Page 39 - 1962-03

iVr. 2243
B5fTJ2W-'2C7UM
PENTRU NOI SUCCESE
IN MUNCA SINDICALĂ
In sala festivă a oraşului — cu
participarea a 238 delegaţi — şl-a
desfăşurat lucrările Conferinţa locală
sindicatelor H aţeg. Redăm mai jos
&tcva din principalele probleme ale
muncii sindicale dezbătute cu acest
prilej.
Calitatea produselor—
obiectiv de seamă „
Sub conducerea org an izaţiilo r de
partid, comitetele sindicatelor din în­
treprinderi cum sînt „Vasile Roaitâ“
din Nălaţ, fabrica de conserve, „Ce­
ram ica“ B aru Mare, exploatarea mi­
nieră Boita, întreprinderea forestieră
din H aţeg şi altele, au .luptat pentru
mobilizarea colectivelor de muncitori,
ingineri şi tehnicieni la realizarea
planurilor de producţie şi a propriilor
lor angajamente. Faptul că în perioa­
da an alizată producţia globală a fost
realizată în proporţie de 111,8 la sută,
ia r producţia m arfă depăşită cu 10,1
la sută, explică de la sine această
preocupare.
întreprinderea de industrie locală
!le R oaită“ şi fabrica de conser­
ve, şi-au îndeplinit planul anual de
producţie pe 1951 cu două luni în a ­
inte de termen.
D area de seamă şi mulţi delegaţi
care au luat cuvîntul, printre care tov.
Iosif Paşuth de la „Geramica“ Baru
M are, Victor Filip de la fabrica de
conserve, Ioan Danciu de la întreprin­
derea forestieră au relevat preocupa­
rea consiliului local al sindicatelor
H aţeg pentru aplicarea Directivelor
G.G. al P.M.R. cu privire îa criteriile
principale ale întrecerii socialiste.
In bătălia pentru calitate, colecti­
vele unor întreprinderi au obţinut re­
zultate de seamă. Cărămizile refrac­
tare fabricate la „Ceramica“ Baru
M are, ue pildă, rezistau înainte Ia ela­ mercial şi altele 4 în sectorul medico-
borarea a nouă şarje, acum rezistă la
unsprezece; produsele fabricii de con­
serve sînt mult căutate de consuma­
tori şi, în 1961, n-a existat nici un
refuz din partea beneficiarilor, deşi
conservele de fasole şi castraveţi se
produceau aici pentru prima d a tă ;
diferite sortimente de lemne livrate
de întreprinderea forestieră s-au bucu­
rat de asem enea de o notă bună în
ce priveşte calitatea.
La întreprinderea de industrie lo­
cală „Vasile R oaită“ din Nălaţ, echi-
•pa tîm plarului Iosif D ră g h in a dat
în 1961, peste plan, 15 g arn itu ri de
mobilă pentru bucătărie, iar cea con­
dusă de tapiţerul Constantin Petrescu
a d at — tot peste plan — 250 de
dormeze. Dar, din păcate, Ia această
întreprindere calitatea unor produse
mai este încă slabă.
Sînt cazuri cînd de aici se livrea­
ză mobilă de calitate necorespunză­
toare — spunea în cuvîntul său de­
legatul Aurel Rofaru. L ucrările de
finisai, lustruit şi încheiat, s-ar mai
putea îmbunătăţi. In afară de aceas­
ta, unele comenzi mtîrzie foarte mult,
fapt ce creează greutăţi beneficiarului.
Calitatea este un obiectiv de seamă
în orice muncă, şi comitetul sindical
de aici, îm preună cu noul consiliu
local al sindicatelor, trebuie să ţină
seama de aceasta în activitatea lor
de viitor. Ridicarea calificării munci­
torilor şl crearea cabinetelor tehnice
cu activitate bogată în toate întreprin­
derile, sînt căi importante care ajută
Ia îm bunătăţirea continuă a calităţii
produselor.
G rija faţă de om —
cerinţă primordială
Un obiectiv de seam ă a,l politicii
partidului nostru, care se realizează
zi de zi, este creşterea nivelului de
trai al oamenilor muncii, grija faţă
de viaţa şi sănătatea acestora.
