Page 40 - 1962-03
P. 40
png. 4 bromos m m m sm m w Nr.' 2243
nmaxvitucu:-. nxrana *<&v»wnaigiaw.iAaaaB^^
1
Programul avioiului continuu ULTIMELE STIEI ULTIMELE ŞTIR I
producţiei agricole a U.R.S.S
va fi îndeplinii şi depăşii
Cuvîntarea de închidere rostită de N. S. Hruşciov
la Plenara C. C. al P.C.U.S.
MOSCOVA 11 '('Agerpres). —-TASS transmite textul rezumat, recunosc succesele indiscutabile C onsfătuirea Pentru interzicerea folosirii armelor nucleare
ca cuvlntării de închidere rostită de N, S. Hruşciov, prim-se ale Uniunii Sovietice în dezvol
cretar al C.C. al P.C.U.S., Iu Plenara C.C. al P.C.U.S. tarea agriculturii, industriei şi re p re z e n ta n ţilo r Scrisorile adresate de A. A. Gromîko secretarului general provizoriu al O.N.U*
culturii. Ele scriu că viaţa în
Se poate spune cu curaj că In cuvlntarea sa, N, S. Hruş U.R.S.S. devine an de an mai C om itetelor MOSCOVA 12 (Agerpres). — nu deţin arma nucleară să-şi Guvernul sovietic sprijină în“
Programul avîntului continuu al ciov a făcut câteva observaţii frumoasă, oamenii sînt bine îm TASS transmite :
producţiei agricole, adoptat de privitoare la organizarea mun brăcaţi, energici şi plini de în de colaborare ia angajamentul să nu o pro trutotul hotărirea cu privire la
Congresul al XXII-lea al Parti cii ştiinţifice în agricultură. credere în ei. Guvernul sovietio acordă o
dului, va fi nu numai îndeplinit, b a lc a n ic ă d e ia S ofia mare însemnătate propunerii cu ducă, să nu o însuşească şi să transformarea Africii într-o zo“
ci şi depăşit întocmai ca şi pro. Pot fi citate numele multor tntr-adCvăr, forţele şi posibili privire la convocarea unei con
gramul producţiei noastre indus glorioşi oameni de ştiinţă sovie tăţile noastre sînt uriaşe 1 SOFIA 12 (Agerpres). — ferinţe speciale pentru semna nu permită amplasarea acestei nă denuclearizată şi cheamă
tici care în ţa ra noastră se nu a declarat N. S. Hruşciov. El şi-a Cea de-a doua consfătuire a rea unei convenţii cu privire la
triale, a declarat N. S. Hruşciov. m ără cu zecile şi eu sutele. exprimat convingerea că la ur reprezentanţilor Comitetelor de interzicerea folosirii armei nu arme pe teritoriul lor. toate celelalte state şi în pri“
Aceşti oameni sînt îndrăgostiţi mătoarea plenară a Comitetu colaborare balcanică şi-a con cleare.
Vorbitorul a arătat că dezvol- de pămînt, îşi consacră toate lui Central ţara se va prezenta tinuat lucrările la I I martie. Uniunea Sovietică este gata mul rînd puterile care deţin ar
tind necontenit industria, întă forţele sporirii avuţiei naţionale. cu cei mai buni indici de pro Andrei Gromîko, ministrul
rind apărarea ţării, partidul şi ducţie, iar ei vor îi cei mai buni La discuţiile pe marginea ra Afacerilor Externe al U.R.S.S., să-şi ia angajamentul de a nu ma nucleară la respectarea a“
guvernul vor găsi şi vor aloca Poporul aşteaptă de Ia oame indiferent de ce timp va fi. portului prezentat de academi a făcut cunoscut acest lucru în
suficiente mijloace pentru agri nii săi de ştiinţă lucrări care să cianul Sava Ganovski, preşe scrisoarea adresată secretaru transmite arma nucleară, pre cestei hotărîri.
