile Consfătuirii pe ţară a ţă ra ­
CARNE, DE UNA, DE OUĂ“. membri ai gospodăriei „Drumul nilor colectivişti, de experienţa
î CRESCĂTORIE DE PĂSĂRI DIN CELE MAI (Din Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor?
lui Lenin“ din Sebeş au urm ărit dobîndită pînă acum şi de posi­
5 BUNE RASE. SĂ HRĂNIM SI SĂ ÎNGRIJIM colectivişti). • S cu multă atenţie lucrările Con­
5 BINE ANIMALELE Sl PĂSĂRILE. ŞTIAI sfătuirii pe ţa ră a ţăranilor co­ bilităţile mari pe care gospodăria
nA /V W W W W W lectivişti, din care au tras pre­ noastră le are, anul acesta am
i prevăzut să creştem peste 9.000

M E T O D E L E ÎN A IN T A T E • ţioase învăţăminte. de pui, ajungînd ca la sfîrşitul

Aflînd despre rezultatele ob­ anului 1962 să deţinem o matcă

ţinute în creşterea păsărilor de de 6.000 păsări. în felul acesta,

L A R G G E N E R A L IZ A T E ! către numeroase gospodării, deşi în ultimele luni suprafaţa
parcă nu mă simţeam în lar­ gospodăriei a crescut conside­
gul meu să nu arăt clte ceva rabil prin înscrierea de noi

despre succesele obţinute de familii în G.A.C., noi vom creşte
Consfătuirea: pe ţară a ţăra­ ză în prezent 33 incubatoare morcovi furajeri, untură de gospodăria noastră colectivă în la suta de ha. teren cultivat cu
nilor colectivişti a pus accent cu o capacitate de 2.500—4.500 peşte, drojdie de bere, orz în­ această direcţie.
plante cerealiere peste 800 de

