Page 41 - 1962-03

PROLETARI WW TOATE TARÎT,E. tfNITI-VA !
m il socialismului
| x Anul XIV. Nr. 2244 j
fii itexuifcâm, iru1 9 6 2
= INDICII PREVĂZUT! PENTRU ANUL 1965=
Şî la noi se aplici iniţiativa
Şi colectivul nostru de muncă
a aflat despre valoroasa iniţia-
tivă a furnaliştilor de la Călan:
„Să realizăm în 1962 indicii
prevăzuţi pentru anul 1965“.
Să realizezi cu trei ani mai
devreme prevederile Congresu­
lui al III-lea al P.M.R. este un
lucru minunat ! De aceea, noi
am studiat cu minuţiozitate toa­
te rezervele interne de care dis­
punem pentru a o putea aplica.
Şî am ajuns la concluzia că pu-
* î face acest lucru. Directi­
vele Congresului prevăd ca în
anul 1965 în industria uşoară să
se ajungă la o productivitate a
muncii cu 40-45 la sută mai ma­
re decît în 1959. Prin traduce­
rea în viaţă a unor măsuri ju­
dicioase şi eficiente, la fabrica
noastră se va putea realiza în
anul 1962 un spor de producti­
vitate de 42 la sută faţă de cea
obţinută în 1959.
Jată şi cîteva din măsurile
mai importante care vor fi apli­
cate în vederea realizării aces­
tui obiectiv:
— reorganizarea fluxului teh­
nologic Ia secţia confecţii trico­
taje prin aranjarea maşinilor
în ordinea succesiunii fazelor de
lucru ;
— introducei'ea a două foar­
feci electrice la secţia lengerie;
— introducerea, conducătoare­
lor de fir automate la secţia
Cotlon;
— introducerea a două ma­
şini de formai automate în locul
celor m anuale;
— extinderea întrecerii socîa-
liste pe profesii la toate locurile
de muncă unde se pretează ;
— ridicarea continuă a nive­
lului de cunoştinţe profesionale
e.ôôôOOOÔOOôOOOOO
L aoo
o male la suta cie hectare este
ëooo iţise in cîteva reviste des­
pre laminarea la tole­
oooc
ranţe negative, ba văzuse şi
practic cum se lucrează după
oo acest sistem, atunci cind a vi­
zitat un modern laminor so­
V vietic. El, personal,- nu se gîn- cepere din partea laminatori-
oc
oboo
dise insă să conducă lamina­
rea la toleranţe negative, şi
oV totuşi, de vreo cîteva zile, un
ginii nu-i clădea deloc pace.
oooo „Se pierde prea mult metal —
socotea el. Zeci, ba nu, chiar
° pute de kilometri de profilc de
o dtel se pieră intr-un an‘:.
'V
g Intr-o zi se hotărî să dezvă-
o luie gindul lui şi altor oameni,
o Aşa se face că după ce vizită
o cuptoarele şi linia de lamina­
ri, re. îşi făcu drum prin atelie-
ooo<oo6> rul electric, acolo unde mun­
ceşte maistrul Dumitru Fo-
tescu. secretarul comitetului
de partid.
oo -- Ce-i necazul, tovarăşe
Voina ? -- îl. întrebă fără altă
g vorbă secretarul.
oooooo —• Nici un necaz!.,.
— Da’ te văd, cam Ingindu-
rat.
oooooooooooooo — Eh, nu-i omul întotdeau­
na bine dispus... Tovarăşe se­
cretar. eu m-am gindit mult
la o problemă. După sistemul
in care laminăm noi acum, se
pierde mult oţel. Dacă am la­
mina la toleranţe negative am
OOOCQOÔO'OOOOOOOOOOOOOOQOQOObOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOOO OO OOOO'OOOOOCOOOOOOOOC’OOOOOOOC'bOObOOOOObbb’OOOOOOO
Miercuri 14 m artie 1962
a muncitorilor prin deschiderea
a 3 cursuri de calificare şi 4
cursuri de ridicarea calificării.