cultură. Poporul sovietic poate să fie dintele Comitetului bulgar pen lui general provizoriu al O.N.U.,
Îmbogăţească cu adevărat ştiin convins că partidul şi Comite tru colaborare şi înţelegere în ca răspuns la o scrisoare a lui cum şi informaţiile referitoare Uniunea Sovietică consideră1
N. S. Hruşciov a subliniat că ţa. Trebuie să dezvoltăm ştiin tul său Central, Comsomoluî, Balcani şi a raportului prezen U. Thant decurgînd din rezo
trebuie să se facă totul pentru ţa, să-i stimulăm pe oamenii toţi lucrătorii din sovhozuri, col tat de S. Merkuris, preşedintele luţia în această problemă adop ia fabricarea ei altor ţări dacă ’de datoria sa să-şi aducă con
care îmbogăţesc pvoducţia cu hoznicii şi colhoznicele, munci Mişcării elene pentru înţelegere tată la recenta sesiune a O.N.U.
ca încă anul acesta şl anii vii realizări ştiinţifice şi c u ’perfec torii din industrie care prin In Balcani, au p a rtic ip a t: fostul S.U.A., Anglia şi Franţa îşi vor tribuţia la aplicarea în practi
tori să devină ani de cotitură, ţionări. munca lor ajută agriculturii, îşi ministru al Afacerilor Externe, Încheierea acestei convenţii,
pentru ca poporul sovietic să vor înmulţi eforturile şi vor face vicepreşedintele Mişcării elene se spune în scrisoarea lui Gro lua angajamente exact asemă că a propunerii Poloniei cu
simtă o Îmbunătăţire considera Oamenii de ştiinţă şi in pri- faţă sarcinii trasate de Congre pentru înţelegere în Balcani, mîko, trebuie să constituie un
bilă în aprovizionarea cu produ mul rînd academiile de ştiinţă, sul al XXII-lea, vor asigura în Pericle Arghiropulos, conducă pas important în direcţia inter nătoare. :i; - privire Ia crearea unei zone de-
se animaliere. „Avem toate po reprezentanţii de vază ai ştiin deplinirea Programului partidu torul delegaţiei Ligii iugoslave zicerii complete a armei nuclea
sibilităţile pentru aceasta“. ţei sovietice trebuie să se gîn- lui nostru în domeniul agricul pentru pace, independenţă şi re şi scoaterea ei din armamen După cum se subliniază în nuolearizate în Europa centra
dească cum să deschidă mai turii. egalitate în drepturi a popoa tele statelor.
Acum, lucrul cel mai impor larg porţile spre ştiinţă tinere relor Dobrlvoe Vidici, preşedin scrisoare, guvernul sovietic lă, a Republicii Populare Chi
ta n t şi cel mai urgent este să tului. Ţara noastră s-a situat pe po tele Comitetului romin pentru Amintind de apelurile Uniu
se obţină o mai bună folosire ziţii avansate. Cele mai dezvol. colaborare şi înţelegere reci nii Sovietice adresate S.U.A., consideră necesar să atragă a- neze cu privire ta crearea unei
a tehnicii şi utilajului, să se or N. s, Hruşciov s-a declarat de tate ţări capitaliste îşi propun procă între popoarele din Bal Marii Britanii şi celorlalte sta
ganizeze mai bine munca în col acord cu tovarăşii care au ridi sarcina de a ajunge din urmă cani, Mihail Ghelmegeanu, se te de a-şi asuma obligaţia so tenţia statelor membre ale zone denuclearizate în regiunea
hozuri şi sovhozuri. cat problema necesităţii revi U.R.S.S.,în domeniul ştiinţei, în- cretarul general al Ligii iugos lemnă şi necondiţionată de a
zuirii statutului arteluiui agri văţămîntului, culturii. lave pentru pace, independenţă renunţa la folosirea armei nu O.N.U. că răspîndirea pe viitor Extremului Orient şi în bui
N. S. Hruşciov a vorbit des col. şi egalitate în drepturi a po cleare şi a celorlalte tipuri de
pre marea importanţă a porum Ţara noastră şi oamenii noştri poarelor, Miroslav iVitorovici, arme de exterminare în masă, a armei nucleare ar împiedica Oceanului Pacific, precum şi a
bului care, cultivat cu pricepe Acum am adoptat programul au deschis calea în Cosmos. vicepreşedintele Comitetului bul A. Gromîko subliniază: „Gu
re, va aduce poporului o marc partidului, urmează să elabo Prin aceasta ei au deschis aceas gar pentru colaborare şl înţe vernul sovietic a primit cu deo realizarea unei înţelegeri ca în planurilor asemănătoare în ce
avuţie. Vorbitorul a amintit că, răm noua constituţie a U.R.S.S. tă cale altor ţări şi altor popoa legere în Balcani, academicianul sebită satisfacţie faptul că acum
aşa cum a dovedit experienţa a Pe baza acestor documente-pro- re. Acum oricine poate să efec Petko Stainov, membrul în de Organizaţia Naţiunilor Unite anumite regiuni geografice să priveşte Orientul Apropiat şi
mii de gospodării din diferite gram va fi elaborat şi prezentat tueze asemenea zboruri dacă vor legaţia Comitetului romin pen s-a pronunţat în favoarea a-
zone ale ţării, porumbul poate spre aprobare Congresului col fi create nave cosmice. Iar oa tru colaborare şi înţelegere re doptării acestui angajament de se interzică fabricarea şi am Mijlociu, a Balcanilor şi Adria“
să fie cU't'liVat cu succes pe în meni curajoşi se vor găsi in ciprocă între popoarele din Bal către state“.