deosebit pe dezvoltarea creşte­ ouă flecare. In anul trecut, colţit, furaje bogate In albu- In urmă cu doi ani, colecti­ păsări ceea ce va aduce gospo­
rii păsărilor in toate unităţile G.A.S. din Mintia a livrat gos­ dăriei un venit de aproximativ
agricole socialiste. Păsările con­ podăriilor agricole de stat şl mină necesare producerii unor viştii noştri şi-au zis că şi la 150.000 lei.
stituie pentru fiecare gospodă­ colective din Hunedoara şi Ol­
rie agricolă de stat sau colecti­ tenia, 286.000 pui de o zi, pro­ ouă de calitate. Din raţia unei noi există condiţii deosebit de Pentru adăpostirea lor în bune MPNlWilIIt«
vă o ramură deosebit de renta­ veniţi din păsări de rasă supe­ condiţiuni, va fi construit un
bilă, o sursă importantă de ve­ rioară, mari producătoare de găini nu lipsesc sărurile mine­ favorabile pentru creşterea pă­ complex avicol pentru care sta­
nituri băneşti. Unităţile agri­ ouă. Şi In acest an, gospodăria sărilor, cu atît mai mult cu cit tul ne-a acordat în acest an
cole socialiste au sarcina să de stat din Mintia va produce rale ca făină de oase, cretă fu­ gospodăria noastră este situa­ credite în valoare de 250.000 lei.
crească la fiecare sută de hec­ o mare cantitate de pul. Ea va rajeră, făină de scoici şi nisi­ tă chiar la marginea oraşului
tare cultivate cu plante cerea­ avea posibilitatea să livreze pul. In timpul verii, păsările Sebeş. Hotărîrea noastră a tuturora
liere 500—600 păsări. beneficiarilor peste 260.000 pui primesc zilnic lucernă verde co­
de o zi care vor aduce unităţii sită. Sprijinit şl îndrumat rde către este ca in viitor să dezvoltăm
Dacă ţinem seama că o găi­ peste 660.000 lei. organizaţia de partid, consiliul
nă produce pe an 160 ouă care şl mai mult această ram ură de
valorificate numai cu 0,80 lei, G.A.S. din Mintia produce pul Dezinfecţia periodică a adă­ de conducere a luat măsuri me­ rAnul acesta, în incubatoarele G.A.S. din Mintia s-au pro-
aduc 128 lei plus contravaloa­ pentru toate gospodăriile agri­ posturilor combinată cu vaccina­ nite să 'ducă la dezvoltarea producţie.
rea găinii de 30 lei, din care cole colective care nu au posi­ creşterii păsărilor. Pentru înce­ 'dus peste 36.000 pui. : •- .
scădem 64 lei — costul celor 46 bilitate să producă. In anul DANIEL' HANEŞ
kg. furaje consumate pe an — acesta, unitatea respectivă rea sau combaterea preventivă put s-a trecut la asigurarea con­ preşedintele G.A.G. din Sebeş in clişeu: Operatoarea şefă Ecaterina Chtrlac şi ma­
rezultă că o găină aduce uni­ opreşte 50.000 pui, cu 10.000 a bolilor au dus la scăderea diţiilor de adăpostire a puilor,
tăţii respective venituri in va­ mai mult decît în anul trecut, sau aproape la lichidarea mor­ la recrutarea şi instruirea co- rea Elena Hnatiuc, sortind puii de o ei.
loare de 94 lei. Iată 'deci că cele pe care îi vor valorifica la 3-4
600 păsări crescute la suta de luni, realizînd astfel 39 tone talităţii. | lectiviştilor care să lucreze In
hectare teren cultivat cu ce­ carne de pasăre.
reale vor aduce unităţii respec­ Procedînd în acest fel, gospo­ această ramură. ©Im experienţa n o a s tr ă im h r ă n ir e a
tive venituri nete de 56.400 lei. In producţie, G.A.S. din Min­
tia are o fermă compusă din dăria agricolă de stat din Min­ Anul trecut, gospodăria noas­
Din acest calcul sumar reiese 9.000 găini adulte, care vor pro­ tră a crescut circa 3.300 păsări,
duce fiecare cîte 140 ouă. in tia a reuşit să obţină In anul revenind la suta de hectare cul­ şl în g rijirea p ăsărilo r
limpede cit de necesar şi fo­ acest fel, gospodăria de stat trecut pe cap de găină o pro­ tivat cu plante cerealiere peste
lositor este pentru oricare gos­ din Mintia va valorifica în ducţie de 167 ouă faţă de 125 600 de păsări. Am valorificat în anul 1961, fiecare dintre s-au rnai adăugat penicilină fu­ de igienă, zilnic se face cură­
podărie colectivă să crească cit acest an 1.260.000 ouă. planificate. noi am crescut clte 2.000 de pui rajeră, drojdie de bere şi untură ţenia în interior, iar săptămînal
mai multe păsări. 1.382 pui la virsta de peste 6 pînă la valorificare. Am dat o dezinfecţia generală şi văruirea
Demn de remarcat este faptul mare atenţie creşterii puilor, de peşte, săruri minerale, sare pereţilor. Găinilor li se asigură
Cu citva timp In urmă se că la ferma de păsări a aces­ Crescînd In acest an mai mul­ luni şi 83.570 ouă, realizînd în deoarece experienţa ne-a dove­ de bucătărie şi cărbune pisat. un spaţiu de 2 m.p. la 4-5 găini,
punea problema că gospodă­ tei unităţi se duce o muncă sus­ dit că dacă de la început ai Pînă la virsta de 10 zile, puii iar pentru combaterea paraziţi­
riile agricole colective nu au ţinută pentru îngrijirea şi fu­ te păsări ouătoare, stimulind acest fel peste 98.000 lei veni­ pornit bine, poţi să te aştepţi au primit clte 10 tainuri zilnic. lor, în crescătorie sînt aşezate
de unde să-şi procure pui. rajarea păsărilor pe baza nor­ mal mult producţia lor de ouă turi băneşti. la păsări sănătoase care valo­ Odată cu creşterea lor am scă­ lăzi cu nisip şi praf de D.T.T.
Această problemă este acum pe melor ştiinţifice. In raţia unei rifică bine hrana. Cum am lu­ zut şi tem peratura din puierniţe, unde găinile se scaldă.
deplin rezolvată. Gospodăria găini adulte, intră furaje con­ şi valorificînd unităţilor agri­ în obţinerea rezultatelor un crat ? Fiecare lot de pui a fost cu 1 grad tot la 5 zile pînă a
centrate ca porumb, orz, ovăz, cole socialiste un număr însem­ merit deosebit îl are îngrijitoa­ cazat, în puierniţe spaţioase, în ajuns la 20°—22°C. în această Dar, alături de curăţenie, pă­
agricolă de stat din Mintia a mazăre, tăriţe, furaje bogate în rea Lucreţîa Jaimpa cate lu­ care, înainte ca puii să fie aduşi perioadă raţiile au fost mărite, sărilor le este necesară şi hrană
acumulat o experienţă bogată vitamine ca făină de lucerna nat de pui, gospodăria agricolă de la incubator, s-a făcut o dez- iar numărul tainurilor a fost din belşug. Guşa găinii trebuie
in producerea puilor de găină. crează cu multă tragere de ini­ infecţie riguroasă cu soluţie de redus la 8 pe zi. Fiecare pui pri­ să fie mereu plină şi nu
In cadrul unităţii funcţionea­ clorură de var. S-au văruit pe­ mea circa 30 grame de diferite cu orice. Pentru a şti cum să le
de stat din Mintia va obţine mă în această ram ură de pro­ reţii şi s-au confecţionat sobe hrănim, inginerul zootehnist al
cu cotlon pentru a asigura tem­ amestecuri de uruială, vitamine gospodăriei şi brigadierul de la
2.074.000 lei.' Această sumă de­ ducţie. Ea s-a străduit şi a dat peratura necesară puilor. şi săruri minerale. ferm a de păsări ne-a învăţat
zilnic puilor hrană variată cu cum să calculăm raţiile fura­
monstrează din plin cit de ren­ multe verdeţuri, a curăţat şi Raţiile pe care le-am dat pui­ După 30-40 de zile, raţiile au jere. Din hrana păsărilor matcă
tabilă este ferma de păsări pen­ fost mărite la 50 grame. Ele nu lipsesc amestecurile de uni-
tru fiecare unitate agricolă so­ dezinfectat puierniţele, a respec­ lor în primele zile au fost de erau alcătuite din amestecuri de ială de porumb boabe, ovăz,
cialistă. uruială, vitamine şi săruri mi­ orz şi tăriţe de grîu. De ase­
ta t cu stricteţe regulile sanitar- clte 15 grame zilnic şi le-am al­ nerale. După 40—50 de zile am menea, nu lipsesc furajele mai
veterinare. dat puilor raţii de 60 grame. bogate în vitamine — lucernă
cătuit din diferite amestecuri ? Mai tîrziu am redus tainurile
la şase pe zi. Adăposturile sînt
porumb, orz, ovăz, tăriţe de