Şi în acest domeniu, consiliul local
al sindicatelor din H aţeg a obţinut
realizări pe care lucrările conferinţei
//V EDITURA ACADEMIEI R.P.R.
a apărut
STOR
Istoria Romîniei cuprinde is­
toria patriei din cele mai vecni
tim puri (circa 600.000 ani î.e.n)
pînă în zilele noastre. Lucrarea,
realizată de un larg colectiv de
specialişti sub egida Academiei
R.P.R., reprezintă o m are valoa­
re ştiinţifică şi educativă. Scrisă
de pe poziţiile m aterialism ului
istoric, Istoria Romîniei sinteti­
zează rezultatele întregii activi-1
lăţi desfăşurate în ţara noastră
in domeniul cercetărilor istorice.
Volumul I, a p ă ru t în 1960,
conţine istoria patriei de la apa­
riţia omului pe teritoriul ţării
noastre pînă in secolul IX inclu­
siv. Sint prezentate închegarea şi
formarea orînduirii comunei pri­
mitive. apariţia şi consolidarea
orînduirii sclavagiste, formarea
statului dac incipient, stăpînirea
romană, lunga perioadă de tre­
cere spre feudalism etc. Volumul
)^ V V V V W W W V W V V V W V 'v V v V V V W V W W V v V i
IHKH&SBSKCTnKSeS
C o n te n e a locală
a sindicatelor
din raionul Ha ţeg
le-au scos în evidenţă. Sub îndrum i-
rea comitetului raional de partid,
consiliul local a! sindicatelor, împreu­
nă cu conducerea întreprinderii fores­
tiere, au creat brigăzi care s-au de­
plasat la gurile de exploatare pentru
a urm ări felul cum sînt aprovizionate
locurile de muncă cu alimentele ne­
cesare. Pe baza constatărilor făcute
şi ca urm are a m ăsurilor luate, s-a
asigurat transportul alimentelor în
bune condiţiuni, la timp şi în canti­
tăţi îndestulătoare la gurile de ex­
ploatare, la sectoarele forestiere şi la
depozitele finale. A sistenţa sanitară
s-a îm bunătăţit şi ca.
Tot o m anifestare a grijii faţă de
om este şi rezolvarea în termen a
celor 77 cereri ale m em bfilor de sin­
dicat, alegerea şi instruirea a 6 echi­
pe de control obştesc în domeniul co­
sanitar. Se poate adăuga aici şi fap­
tul că 474 sa laria ţi (din care 332 sînt
muncitori), au fost trim işi la odihnă
şi tratam ent, că s-au cheltuit aproa­
pe 581.000 lei pentru ajutoare de
sarcină şi lehuzie, ajutoare de boa­
lă etc.
G rija privind ap ărarea săn ătăţii şl
capacităţii de lucru a muncitorilor îşi
găseşte ilu strare şi în cei peste 340.000
Iei cheltuiţi pentru procuratul echi­
pamentului şi materialului de pro­
tecţie.
Despre activitatea
cultura!-educai? vă
Strîns' îm pletită cu celelalte forme
de educare a oamenilor muncii, acti­
vitatea culiural-educativă a fost cana­
lizată de comitetele şi grupe’’; sindi­
cale înspre sprijinirea realizării pla­
nului de producţie şi a îndeplinirii
angajam entelor luate.
Cele 150 de conferinţe cu teme pu­
nice, economice şi de cultură gene­
rală — ţinute în faţa colectivelor de
muncitori, ingineri şi tehnicieni din
întreprinderi — au contribuit mult
îa ridicarea nivelului politic, cultu­
ral şi profesional al oamenilor mun­
cii. Cele 18 biblioteci sindicale care
dispun de peste 10.500 volume, au
atras în jurul lor, num ai în 1961,
un num ăr de 1.385 cititori.