In afară de acestea, vor ti or­
ganizate schimburi de experien­
ţă cu muncitorii fruntaşi ia ni­
velul întreprinderii. In felul a-
cesta, toţi vor putea învăţa din
măiestria şi priceperea lor. De.
asemenea, va fi organizată o a-
gitaţie vizuală vie şi concretă,
legată de folosirea timpului de
lucru şi căile de creştere a pro­
ductivităţii muncii.
In plus, comitetul dc partid
va lua măsuri de pregătirea te­
meinică a agitatorilor pe aceas­
tă temă. Ei or trebui să expli­
ce oamenilor importanţa tradu­
cerii în viaţă a angajamentului
ce ni l-am li at, să le arate prac­
tic cum trebuie să muncească
pentru a-1 înfăptui cu succes.
Desigur, în afara celor de mai
sus, pe parcurs, vor mai fi lua­
te şi alte măsuri. Desfăşurarea
unei munci politice de masă sus­
ţinută, organizarea judicioasă a
întrecerii socialiste şi ridicarea
nivelului tehnic al producţiei,
sînt căile cele mai sigure pentru
creşterea productivităţii muncii.
Sub îndrumarea comitetului de
partid, colectivul fabricii noas­
tre lc va folosi din plin. EI este
hoiărît să nu precupeţească nici
un efort pentru a contribui Ia
realizarea cît mai grabnică a
obiectivelor prevăzute de Con­
gresul al III-lea al partidului.
ANGELA JITEANU
secretara comitetului de partid
IOAN GROZA
director
SILVIA COLDA
preşedinta comitetului sindicatului
fabrica „Sebeşul"
t o l e r a n ţ e n e g a t i v eface o treabă cit se poate de
bună!
— Si de ce n-o facem ? ! Nu Savu, Fiilop Adrian şî Augus- metal echivalentă cu 150 km. o
avem condiţii ?
— Ba, da. Numai că nu-i un ier Martineăc... Toţi oamenii construi, o hală şi jumătate ca ^
lucru uşor. Trebuie multă pri­
lor, trebuie atenţie. Şi...
— Şi?
— Mai e ceva. Noi vindem
laminatele la tonaj, nu la me­
tri. Aşa că dacă din aceeaşi
cantitate de oţel scoatem mai
mulţi metri, de profilet aceas­
ta nu se reflectă vizibil in in­ vitatea in două direcţii: exe­ negative întreaga producţie de
dicii economici ai secţiei, in cutarea unei calibrări cores­ profile...
schimb ciştigă foarte mult eco­ punzătoare şi reglarea în bune
nomia naţională ! Trebuie deci
convinşi oamenii... E vorba de
conştiinţă !...
— Nu-i tocmai greu .nici
aici, tovarăşe inginer. Avem in
secţie mulţi oameni buni. cu
o conştiinţă ridicată. Sînt con­
vins că ei se vor situa în să se asigure la sfîrşit dimen­ de metal, zeci de kilometri dc o
fruntea acestei acţiuni !
"Oblemu laminării la to- glarea corectă a laminorului anului curent, economia de °
f y leranţe negative a înce­ s-a făcut un instructaj temeinic metal valorează cit 10 aparta- $
tat de a fi numai a ingineru­ personalului de la linie.
lui Ioan Voina. Ea a devenit
o preocupare a întregului co­
lectiv de la laminorul dc 650
mm. Şi a laminatorilor Eugen vom lamina toate profilele la
H U M iiiu'inriA ii
Să dăm patriei mai multă fontă!
Lucrările Consfătuirii pe ţară în urm a discuţiilor purtate de
a furnaliştilor — organizată de participanţii la consfătuire. Po­
M.M.C.M. in colaborare cu Pre­ trivit acestor documente, s-a
zidiul C.C. al Uniunii sindica­
telor din industria metalurgică planului 60.000 tone fontă, din­
şi a construcţiilor de maşini —¦ tre care 35.000 la Hunedoara şi
s-au încheiat ieri. In cursul di­
mineţii s-a făcut un schimb de
experienţă la locurile de muncă
ale furnaliştilor hunedorenî.
Apoi s-a dat citire protoco­
lului de încheiere a lucrărilor ţiile de furnale din întreaga
si olanului de măsuri întocmit ţară. Principalele criterii ale în­
De ia un an la a ltu l,
to t mal bine
Activitatea dc ridicare con­
tinuă- a nivelului tehnic al
producţiei este inîluientată în
bună măsură şi de munca ino­
vatorilor — aceşti neobosiţi
căutători ai noului. L a U .R .U .M .