tregul teritoriu al Uniunii So hoznicilor noul statut al artelu orice ţa ră şi se vor putea efec cani Vasile Florea, membrul Co plasarea acestei arme de ex ticii şi a altor regiuni ale lu
vietice. iui agricol. tua un număr nesîîrşit de zbo mitetului bulgar Metcdl Popov, încheierea convenţiei, se spu
ruri în Cosmos. ne în scrisoare, ar contribui terminare în masă. mii.
Vorbitorul a relevat că o seri •Vorbitorul a amintit că în membrii delegaţiei Mişcării ele la destinderea încordării inter
oasă atenţie trebuie abordată 1953 s-au vândut prin comerţul Muncitorii şi muncitoarele, ţă naţionale, la întărirea încrede ’TSSSL. ' aer
producţiei îngrăşămintelor mi de stat 1.757,000 tone carne şi ranii şi ţărăncile pe care arîs- ne pentru înţelegere In Balcani, rii între state, şi ce este deo
nerale. EI a arătat că va trebui produse 'din carne, iâr în 1961 fccraţii îi considerau ca infe. sebit de important, la rezolva D e z a rm a re a g e n e ra lă şS l o b i i —
poate să se convoace o plenară — 4.033.000 tone. riorî, şi-au dovedit în practică deputatul Eda loanidis Evan- rea problemei dezarmării ge- binefacere penfru întreaga om enire
a Comitetului Central al p arti capacităţile în ştiinţă, tehnică, norale si totale.
dului sau o consfătuire pentru ACiim ne criticăm nu pentru aria, cultură. Aşa că, tovarăşi, ghelidis, deputatul Partidului Raportul unui grup internaţional de experţi
a analiza încă o dată sarcinile că am făcut puţin, ci pentru şi în agricultură, unde acum nu Intr-o altă scrisoare adresa
dezvoltării continue a industriei că trebuie să facem mai mult sîntem la nivelul unor ţări ca Liberal din Grecia, fost ministru tă lui U. Thant, A. Gromîko NEW YORK 12 (Agerpres). — prezent în domeniul militar poate fi rea-
chimice. şi pentru că putem să facem Emanuil KObris. reafirmă poziţia guvernului so La 11 martie a fost dat publicităţii Uzată spre binele tuturor ţărilor şl că
mai mult dacă vom folosi în pitaliste dezvoltate, le vom ajun vietic în sensul că statele care raportul unui grup internaţional de ex va duce la îmbunătăţirea condiţiilor
Oprindu-se asupra unor pro mod raţional posibilităţile noas perţi, alcătuit din economişti’ şi pro economice şi sociale în lume“. Totodată,
bleme organizatorice în legătu tre. ge din urmă şi le vom depăşi. fesori universitari din zece ţări — ei menţionează că trecerea de la in:
ră cu conducerea agriculturii, U.R.S.S., Marea Britanie, Sudan, Pa dustria de război la cea de pace şi
N. S. Hruşciov a arătat că acum Dacă nu am îi urmat linia Greutăţile vor fi biruite, a kistan, R.P. Polonă, S.U.A., Franţa, In: readaptările necesitate efectuate după
spre creşterea veniturilor reale dia, Venezuela şi R.S. Cehoslovacă — cel dc-al doilea război mondial au fost
principala problemă a agricul ale populaţiei, îndeosebi a cate declarat N. S. Hrtfşclov. Avem cu privire la efectele dezarmării ge de o amploare mult mai mare şi au
turii este o problemă organiza goriilor de muncitori şi func nerale şi totale asupra economiei mon fost mai complicate decît cele care ar
torică — selecţionarea şi instru ţionari cu salarii mici, a conti o industrie bună, o ştiinţă avan- diale. Grupul a fost însărcinat de Adu fi determinate astăzi de o dezarmare
irea oamenilor. In acest dome nuat vorbitorul, cu aceeaşi can narea Generală O.N.U. să elaboreze generală şi totală.