S -au creat din acest punct de vedere
condiţii mai bune şi muncitoriloi fo­
restieri — a spus tov. Ioan D anciu de
la I. F. H aţeg, în cuvîntul său. La
toate gurile de exploatare există acum
biblioteci volante ; acolo unde este. cu­
rent electric s-au dat aparate de radio
iar unde nu este sursă de curent elec­
tric s-au dat multe aparate de radio
portative. Cu toate aceslea, în activi­
tatea culturală a comitetelor şi grupe­
lor sindicale s-au m anifestat neajun­
suri destul de mari.
Dacă la „Ceram ica“ Baru Mare bi­
bliotecarul duce cărţile pînă şi la do­
miciliul muncitorilor, iar cele trei echi­
pe de teatru se pregătesc intens pentru
faza raio n ală a festivalului bienal de
teatru „I. L. G aragiale", la spitalul
unificat din H aţeg — după cum a spus
delegata Gonstanţa Bugner — nume­
roasele cărţi din bibliotecă stau fără
ca cineva să se îngrijească de popu­
larizarea şi prezentarea lor în rîndu-
rile salariaţilor. La întreprinderea „Va­
sile R oaită“, la sfatul popular raional
şi în alte părţi unde există posibilităţi
nu s-au creat brigăzi artistice de agi­
taţie şi nici alte formaţii de acest gen.
Pe bună dreptate tov. A tanasie Mc-
daru, delegat al membrilor de sindi­
cat din comuna Pui, a criticat pasivi­
tatea pe care consiliul local al sindica­
telor a manifestat-o faţă de organiza­
rea muncii culfural-educafive şi crea­
rea de formaţii artistice pe lingă sălile
culturale din întreprinderi. Tov. Nicc-
lac Nandrea a vorbit de asemenea des­
pre faptul că în munca sa, consiliul
local al sindicatelor nu a întreprins
acţiuni privind deplasarea unor forma­
ţii artistice ia cele cinci sectoare fo-
ü Oi i ü IE
./V'vf
se încheie cu tratarea problemei
fundam entale a istorici noastre
v e c h i: form area limbii şi a po­
porului romîn.
Volumul 1!, apărut în prezent,
cuprinde prima parie a orindui-
rii feudale (secolul X—XVI).
Principalele probleme abordate
in volum s î n t: apariţia, consoli­
darea şi dezvoltarea modului de
producţie feudal, apariţia pri­
melor formaţiuni politice feu­
dale incipiente pe teritoriul pa­
triei, formarea statelor feudale
Transilvania, Moldova şi Ţara
Romînească, dezvoltarea relaţii­
lor şi agravarea exploatării
feudale, răscoalele populare din
1437—1438, 1514, lupta eroică a
poporului romîn îm potriva inva-
z.iei şi a cotropirii otomane. Vo­
lumul se încheie cu epoca g lo ­
rioasă a lui Mihai Viteazul, cînd
se face prima încercare de unire
politică a celor trei ţări romîne.
.
ffiKü/sor; so c ia l ism u l u i
n ^BÉgaMgamwijggiBggMBgM M jw B a g jgiiBgTOiiBggBgsfTO ararvsr '-rrMsgMBnn,;a»«i
« itie r e , Ia gu rile de exploatare şi h
depozitele finale unde muncitorii fores­
tieri sînt dornici să vadă un program
artistic.
G mare parte din aceste lipsuri re
datoreso şi unor comitete ale sindica­
telor care nu acordă atenţia cuvenită
ereăril bazei m ateriale pentru desfăşu­
rarea unei largi activităţi cultural-- edu­
cative. Comitetul sindical comunal din
Glcpotiva n-a cheltuit anul trecut nimic
din sumele prevăzute în acest scop în
bugetul său. In alte cazuri, aceste ?u-
sne nu se cheltuiesa cu destul spirit
gospodăresc. Aşa s-a întîm plat la co­
m itetul sindicatului I. F. H aţe g unde
s-a cheltuit sum a de 3.000 Iei pentru
cum părarea unui aparat de fotografiat
(?), iar alţi 4.000 Iei pentru procurarea
echipamentului sportiv. Acest echipa­
ment „a prins bine“ unor salariaţi de
aici care, confundîndu-1 cu bunurile lor
personale,' şi-au permis să-l poarte in
timpul serviciului şi chiar şi acasă.