Petroşani bunăoară, ei şi-au
adus în îiecare an contribuţia
la rezolvarea unor probleme di­
ficile ridicate de producţie.
In anul acesta însă, munca
lor a fost mai rodnică ca nicio­
dată. Numai in lunile ianuarie
şi februarie,, inovatorii de aici
au depus la cabinetul tehnic
22 propuneri de inovaţii, dc pes­
te 3 ori mai multe decit în pe­
rioada corespunzătoare a anu­
lui trecut. Din acestea, 10 ino­
vaţii au şi fost aplicate. Ele
aduc uzinei economii postcalcu-
late de peste 43.000 lei. O ino­
vaţie valoroasă s-a dovedit a îi
aceea a maistrului Jic .lianu,
„Lacăt pentru stilpii dc abataj
cu secţiune rotundă“.
îHîii —
Oniga şi Nuţu Luca, şi a mai­
ştrilor Emil Petrică, Alexandru ta vom realiza o economie de c
tin Birău, şi a inginerului Va­ profite, din care s-ar putea %
se preocupă de însuşirea unor
noi. cunoştinţe tehnice, de îm­
bunătăţirea îndeminării lor in
ce priveşte manevrarea cu pre­
cizie a agregatelor.
Organizaţiile de partid au
făcut din această problemă o
preocupare principală. Şi anu­
me, ele şi-au îndreptat acti­
condiţiuni a laminorului. Di
acest sens un colectiv, îndru­
mat de comitetul de partid, a
studiat profilul cu toleranţe
minime de la care să se por­
nească în stabilirea calibrării,
astfel ca prin uzura normală
siunile nominale ale laminate­ profile de oţel. Numai in lu- g
lor. De asemenea, pentru re­ nile ianuarie şi februarie ale g
o i aşa a apărut un anga-
<p~ ja m en t: „In anul 1962
4 pagini 20 bani
hotărit ca în cursul anului 1962
să se producă peste prevederile
5.000 la Călan.
Consfătuirea a aprobat dc
asemenea un protocol privind
întrecerea socialistă dintre sec­
trecerii socialiste constau în de­
păşirea’ planului de producţie şi
îmbunătăţirea calităţii fontei.
Pentru succesul campaniei
agricole de primăvară
Lucrează de zor
Ci olectiviştii din Toteşti, raio-
nul Haţeg, vor insămînţa
in primăvara aceasta .136 ha. cu
ovăz, porumb pentru boabe şi
siloz, borceag, şi alte culturi.
Pentru sporirea recoltelor, co­
lectiviştii de aici au transpor­
tat in ultimele zile peste 250 to­
ne gunoi de grajd. L a aratu l pă-
mintului, colectiviştii din To­
teşti vor folosi atit tractorul
propriu cit şi atelajele. Dornici
să realizeze producţii mari la
hectar, în baza celor însuşite la
invăţămintul agrozootehnic, ei
au contractat cu S.M.T. efectua­
rea arăturilor, grăpatul şi p ră­
şită] pe o suprafaţă de 100 ha.
Gafa pentru însăm înjeri
L a G.A.C. din satul Ruşi a in­
tra t în obişnuinţă ca, pen­
tru insăminţările de primăvară,
pregătirile să înceapă încă din
timpul iernii. Aşa se face că în­
că din luna ianuarie a.c. colec­
tiviştii au şi trimis la Alba Iu-
Sectorul zootehnic în continuă creşterelia probe de săminţă de porumb
şi ovăz, pentru analiza de labo­
rator.
Concomitent, colectiviştii din.
Ruşi au condiţionat săminţa de
ovăz pentru cele 10 ha,, iar cea
de porumb a fost aleasă şi pre.
gătită.
P. FELICIAN
corespondent sectorul zootehnic a fost trep­
Au condiţionat săminţa
«paralel cu pregătirea utilaju-
“ lui necesar in campania a-
gricolă de primăvară, la G.A.C.