F e r m a sl© p ă s ă r i griu, ouă fierte ; în, primele trei confecţionate din jgheaburi de verde, morcov, ovăz încolţit,
zile apa folosită la amestecuri tablă găivani'zată, în care schim­ drojdie de bere, untură, de peşte

© s u r s a Miap©s( ă d e vena »1 a fost înlocuită cu lapte smîn- băm apa de 6 ori pe zi. etc. Raţia este completată şi cu
tinit. Am mai dat puilor brînzS Cînd puii au împlinit virsta cretă furajeră, sare de bucătă­
Anul trecut s-a înfiinţat în Geoagiu. De la 1 martie — am nesărată de vacă, morcovi to­ rie, cărbune pisat şi praf de
gospodăria noastră colectivă o caţi, cretă furajeră etc., la care de 90—150 zile, raţiile au fost var.
fermă de păsări. Deşi nu aveam pus incubatoarele în funcţiune. mărite la 90 grame, fiind ser­
experienţa necesară în creşterea La 21 martie va fi scoasă prima Nlcullna Becherllu se vite de 4 ori pe zi. La virsta de Prin aplicarea regulilor de
păsărilor, am reuşit să obţinem numără printre cele mal 6 luni, puii au primit raţii de mai sus am contribuit la com­
totuşi rezultate bune. Astfel, serie de pui. Pentru fiecare in­ harnice îngrijitoare de put cîte 100 grarne, de 3 ori pe zi. baterea a o serie de boli care
din vînzarea puilor de o zi şi a cubator s-a făcut un grafic în de la G.A.S. Apoldul de ar fi dus la scăderea număru­
celor mari, gospodăria a înca­ care s-a stabilit, pe perioade, Sus, secţia Miercurea. O deosebită atenţie am acor­ lui de găini din gospodăria
sat suma de 10.701 lei. Primul tem.pera.tura, umiditatea, venti­ dat şi curăţeniei. La indicaţia noastră. Printr-o mai bună ali­
an de existenţă a fermei a de­ laţia şi de cite ori trebuie în­ lat-o (in fotografia de brigadierului şl a inginerului, mentaţie, am reuşit să obţinem
monstrat că creşterea păsărilor faţă), In mijlocul puilor tov. Pavel Căţa, schimbăm zilnic o producţie de ouă din ce în
este o sursă im portantă de veni­ toarse ouăle -pe zi şi la ce ore. pe care-i îngrijeşte şi hră­ aşternutul şl facem dezinfecta­ ce mai mare. Dacă în anul 1959,
turi pentru gospodăria colectivă. Anul acesta, din vînzarea pui­ neşte cu multă atenţie. rea compartimentelor. s-a realizat doar 115 ouă, în
1960 producţia a crescut la 120,
Gospodăria dispune de 3 in­ lor de o zi şi a celor mari, vom o perspective Puii au ajuns buni pentru va­ iar în anul trecut la 126 ouă pe
cubatoare cu o capacitate de incasa peste 27.000 lei. La sfîr- lorificare la virsta de şase luni. cap de găină. Anul acesta, pla­
1.800 ouă. Cu ajutorul lor, în zent o matcă de 434 găini, a şurile pentru asigurarea unei Valorificarea lor s-a făcut la nul de producţie prevede reali­
şitul anului, gospodăria va dis­ 1,2—1,5 kg. fiecare. Dînd o mare zarea unei producţii medii de
măi multe serii, vom obţi­ pune de 650 găini, 250 gişte, 2oO atenţie îngrijirii puilor, noi am 146 ouă pe cap de găină.
reuşit să reducem considerabil
ne 10.000 pul de găină, din raţe, aşa cum prevede planul / aî/ mortalitatea lor. Noi ne vom strădui să.^ruiu-
cim în aşa fel îneît sarcinile
care o mare parte vor fi li­ de producţie, ajungîndu-se ast­ % jfjjf r i®? în prezent, gospodăria noastră prevăzute în planul de produc­
vraţi gospodăriilor colective 'din fel la o încărcătură de peste deţine şi un număr de peste
raionul nostru pentru a-şi forma 960 păsări la suta de hectare, Sarcinile reieşite din docu- 4000 găini matcă. Alegerea a-
ferme de păsări. Noi am urmat
anul acesta un curs de speciali­ teren cultivat cu plante cerea­
zare în creşterea păsărilor, la liere.