Oare aceste sume nu puteau primi o
destinaţie eficace, pentru o m asă mai
marc de muncitori şi în special pentru
cei de 1a gu rile de exploatare ?
Avînd în vedere lipsurile m anifestate
în acest domeniu al activităţii, confe­
rinţa a stabilit în hotărîrea pe care a
adoptat-o un ansam blu de m ăsuri care
să ducă la îndreptarea lucrurilor în
munca culfural-educaiivă.
îm bunătăţirea stîînîui
de muncă — chezăşia
succesului în activitatea
sindicală
Luînd cuvîntul, tov. Ioan Patiiineţ,
secretar al Comitetului raional de
partid, a scos în evidenţă sarcina deo­
sebit de însem nată pe care partidul a
încredinţat-o sindicatelor. Vo; biforul a
subliniat succesele şi realizările de
seam ă pe care le-a obţinut consiliul
local în activitatea sa de doi ani. Aces­
te succese au fost apreciate şi de con­
ferinţa locală a sindicatelor.
Totuşi — a spus în continuare tov.
Patiiineţ — în m unca consiliului local
sindical şi a biroului său executiv, s-au
manifestat multe lipsuri. Cea mai mare
parte din ele se datorcsc stilului de
muncă promovat de acesta. GonsiFul
local al sindicatelor nu a aplicat cu
consecvenţă în activitatea sa principiul
muncii colective. In cadrul biroului exe­
cutiv n-a fost analizat stilul de mun­
că, nu s-au dat îndrum ări şi indicaţii
m em brilor consiliului loca), nu s-a
controlat felul cum ei îşi desfăşoară ac­
tivitatea şi n-au fost. traşi la răspun­
dere pentru lipsurile manifestate în
munca lor.
Vorbitorul a relevat că viaţa dc or­
ganizaţie s-a îm bunătăţit în ultima pe­
rioadă, dar o m are parte din timp
m em brii consiliului nu luau parte la
şedinţele plenare, nu se deplasau pe te­
ren şi nu sc preocupau de rezolvarea
sarcinilor ce reveneau comitetelor şi
grupelor sindicale.
Comisiile pe probleme de pe lingă
consiliul local au fost create şi instruite
dar de felul cum muncesc ele, şi dacă
muncesc sau nu, nu s-a mai preocupat
nimeni.
Pentru înlăturarea acestor lipsuri şi
ţinînd scama că în faţa oamenilor mun­
cii din raionul H aţeg stau sarcini spo
rite, atit în industrie cît ş i.în ag ricu l­
tură, hotărîrea adoptată de conferinţă
prevede o serie de măsuri care aplica­
te In viaţă vor duce la îm bunătăţirea
stilului de muncă al consiliului local
al sindicatelor şi al biroului său execu­
tiv, la ridicarea activităţii sindicale la
nivelul sarcinilor.
•ir
In prima sa plenară, consiliul local
al sindicatelor din H aţeg şi-a ales bi­
roul executiv form at din 9 tovarăşi. Ca
preşedinte a fost reales tov. Ioan Zlă-
tioru.
PE TR E FA KCAŞIU
responsabil al stibredacţiei noastre
voluntare din Haţeg
Muncă însufleţită
In aceste zile colectiviştii clin
satul Ruşi, raionul Haţeg mun­
cesc cu multă însufleţire la fer­
tilizarea păşunii. Pînă în pre­
zent ei au curăţat de mărăci-
nişuri şi muşuroaie peste 20 ha.
şi au îngrăşat o mare parte din
păşune.
Concomitent cu aceste lu­
crări, o echipă de colectivişti
transportă zilnic mari cantităţi
de lemn, piatră şi nisip în ve­
derea începerii lucrărilor de
construcţie a unei maternităţi
şi a unei Ingrăşătorii pentru
porci. IOAN PETRESCU
corespondent
—O—
ar fi dacă...