Comunistul Ciucure! Grigore,
maistru instructor al clasei de
strungari la Şcoala profesională
a U. Al. Cugir, este apreciat de
elevi pentru cunoştinţele bogate
pe care le împărtăşeşte acestora.
IN FOTO: tov. Giucurel ex-
plicînd unui grup de elevi din
anul l B cum se execută strunji-
rea frontală.
¦^OOOOÔOOOÔOOOOO^ooo
toleranţe negative. Prin aceas- <?
aceea a laminorului de 650 o
mm,“. El a. fost luat spre sfir- o
şitul anului trecut. Acum la- 8
minatorii îl traduc în viaţă, 8
— Putem spune — aprecia %
tov. ing. Ioan Voinur adjunc- 8
tul şefului secţiei laminorul dc o
650 mm. de la C.s. Hunedoa­
ra — că laminăm la toleranţe
-k
rD \ tinărul inginer Voina.
cel care cu luni in urmă
se ginăea numai la procesul o
laminării la toleranţe negative. 8
este astăzi un înfăptuitor al 8
propriei propuneri. Lună de 8
lună se economisesc prin acest 8
procedeu modern, sute de tone 8
mente, sau cit 266 aparate de 8
radio „Concert", sau cît 1.333 8
8perechi de pantofi .,Romarta"...
Sînt de prisos orice comentarii, o
N.ANDRONACHE 8
„Brazdă nouă" din Apoldul de
Sus. raionul Sebeş, au fost luate
din timp toate măsurile necesa­
re in vederea asigurării şi con­
diţionării seminţelor.
Colectiviştii au condiţionat să-
mînţa necesară pentru însămin-
ţarea a 15 ba. ovăz, 20 ha. bor­
ceag şi s-a decus,cutat săminţa
pentru 95 ha. trifoi şi 5 ha. lu­
cerna. De asemenea, au fost
transportate la cimp aproape
S00 tone gunoi de grajd din care
500 tone pe parcela de porumb
destinată producerii a cile 5.000
kg. porumb boabe la ha.
WAGNER IOAN
încă de la înfiinţarea gospo-
dăriei, colectiviştii din satul
Spini, raionul Orăştie, şi-au dat
seama de importanţa dezvoltă­
rii creşterii animalelor pentru
întărirea economico-organizato-
rică a gospodăriei colective şi
pentru ridicarea nivelului lor
de trai. De aceea, an de an, la
indicaţia organizaţiei de partid,
tat dezvoltat. O dezvoltare mai
pronunţată a acestui sector adu­
cător dc mari venituri s-a în­ pină la sfirşitul anului se va viecii de pe 70 ha. cultivaţi in­
registrat mai ales în anul 1961 realiza la fiecare sută de hec­ tercalat cu porumbul. In plus,
fie prin cumpărări de animale,
fie prin reţinerile din prăsilă
proprie. In prezent, colectiviştii
din Spini deţin ca proprietate
obştească 111 bovine, din care
38 vaci, 5 juninci şi 51 viţele,
95 capete porcine clin ca,re 17
scroafe fătătoare şi un număr
de 251 oi (raportată la supra­
faţa gospodăriei, care se ridică
la numai 269 ha. teren agricol,
rezultă că încărcătura de ani­
corespunzătoare).
Pe, bună dreptate se mindresc
colectiviştii cu realizările obţi­
nute anul trecut din sectorul
zootehnic. Fermele de animale
le-au adus un venit de aproape
100.000 lei.
Pentru a obţine din sectorul
zootehnist producţii cit mai
mari, consiliul de conducere al
G.A.C. şi organizaţia de partid
au acordat o mare atenţie asi­
gurării Unor bune condiţii de
adăpostire a animalelor. In acest
scop au fost construite două
grajduri Încăpătoare, maternita­
te pentru scroafe, saivan pen­
tru oi ete., urmînd ca anul aces­
ta să mai fie construit un grajd
pentru 50 vite mari.
Merită subliniat faptul că
aproape toate construcţiile rea­
lizate au fost efectuate din fon­
duri proprii, îolosindu-se pe
La G.A.C. „Valea Streiiilui"
din satul Strei au început ară­
turile. Calitatea lor este bună. O
dovedeşte măsurătoarea (35. cm.
adineîme), făcută de către tov.