niu un rol important sînt che titate de mărfuri de larg con sată, cadrele noastre sînt capa acest raport care va li înaintat mem
mate să-l aibă direcţiile de pro sum şi de produse alimentare brilor ţărilor participanie la Conferin In raport, se subliniază în acelaşi
ducţie colhoznice.sovhoznice. am fi avut chiar surplusuri. bile să îndeplinească cele mal ţa pentru dezarmare de la Geneva, pre:
timp că ţările slab dezvoltate vor avea
Agricultura este una din la intr-un stat capitalist, a spus mari şi cele mâi complexe sar. cum şi Gonsiliului economic şi social
turile principale ale întregii noa N. S. Hruşciov, capitaliştii ar fi cini. numai dc cîştigat de pe urma lichi
stre vieţi de producţie. Comu urcat intr-o clipă preţurile, ar al O.N.U. şi Adunării Generale O.N.U.
nismul nu poate fi construit fi fost create condiţii în care dării încordării internaţionale, iar dez
fără o industrie modernă, puter zeci de milioane de oameni n-ar In raport se subliniază că dezarma
nica şi bine dezvoltată. Bar co fi putut să obţină produse. Se voltarea lor economică ar fi accelerată
munismul nu poate fi construit cunosc multe ţări în care maga rea generală şi totala „ar constitui o
nici fără o agricultură multi zinele gem de mărfuri, iar oa ca urmare a ajutorului ţărilor indus':
lateral dezvoltată. menii flâmînzesc, merg desculţi binefacere absolută pentru întreaga
şi dezbrăcaţi. trializate dezvoltate.
în societatea noastră sovietică,
a subliniat N. S. Hruşciov, pro In S.U.Ă., ţa ră cu. un înalt omenire" şi că problemele ridicate de j
blemele dezvoltării agriculturii nivel al producţiei agricole, a
trebuie să fie întotdeauna spus vorbitorul, există mulţi oa culturală dezarmare pot fi rezolvate de toate Declaraţia Prezidiului
In centrul atenţiei întregului meni îlămînzi. In S.U.A. există, rom anească la Gotefsorg ţările, indiferent de sistemul lor eco Consiliului partizanilor
partid, întregului popor.' peste cinci milioane de şomeri nomic sau social. Subliniind că cheltu-
totali, fără a.i mai pune la so -•V -K /v-V . ielile militare actuale — care sînt apre- păcii din A ustria
N. S. Hruşciov a relevat că coteală pe Şomerii parţiali. In- ciate la cifra de aproximativ 120 mi
lucrările acestei plenare produc trucît aceşti oameni şi mulţi
tuturor o profundă satisfacţie. alţii care au salarii mici, nu f STOCKHOLM 12 (Ager- é,;.A ' liarde dolari anual — constituie „o VIENA 12 (Agerpres). -
Cuvântările rostite de partici au cu ce să' cumpere produse, gravă primejdie politică“ şi impune „o Buletinul „Stimme der Zeit" a pu
panţii la plenară dovedesc că, in magazine există multe m ăr / preş). — Exerciţii militare ale voluntarilor indonezieni care se pre- grea povară economică şi socială" ex blicat declaraţia Prezidiului Consiliu
incâ de pe acum ne-am ridicat furi, apare criza de suprapro ţ La 8 martie a.c. a fost gătesc în vederea eliberării Iri anului de Vest. perţii au ajuns la concluzia că într-o lui partizanilor păcii din Austria, în
pe o treaptă superioară în în ducţie. ) organizată la Goteborg, in mmc dezarmată guvernele vor putea care se cere ca marile puteri şi în
> aula Şcolii superioare, o IN CLIŞEU : Exerciţii ale voluntarilor in Piaţa Indepen acorda o atenţie mai mare învăţămîn- primul rînd S.U.A şi Uniunea So
ţelegerea problemelor de pro N. s. Hruşciov a constatat că ) seară culturală romlneas- denţei din Djakarta. tului, sănătăţii, ridicării nivelului de vietică să realizeze dezarmarea ge
ducţie .ale agriculturii. numeroase publicaţii burgheze ? că, de către filiala aso- trai, asigurărilor sociale, ştiinţei şi ar nerală şi totală, precum şi interzice“
L ciaţiei ăe prietenie Sue telor. Ei adaugă că dezarmarea va rea armei nucleare şi experienţelor cu