. . . l i b r ă r i a d i n S e b e ş> a r f i m a i $ încercări numai fete — se na Mureş şi multe altele.
p ro m p t şi bin e a p ro v izio n ată
cu c ă rţi noi, p re c u m şi cu un ele
rechizite m u lt c ă u ta te , ca : do­
sare cu şină, ascu ţito are, p a s­
tă de lip it, creio an e co lo rate etc.
(D O R IN LADARU — co resp o n ­
d en t).
...la b ib lio te c a din H ă ră u s-a r
resp ecta o ra ru l de fu n cţio n are
şi c itito rii n -a r m ai fi nevoiţi
să aştep te ore în treg i după b i­
b lio te c a ră . (C. SA N D U — c o re s­
p o n d en t)
...ar e x ista o ev id en ţă m ai c la ­
ră a c ă rţilo r la b ib lio teca din
Ş oim uş, p e n tru a n u m a i ii a-
ru n c a te In n eo rîn d u ială peste
to t p rin sa la de le c tu ră (R . N I-
COLAE — co resp o n d en t)
paf. 8
Prin şcolile
din regiune
OOOOOOO >00000o
g • La Şcoala medie din g
o Simeria, ne scrie Iov. Ro- o
o dica Bordeianu, elevă în %
0 clasa XI-a, a avut loc de g
curînd concursul cultural- g
Metalurgistul Cugir — In Cupa R. P. R. Ia fotbal artistic al pionierilor şl g
şcolarilort faza inter clase, o
Voinţa B la j 4—0 (0—0) C.F.R. Sîineria — Misses*
Colectivele de elevi au L
'Metalurgiştii, în prima repri­
ză, au subapreciat adversarul şl prezentat spectacole iute- g
nu au reuşit să fructifice oca­ resante şi variate, alcătui- g
ziile clare de gol. Oaspeţii, în
prima repriză, au avut două o- te din poezii, scenete, pro- 6
cazii clare, dar le-au ratat.
'Stadionul din Simerîa a găz­ Magheţ trimite înainte lui Nis- grame ale brigăzilor artis- $
Publicul spectator a Încurajat duit duminică intilnirea de fo t­ tor, acesta driblează clţiva apă­ tice de agitaţie etc. Rezul- g
echipa oaspe care a jucat cu bal dintre echipa C.F.R. din lo­ rători şl înscrie pe sub portar.
mult elan, dovedind o bună con­ calitate şl Minerul Deva, con­ Fotbaliştii din Simeria luptă să ţaţele concursului au do- g
diţie fizică. reducă din handicap, insă apă­
ţină pentru Cupa R.P.R. rarea oaspeţilor respinge toate vedit că mai bine pregă- g
in repriza a doua, gazdele pun In prima parte a meciului, atacurile. Piuă la sfirşitul m e­
stăpînire pe joc dar ratează In ciului mai reţinem ocaziile de g tite au fost clasele XI-U, o
continuare, in min. 75 scorul era ambele echipe luptă pentru a a înscrie, ratate de Delios, Sima,
încă alb. Metalurgiştii sint acei deschide scorul dar nu reuşesc. Crăeiuneac şl Capră. Ultimul de X X-R, XI-R şi IX-A. S
care înscriu apoi în 10 minute Aceasta din cauză că unii ata­ la numai clţiva metri a tras pc
patru goluri, prin Bulbucan (2), canţi au ratat bune ocazii de lingă bară. S-au remarcat Cră- a 2® Tov. Maria Olteanu
Focşa şi Boitoş. a înscrie. 'Astfel, Maglieţ, Nis- ciuneac, Olteanu şi Capră de
$ de la Şcoala de 8 ani din L
Gazdele, deşi au învins, nu au tor şl Delios de la oaspeţi şi la gazde, Nistor, Buciuceanu,
jucat la adevărata lor valoare. Capră de la gazde, ratează g Apoldul de Jos, raionul g
Compartimentul înaintării a lă­ ocazii bune. Stănilă şi Petică de la oaspeţi.