CIULEI ELISABETA

LOLA PARA

crescătoare de păsări Ia G.A.G.
Toteşti-Hajeg

M i s * a încredi .inţat o muncaă nf u moaşa mantele celui de-al 111-lea constituit pentru noi un im­ baze furajere îndestulătoare ¦ cestora din numărul mare de pă­ ţie să le realizăm întocmai, sau
Congres al partidului cu pri­
vire la înfiinţarea şi dezvol­ bold de a dezvolta pe mai de­ şi variate. Terenul din jurult sări care urmau să fie valorifi­ chiar să le depăşim.
tarea fermelor de păsări în cate s-a făcut cu multă aten­
Gele discutate la• Sînt mindră că con­ parte ferma de păsări. fermei, bunăoară, a fost însă-ţ ţie. Ia tă cum îngrijim păsările EMILIA ACHIM, KAISEIt ILSE,
Consfătuirea pe ţară a siliul de conducere mi-a G.A.C. au avut un larg ecou matcă. l u c r e ţ îa n e a g u , NICULINA
colectiviştilor, au stîr- fiinţarea, pentru înce­ încredinţat şi mie fru­ şi in rindul membrilor gospo­ Organizaţia de bază P.M.R. mînţat cu lucernă (20 lia.),t
nit un interes viu şi put, a unei ferme cu moasa meserie de cres­ dăriei noastre colective. Pentru asigurarea condiţiilor BECHERLIU
printre colectiviştii noş­ 1.000 de păsări. Pentru cătoare de păsări, pe şi consiliul de conducere al s-au procurat 1.000 Jcg. mor-{ îngrijitoare de păsări la G.A.S.
tri, Ga urmare, vom creşterea acestora, trei care o îndrăgisem de Faptul că cei 1.200 pui de
crea în cadrul gospo­ colectiviste din gospo­ mult timp. găină crescuţi anul trecut im­ G.A.C. au luat din timp mă­ covi şi s-a încheiat contract, Apoldu de Sus
dăriei colective o nouă unitatea noastră, ne-au adus suri organizatorice pentru bu­ cu organele cooperaţiei de con­
ramură de producţie. dărie am urmat un ELENA MAGDĂ un venit de cea. 14.000 lei şz nul mers al activităţii la fer sum care, ne vor aproviziona ( riiSa
Este vorba despre în­ curs de scurtă durată, colectivistă din G.A.G. că am reuşit să avem in pre-
ma de păsări unde, începind cu reziduuri de porumb şi griu.
organizat la Geoagiu- Rapoltul Atare 'VVL'"vn/'-NAV’ -v-»vV"--tf'
cu ziua de 28 martie, vom in- In schimb, noi le vom livra Asigurăm creşterea păsărilor
Băi. de apa
troduce 12.000 pui de găină contracost carne şi ouă.

de o zi. 6-a prevăzut totodată să re-

Ăşa, de pildă s-a alcătuit o ţinem din recolta acestui an

echipă formată’ din 12 colec- 55 ione ovăz, 91 tone porumb

tiviste pricepute, echipă care boabe, 36 tonc morcovi, fura Ferma de gişte a gospodăriei 47,500 kg. fulgi, am realizat,

va fi permanentizată la ferma îen etc- ^ om procura de ase- noastre colective din Pricaz a un venit de circa 10.000 lei.