Apelul C.C. al P.C.U.S. permite intensificarea colaborării inter această armă. Tratativele cu privire
dia—R.P.R. din acest oraş. naţionale în domeniile folosirii ener fa dezarmare, care vor începe în ziua
Profesorul Nils Älroth a giei atomice în scopuri paşnice, cerce de 14 martie Ia Geneva, pot căpăta
ţinut conferinţa „160 mile tărilor spaţiale, explorării Arcticei şi o importanţă excepţională, se Spune
prin R o m în i a ilu s tr a tă Antarcticei, transformării climei unor în declaraţie, dacă toţi participanţii Ja
cu diapozitive. In conti mari regiuni de pe pămînt. tratative vor tinde în mod serios sjfri
nuare, au fost prezentate realizarea unui acord cu privire la
film ele: „O poveste caîn Autorii raportului arată că „nu tre: dezarmarea generală şi totală. Re
basme11 şi „Mamaia“. Ma buie să existe îndoieli că trecerea la centa hotărîre a S.U.A. şi Marii Bri
scopuri paşnice a resurselor folosite în tanii de a relua experienţele cu arma
nifestarea s-a bucurat de
succes.
adresat oamenilor sovietici atomică în atmosferă nu poate să
MOSCOVA 12 (Agerpres). — tiginoasă şi puternică a pro 3-neeţtt m arta eonfauntare. afişat de comentatorii occidentali. Co aducă decît prejudicii acestor tra
TASS transm ite : ducţiei agricole“. tative.
mentatorul agenţiei United Press Inter:
„Dezvoltarea impetuoasă şi Ca şi piuă acum una din naţional prevede că la Geneva se vor
continuă a agriculturii este o principalele sarcini este spori înregistra „puţine rezultate concrete,
importantă piatră de hotar a rea prin toate mijloacele a pro
comunismului Ia care trebuie ducţiei de cereale, baza întregii Palatul Naţiunilor din Geneva va fi, Suedia, două asiatice: rndia şi Biruia: ior occidentale au anunţat aceasta, în sau chiar deloc". Acest pesimism este, Pe
să ajungem cu fovţele întregu producţii agricole. în locul sis începind de miercuri, obiectul atenţiei nia, trei africair : R.A.U., Ethiopia şi acelaşi timp ei au comunicat hotărirea desigur, legat de insistenta promovare
lui partid, întregului popor, cu temului’ de agricultură cu ierburi generale, devenind teatrul unei vaste Nigeria, două latino-americane: Bra lor de a relua experienţele cu arma în Occident a cursei înarmărilor. Am de ia G eneva
toată puterea orindairii sovie- trebuie să se introducă pe scară confruntări în legătură cu problema zilia şi Alexie. Componenţa largă a co nucleară în atmosferă. ploarea dată de puterile occidentale
tice“, se spune în apelul Comi largă semănături de culturi p ră unghiulară a evoluţiei relaţiilor inter mitetului, aprobată de cea de-a ÎG-a cursei înarmărilor poate fi apreciată GENEVA 12 (Agerpres). —
tetului Central al P.C.U.S. adre sitoare şi leguminoase de înal naţionale contemporane — dezarma-: sesiune a Adunării Generale a O.N.U., Condiţiile în care se deschid lucră după calculele economiştilor, care au Duminică seara a sosit la Ge
sat lucrătorilor din agricultură, tă productivitate, trebuie dusă rea. dă, după cum fiecare îşi poate da sea rile Comitetului celcr 18 state sînt com stabilit că la fiecare zece minute sta neva delegaţia R. P. Romîne care
tuturor oamenilor muncii din lupta pentru obţinerea unei pro ma; posibilitatea reprezentării tuturor plicate. Piedicile pe care le ridică în tele membre ale N.A.T.O. cheltuiesc un va participa la lucrările Comi
Uniunea Sovietică. Apelul a fost ducţii maxime pe fiecare hectar Nici comitetele, comisiile şi subco grupărilor de state existente acum în calea realizării unui acord în proble milion de dolari pentru pregătiri de tetului celor 18 state pentru dez
adoptat la 9 martie la Plenara cu cea mai mică cheltuială de misiile care sui abordat în perioada lume. ma dezarmării, anunţarea reluării in război, ceea ce este, bineînţeles, deo armare.