sat mult de dorit, de multe ori ei
nu se găseau, şi întîrziau la in­ La reluare, oaspeţii par mal A arbitrat cu scăpări Petre
tercepţia mingii. hotăriţi să ciştige această Intll- o Sebeş, ne scrie despre gri- g
nire. In min. 53, Marin deschide Sotir (Mediaş). o fa ce o manifestă cadrele
M . V ÎLCEA N U bine pe Delios şl acesta reia
în plasă: 1—0 pentru Minerul IOAN SIMION 2 didactice de a lega cunoş-
corespondent Deva. După numai un minut,
corespondent g tinţele teoretice de practi-
Dlnamo B arza—Dinamo g că. Astfel, pentru ca la
Barza tinerel 6 —5 (6 —0) O materia cunoştinţe agii- g
o cole, capitolul intitulat o
Duminică, dinămoviştil din
Erad şi-au continuat pregătirile
în vederea reluării campionatu­ 2 „Mecanizarea agriculturii“ %
lui regional de fotbal, jucînd cu g să fie cît mai bine inţe- g
echipa de tineret. In prima re­
priză formaţia l-a a făcut un Ies, elevii, sub conducerea o
joc bun, atacanţii în formă bu­
nă reuşind să înscrie de 6 ori
prin Bicu (4), Rădiţă şi Schlet. 2cadrelor didactice, s-au o
In repriza, a doua formaţia de deplasat la S.M.T. Mtercu-
tineret este întărită cu Stoia, rea. Aici, tov. Ion Crăciun,
Griş, Volî şi portarul Şlotăr. In
continuare, cei care domină te­
renul sînt cei din echipa de ti­ Spartachiada de iarnă a tin e re ta la i tehnician, a explicat din
neret. Ei î ceriu de cinci ori prin
Băloiu (2), Palier (2) şi Firică. ce piese se compune un
M. SUSAN Cu cîteva zile în urmă, în ora­ nu şi Vasile Niţu la trîntă, Oprea tractor, funcţionarea mo­
şul Lupeni s-a desfăşurat etapa Mircea la tenis de masă şl Ma- torului etc. Rezultatele
c espondent a doua a întrecerilor sportive ria Moisiuc la săniuţe.
din cadrul Spartachiadei de iar­
nă a tineretului, la disciplinele Iată cîştigătorii cîtorva probe acestei vizite s-au văzut 2
din cadrul acestor întreceri.
haltere, şah, săniuţe, tenis de cu ocazia ascultării la cla- C
I-IALTERE: categoria pînă la g să cînd elevii au dat numai
masă şi trîntă. 55 k g .: Iacob Traicovlci, cate­
Popularizarea întrecerilor spor­ goria 55-65 kg. Iuliu Kovacs;
categoria 65-75 kg. Nicolae Pre- g răspunsuri bune.
tive făcută din timp, mobiliza­ cup ; categoria peste 75 kg. To­
rea tineretului din asociaţiile rna Apostolescu — toţi de la Mi­
sportive precum şi buna organi­ nerul Lupeni.
zare făcută de asociaţia sportivă 0 De curînd, ne scrie
Minerul Lupeni, a asigurat celor ŞAH : b ă ieţi: Gheorghe Ale-
xandrescu (Preparatorul Lu­ o tov. Pavel Blaga, la Gru- o
peste 80 de concurenţi condiţii peni) ; fe te : Marinela Savu
bune pentru desfăşurarea Între­ (Straja Lupeni). o Pul şcolar minier din Ghe- 2
cerilor. In cadrul acestor între­ g Iar a avut loc solemnita- g
TENIS DE MASA : simplu bă­
ceri am reţinut comportarea bu­ ieţi : Mircea Oprea (Minerul II g tea luminării unor premii g
nă a unor tineri ca Nicolae Prc- Lupeni); simplu fete: Maria g celor mai merituoşi elevi, o
Musti (Straja Luneni) .