de păsări. Organizaţia de bază menea reziduuri de abator, tn- fost înfiinţată în toamna anu­ Veniturile obţinute sînt destul

a îndrumat de asemenea, pen- semnate cantităţi de lapte de- lui 1980 cînd, la propunerea or­ de mari faţă de sumele de bani

tru a lucra ca îngrijitoare de dresat şi resturi de mîncare ganizaţiei de partid s-au procu­ investite pentru întreţinerea lor.

păsări un număr de 4 comu de la cantinele din oraş. rat 127 gişte. Pentru adăposti­ Creşterea păsărilor de apfi :’i
nişte, printre care Elena Poe- Am arătat pînă acum ma-\ rea lor, am amenajat un coteţ în mod deosebit a giştelorw
şurile pe care, consiliul ăet în locul numit „Pădurea peri­ devenit pentru noi o ocupaţie
nar şi Letîţia Boldor. lor“, loc situat pe malul Mure­ rentabilă.
d,ePeandtraupoastsiirgeuravroema psrpiamţi,iuliu.n„i mcoanrdeauceorrevgaanl i.zGa.sţA.i.e.Ci. . ds.eubi*pnadrrtu.i.-d.i, şului.
Rezultatele bune de pînă
acest an credite din nrtea le' a va îwa PentTU' Anul 1961 a fost anul prime­ acum au constituit de fapt şi
statului in valoare de 2140.000 bunul mers al activităţii l a 1 lor succese obţinute din această argumentul pentru care ne-am
ferma de păsări. ramură de producţie. De la cele propus ca în anul 1962 să creş­
lei. Aceşti bani se vor folosi 127 gişte am obţinut un număr tem un număr de 1.700 gişte,
Trebuie să menţionăm că la de 378 boboci. din care vom vinde aproape
pentru construirea unor hale ms/zartfcăuide 5.000 dveomgamavi.,ea1in0on01\, 900, rămînîndu-ne încă un efec­
Hrănirea gîştelor n-a fost o tiv matcă de 750 capete.
moderne. Pînă la darea lor în operaţie prea costisitoare. In
perioada de vară, de pildă, ra­ Dacă socotim produsele ce Ie
folosinţă însă, ne-am orientat de rate re-1 ţia zilnică se compunea din vom valorifica in acest an de la
cca. 0,150 kg. concentrate pe ferma de gîşte (3.000 kg. carne
spre asigurarea, pe plan local ? L o i încărcătură ]de’ 750 cap de giscă, precum şi reziduu­ şi circa 60 kg. fulgi), ajungem
a adăposturilor. Astfel, pe lin­ păsări la suta de hecta­ rile rezultate de la treier şi
gă coteţul de 1.500 găini — re teren cultivat cu plante ce­ masa verde existentă din bel­ la concluzia că veniturile rea­
amenajat anul trecut — în pri­ realiere. Totodată vom vinăe şug pe malul apei. lizate se vor tripla faţă de anul
mele luni ale acestui an am sta„tul,ui peste 50.000 .b..u. căţi trecut.
amenajat o clădire in care Pentru perioada de iarnă, am
c6.0nm00i oua \l(iav1prraotea*pein 6p.0r0i.0mebleucă•ţdi oauu.a.1 mărit cantitatea de concentrate Important este pentru noi şi
pot fi adăpostite circa fost la 0,200 kg. pe cap de giscă, faptul că prin dezvoltarea fer­
păsări. obţinînd plnă in prezent rezul­ mei de gîşte, vom putea antre­
luni ale anului) şi circa 5.000 • na să lucreze aici colectivişti
Ţinlnd cont de faptul că in leg. carne de pasăre, care n e 1 tate din cele mai bune. mai vlrstnlci, cu o capacitate
puierniţe va trebui menţinută vor aduce venituri băneşti în ' de muncă redusă.
Valorificînd In anul trecut, un
o temperatură constantă, am valoare de peste 100.000 lei.' Ing. MARIA DOGARU
număr d3 245 gişte, precum şl G.A.O. din Pricaz
procurat 48 de becuri infra- IOAN STRICATU
roşii.
tehnician zootehnie la G.A.C.

La ferma de păsări a gospodăriei, agricole colective din sebeş, N-au fost neglijate nici mă- din Orăştie ) ,
îngrijitoarea Lucreţîa mpa, împart# un nou. Îăin pf* sărilQrt