Comitetului Central al P.C.U.S. muncă şi mijloace. luna aprilie — adică atunci cînd tra sebit de rentabil pentru monopolurile Delegaţia este condusă de Cor.
care a discutat problema sarci postbelică problema dezarmării nu Este lesne de înţeles că un for al tativele de la Geneva vor ii în toi — producătoare de armament, dar deopo neliu Mănescu, ministrul Aface
nilor partidului fii vederea îm Comitetul Central al P.C.U.S. şi-au încheiat activitatea în mod rodnic şefilor de guverne (de state), adică al a experienţelor nucleare anglo-ameri- trivă de primejdios pentru soarta păcii. rilor Externe. Din delegaţie fac
bunătăţirii conducerii agricul cheaniâ la desfăşurarea unei din pricina poziţiei obstrucţioniste a factorilor investiţi cu cele mai mari căne în atmosferă, sînt accentuate de parte George Macovescu, â(-
turii. mişcări de masă pentru Obţine puterilor occidentale. răspunderi, drepturi şi obligaţii, ar fi absenţa Franţei la Geneva. Iii afara Statele socialiste, membre ale Comi junct al ministrului Afacerilor
rea la hectar în fiecare gospo fost mai indicat să pornească la des- „neîncrederii'1 în lucrările Comitetului, tetului celor 18, şî-au manifestat Iim-- Externe şi general-maior Con
In apel se relevă succesele in dărie a unei cantităţi dc 20-25 De astă-dată, Comitetul celor 18 a guvernul francez nu a dezvăluit public pede dorinţa de a se ajunge la un stantin Şandru.
contestabile ale agriculturii so chintale de griu şi alte culturi fost constituit pe baze noi, pentru a loM &SE motivele refuzului de a participa la în- acord reciproc acceptabil în problema
vietice. „Totuşi partidul spune cerealiere, a unei cantităţi de 50 oieri un for calificat şi competent ca tilnirca de la Geneva, dar faptul că dezarmării. Interesul poporului romîn GENEVA 12 (Agerpres). —
pe faţă poporului că ritmul de chintale porumb ,şî cel puţin 25 pabil să abordeze complexa problemă ţelenirea cîmpului arid al dezarmării, acest refuz a fost anunţat după ce la pentru înfăptuirea cit mai grabnică a In seara zilei de 11 martie D.
dezvoltare a agriculturii se află chintale bumbac. Sarcini con a dezarmării generale şi totale sub un iar guvernul romîn s-a pronunţat toc Washington au avut loc tratative in- dezarmării generale şi totale sub un Rusk, secretarul de Stat al
încă în urm a ritmului de creş crete asemănătoare se trasează control internaţional eficient. In urma mai pentru o astfel de abordare a pro teroccidenfale a fost apreciat de co strict control internaţional, pentru ca S.U.A., a oferit un dineu în cin
tere a industriei şi nu corespun şi în vederea sporirii recoltelor sabotării lucrărilor Comitetului celor blemei. Puterile occidentale au refuzat mentatori ca o expresie a divergenţe omenirea să fie scutită de primejdia stea lui A. A. Gromîko, minis
de necesităţilor tot mai mari ale de alte culturi agricole. 10 state — alcătuit pe bază pariiară insă să consimtă ca îiitîlnirea de la lor care se manifestă în căutarea unui unor distrugeri fără precedent, a fost trul Afacerilor Externe al
populaţiei“. din reprezentanţii statelor socialiste şi Geneva să se desfăşoare la nivel înalt. „punct de vfcdere comun“ occidental. subliniat în răspunsul preşedintelui U.R.S.S., şi a lordului Home,
In apel se spune; „Reorgani ai statelor membre ale N. A. T. O. — Îngrijorarea pentru soarta păcii şi Consiliului de Stat al R. P. Romîne, ministrul Afacerilor Externe al
Comunismul nu poate fi con zarea conducerii agriculturii, Uniunea Sovietică a propus la cca dc-a securităţii internaţionale a determinat Poziţia obstrucţionistă franceză are Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedin Marii Britanii, care se află la
struit fără o industrie puterni trasată de Plenara rlin martie 16-a sesiune a Adunării Generale a opinia publică să exercite presiuni ăsii- ca sprijinitor zelos guvernul de la telui Consiliului de Miniştri, Ion Gheor- Geneva iri legătură cu apropia
că de prim rang, se spune în a C.C. al P.C.U.S. va avea pen O.NU. crearea unui nou organ, Ia pra guvernelor occidentale, pentru a Bonn, care se străduieşte să influen- ghe Alaurer, adresat preşedintelui Con: ta deschidere a lucrărilor Co
apel. Comunismul este, de ase tru dezvoltarea economiei na care, pe iîngă cele 10 state, să partici adopta o poziţie constructivă in acea ţeze din umbră lucrările Comitetului ce sihului de Miniştri al U.R.S.S., N, S. mitetului celor 18 pentru dez
menea, de neconceput fără o ţionale, aceleaşi rezultate impor pe şi reprezentanţii altor ţâri. Iniţia- stă problemă: Eficienţa acestei presiuni lor 18. Intîlnirea de duminică dintre Hruşciov. armare.