cup la haltere, G-rigore Regîea- 2fruntaşi la învăţătură şi
S. BĂLOIU
I. CIORTEA in activitatea extraşcolară. g
corespondenţi Printre cei premiaţi se nu- Vo
mără elevii Stela Truţă, g
Ene Dănăilă, Gheorghe Po- o
toceanu, Ion Dogaru şi S
alţii. g
o
oooooc-oooooooooooooooooo
11 MARTIE 1962
In secţia monlni a maşinilor de cusut de la U.M. Cugir PROGRAMUL I : -5,-10 P rogram de Ion ,,L iturghia dc la m iezul nopţii“ de
a fost introdus un punct de autoseivire a muncitorilor cu polci şi m a z u rc i; 5,30 Melodii popu­ P eier K a rv a ş ; 12,00 M uzică populară
ziare. lare ro rn în eşti; 6,10 „C întăm partidului din A rd e a l; 12,30 C oncert de p r în z ;
sla v ă “ — program de c în te c e ; 6,30 F.- 13,05' V ălsuri interpretate de fanfară ,
ÎN FOTOGRAFIE: Muncitorii din secţie' îşi ridică ziarele misiunea pentru s a te : Lucrări de în­ 14.00 M uzică din o p e rete; 14,30 M uzi­
proaspăt sosite. grijire a p ă ş u n ilo r; 6,45 S alu t voios că populară rusă ; 15,10 P ro g ram e m in
de p io n ie r; 7,40 Sfatul medicului: D es­ zicale alcătuite de a s c u ltă to ri; 15,40
Comandă pre valoarea nutritivă a alim enielor; Muzică uşoară ro m în easc ă; 16,15 Vor-,
7,45 Jocuri populare rornîneşti interpre­ beşte M oscova; 17,15 M uzică de e s­
jWv- tate la diferite instru m eîite; 8,30 M u­ tr a d ă ; 17,30 In slujba p a tr ie i; 18,00
zică de estradă în interpretarea form a­ Tineri interpreţi de muzică populară ro­
Mecanicii de întreţinere de fost făcute cu toată răspun- ') ţiilor so v ietice; 9,00 Concert de muzi­ mînească : cîntăreaţa Gcorgeta Anghel
că din o p ere; 10,08 T eatru la micro- şi fluieraşul Ion S asu ; 19,00 Ju rn alu l
la puiul principal al minei derea, iar pe buletin s-au in- L s a te lo r; 19,25 Gintă orchestra de m u­
14 MARTIE 1952 zică populară „Brîuleţul“ din C onstan­
r Lonea verificînd cablul ma­ scris asemenea date care au ) DEVA : Caidul; La capătul ţa ; 20,20 Jocuri populare ro rn în e şti;
şinii de extracţie au consta­ putut servi mecanicilor să ia \ drumului ; HUNEDOARA : In-
tîlnire pe cablu ; SEBEŞ : Doc­ 20,30 Noapte buna, c o p ii: „Copăcelul",
tat unele mici deficienţe. Se cele mai corespunzătoare mă- j torul din Bothenow ; E lung
drumul pînă acasă ; PETRO­ după o idee de L. K u z n e ţo v ; 20,40
impunea deci verificarea lui suri. Comanda urgentă a fost \ ŞANI : Fii fericită, Ani !; Ma­
rele, război; ALBA IULIA; Nu Din viaţa de concert a C a p ita le i; 21,15
imediată la probele mecanice, terminală intr-o singură zi, \ te lăsa niciodată ; Hoinarii;
ORAŞTIE : Soseşte circul; Şapte Cine ştie cîştigă (relu are) ; 22,30 Din
pentru a se stabili gradul de astfel că munca la puţul mirese pentru şapte fr a ţi; SI­ cîntecele şi dansurile popoarelor;
MERIA : Nu te lăsa niciodată;
uzură şi măsurile ce trebuie principal de extracţie al m i­ HAŢEG: Taina cetăţii; BRAD: PROGRAM UL I I : 13,15 C arnet de
Insula fără n u m e; LONEA : re p o rte r; 13,25 Melodii populare ro-
luate pentru remedierea nei Lonea nu a cunoscut Bufonul regelui; TEIUŞ: Spec­ m în e şti; 15,00 Cîntece şi jocuri de pe
tatori în ofsaid; ZLATNA: întinsul p a trie i; 19,30 D in literatu ra
eventualelor deficienţe in stagnări. Din subteran s-a Dragostea şi pilotul secund; R. D. G erm an e; 19,40 M uzică populară
IL I A : Regele Neapolului ; ro m în easc ă; 21,50 In stan tan e e cu ltu ra­
viitor. trimis la suprafaţă cărbunele | APOLDUL DE SU S: Muntele. le dintr-o regiune complet colectivizată.