Gheorghe Barbu preşedintele co­
lectivei, asistat de brigadierul
¦liga Martin şi Tractoristul Aurel
Arghiţao de Ia S.M.T. din Orăş­
tie.
De curind sculăria centrală a C. S. Hunedoara a fost do­
tată cu un modern strung adus din U.R.S.S. Lucrind la el,
strungarul comunist Szekei Arpad realizează o productivitate
cu 50 la sută mai mare decit la celelalte tipuri de strunguri.
:-®L
Vizita unei delegaţii de ziarişti sovietici
în regiunea noastră
Delegaţia :1c ziarişti din presa de partid din combinat, comiie-
tul orăşenesc U.T.M. Hunedoara,
sovietică de tineret şi copii, con­ ai comitetului U.T.M. pe combi­
dusă de I. M. Şatunovsld, secre­ nat, dc conducerea combinatu­
tar general de redacţie al ziarului lui. de numeroşi tineri şi tinere.
„Komsomolskaia Pravda“, care,
Tov. Nicolae Cătană, director
la invitaţia C.C. al II.T.M. face general al C.S.M., a vorbit oas­
peţilor despre dezvoltarea com­
o vizită în ţara noastră, a fost binatului şi contribuţia tinere­
ieri oaspetele tinerilor din Com­
binatul siderurgic Hunedoara. tului din combinat la bunul
Delegaţia a fost însoţită de tov.
Caro! Sabo, prim-secretar al Co­ mers al muncii. Apoi, delegaţia
mitetului regional U.T.M. Hune­
a vizitat uzina cocso-chimieă şi
doara.
Oaspeţii au fost întîmpinaţi oţelăria Martin nr. 2, unde s-a
de reprezentanţi ai comitetului întreţinui cu numeroşi tineri.
¦00 OO'
A u le i c k -iie d fa $ & i
scară largă materiale de con­ ţiei de masă verde de pe pă­
strucţie din resurse locale. şunile colectivei, si întreaga pro­
ducţie ce se va realiza de pe
Trăgind învăţăminte de preţ cele 32 ha. cu trifoi, 10 ha. cu
din lucrările Consfătuirii pe siloz, două ha. cu lucerna, 5
ţară a ţăranilor colectivişti, ha. cu secară furajeră, 15 ha.
membrii gospodăriei agricole cu orz, 4 ha. cu sfeclă furajeră;
colective din Spini au hotărit şi semizaharată, precum şi Li­
ca in acest an să mărească şi nurile naturale de pe 25 ha.,
mai mult efectivul animalelor porumbul furajer ce va fi cul­
de producţie, proprietate ob­ tivat in mirişti pe 15 ha. şi do-
ştească. Pe baza hotărîrii luate,
tare teren agricol o încărcătură din producţia de porumb boa­
de 48 capete bovine din care be, cantitatea de 56.000 kg. va
25 vaci şi juninci, precum şi fi reţinută pentru hrana ani­
104 oi, iar la suta de hectare malelor.
teren arabil, vor creşte în me­ In scopul realizării unor ve­
dic cîte 140 porci. Creşterea nituri băneşti cit mai mari, co­
efectivelor de animale se va lectiviştii din Spini au contrac­
face prin cumpărări din fonduri tat pentru acest an cu statul
proprii şi prin reţinerea între­ întreaga cantitate de lapte ce
gului tineret apt pentru repro­ se va obţine de la vaci şi oi,
întreaga cantitate de lină şi
ducţie. | 12.400 kg. carne de bovine şi
porcine în greutate vie. Toate
Convinşi din experienţă pro­ acestea le vor aduce un venit
prie că asigurarea unei baze de peste 180.000 lei, creindu-se
furajere de calitate şi in can­ astfel posibilitatea ca membri­
tităţi îndestulătoare este una din lor gospodăriei să li se împartă
condiţiile care duc la sporirea anul acesta la ziua-muncă sume
producţiei de lapte şi carne, mult mai mari de bani decît
acestei probleme i se acordă o in anul trecut.
deosebită atenţie. Animalelor
gospodăriei li se va asigura V. P ir AN
anul acesta in afara produc­
--------- ¦¦--------