agricultură foarte dezvoltată. tante pe care le-a avut reorga uva sovietică era cu atit !nai îndrep explică pentru ce preşedintele S.U.A., ntinîstrul de Externe vest-german,
Agricultura socialistă dispune nizarea conducerii industriei“. tăţită, cu cit în cursul verii anului Kenncdy, şi primul ministru al An SchrOedcr, cu secretarul de Stat al Opinia publică cere ca problema de ¦A
de posibilităţi uriaşe. 1961, în urma îndelungatului schimb gliei, Mâtmillâri, au lăsat să se în S.U.A., Rusk, a constituit expresia ar- zarmării generale şi totale să între, în
Comitetul Central al P.C.U.S. de vederi sovieto-ameriedm, a. fost pre ţeleagă — în schimbul dc mesaje cu doarei cu care Bonn-ul a ţinut să-şi sfîrşit, pe făgaşul rezolvării. Pentru GENEVA1 12 (Agerpres). —
Comitetul Central al P.C.U.S. cheamă pe oamenii muncii să zentată adiinărîi o declaraţie comună N. S. Hruşciov - - că ar fi dispuşi, ul facă cunoscut punctul de vedere nu aceasta însă este necesar ca toţi parti TASS transmite :
cheamă pe toţi oamenii muncii facă tot ce este necesar pentru de principii, care a fost însuşită în terior, în anumite condiţii, să participe numâi în preajma întrunirii Comitetu cipanţii la tratative să dea dovadă de
ciin Uniunea Sovietică „Să de ca în 1962 fibftave colhoz şi sov unanimitate. Din componenţa noului personal la discutarea problemei de lui celor 18, dar chiar înainte de în- La 12 martie A. A. Gromîko,
pună maximum de eforturi pen hoz să-şi îndeplinească planii, organ, care se întruneşte miercuri, lac zarmării. Nu se poate trece cu vede tilnirea miniştrilor Afacerilor Externe realism, ca reprezentanţii puterilor oc ministrul Afacerilor Externe al
tru ca- începind clriar de anul vile - prevăzute, „Avîntul puter parte 5 state socialiste (Uniunea So rea faptul că, deşi conducătorii puteri- ai SiU.A., Angliei şi UR.S.S. U.R.S.S., a- oferit ia reşedinţa
acesta şi în următorii ani, în fie nic al producţiei agricole este vietică, Romînia, Polonia, Cehoslova cidentale să ţină seama că raportul de delegaţiei sovietice un prînz Sn
care republică, ţinut, regiune, sarcina întregului partid, a în cia, Buîgăria), 5 siale membre ale blo Opinia publică mondială a înregis forţe pe plan mondial s-a schimbat ra cinstea secretarului de Stat al
curilor militare occidentale (S. U. A., trat cu mâiiifesfă păretie de rău că lu dical în favoarea socialismului şi pă S.U.A., D. Rusk:
în fiecare raion, colhoz şi sov tregului popor sovietic“, se sub“ Anglia, Franţa, Italia, Canada), pre crările Comitetului ccior 18 se deschid cii, înti-.iin cuvînt să dea curs voinţei
lini uză în ap el. cum şi alte opt state — unul european: în atmosfera pesimismului de comandă unanime de pace a popoarelor.
hoz să se asigure creşterea ver
ZANEL FLOREA
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l Mai“ — Deva.