Acest lucru se face numai extras. BULETINE DE Ş T IR I: 5,00; 6,00;
7,00; 10,00; 13,00; 15,00; 17,00;
de către laboratorul mecanic ...E doar un simplu aspect ^ 20,00; 22,00; 23,52 - 23,55 (p ro g ra ­
mul, I) 12,00 ; 14,00; 16,00 !18,00 ; 21,00 ;
al U.R.U.M. Petroşani. Pen­ din munca unui colectiv mic, ) 23.00 (program ul II).
tru a nu stin• __________ _ dar harnic şi < CONSUMATORI!
glicri însă pro­ Din carnetul ' entuziast. Şase *} Unităţile de ali­
cesul de pro­ tovarăşe femei, | m entaţie publică aie
ducţie al mi- DE REPORTER desfăşoară o
\ nei, incercări- muncă plină ’ cooperaţiei
$ le de laborator cjg raSp un(Jere ; \ de consum
j trebuiau făcute cit mai re- încercări dc laborator a ca- Ş din raioanele :
ţ pede. De aceea, pe buletinul blurilor de la puţuri şi funi- 1 ALBA, BRAD, HA­
x care a însoţit bucata de ca- culare. Fiecare analiză este Ş
f blu trimis la laborator s-a executată cu multă precizie ŢEG, ORAŞTIE,
) scris : „f.f. urgent şi întotdeauna la termenul
i Ca de obicei, cînd la labo- stabilit. Sosesc aici pentru PENTRU 24 ORE ILIA ş l SEBEŞ
( ratorul de încercări mecanice încercări, cabluri de la minele Vreme nestabilă cu cerul mal mult vă oferă un bogat
sortiment de
preparate
L din cadrul U.R.U.M. Petro- din Valea Jiului ca şi de la o acoperit. Vor cădea precipitaţii sub culinare
v şani sosesc asemenea buletine serie de întreprinderi din ţară formă de ploaie iar în regiunea de
j pentru analiză, fetele — căci cura sint Trustul aurului munte sub formă de ninsoare. Tem­
\ aici lucrează la maşinile dc Brad, Trustul Muntenia, Oc­ peratura staţionară. Ziua va fi cu­
prinsă între 4 şi 9 grade iar noaplea
adună şi discută împreună In mai multe rinăuri pe între 4 şi — 1 grad. Vîntul va sufla,
cu conducerea laboratorului adresa laboratorului au sosit
în cîteva minute fiecare ce scrisori de mulţumire pentru potrivit cu intensificări temporare din
are de făcut. Şi, fără a opri calitatea analizelor de labo-
celelalte încercări mecanice, rator, pentru răspunderea cu nord-vest. If
se dă prioritate celor urgente. care au fost executate şi res­
pectate. ba uneori chiar e.c. Ue LIMETÎTARA PDW&
Şi de data aceasta fetele scurtarea termenelor. De alt­
de la laboratorul mecanic fel, In fiecare lună, printre prin magazinul nr. 5 din strada Piaţa
secţiile fruntaşe in întrece­ Unirii nr. 15, îace abonam ente de lapte
s-au dovedit tot atit de ope­ la domiciliu pentru locatarii din blocu­
rative. In numai o zi s-au rea socialistă la U.R.U.M. Pe­ rile noului cvartal, cvartalul i. A. Gagarin
efectuat toate încercările m e­ şi Aurel Vlaicu.
canice de tracţiuner răsucire troşani se numără şi labora­
şi îndoire alternativă la ca­ torul mecanic.
blul de la puţul principal al
minei Lonea. Încercările au V. FUR1R