Page 42 - 1962-03

m- *
In jarul oraşelor — zone legum icole m iternice
Irateras© pregătiri
Ia & A. €o cSIea Ha^eg
Pe lingă construcţiile ridicate
cu ani in urmă, colectiviştii din
oraşul Haţeg şi-au construit, in
anul trecut, două ateliere — de
fierărie şi rotărie — o remiză
încăpătoare, un pătul pentru
circa 17 vagoane porumb, şi-au
cumpărat un autocamion „Stea­
gul roşu“ etc.
Toate acestea au fost posibile
datorită veniturilor de seamă pe
care colectiviştii haţegani le-au
realizat în 1961. Din acestea,
mai bine de 140.000 lei au pro­
venit numai din vînzarea legu­
melor şi zarzavaturilor. An de
an, colectiviştii au acordat tot
mai multă atenţie extinderii zo­
nei legumicole. In 1960 ei aveau
o grădină de 6 ha., iar în anul
următor au extins-o la 15 ha.
In cuvintarea rostită la' recen­
ta Consfătuire pe ţară a ţăra­
nilor colectivişti, tov. Gheorghe
Gheorghiu-Dej a subliniat nece­
sitatea dezvoltării zonelor legu­
micole în jurul oraşelor şi a
centrelor muncitoreşti. Colecti­
viştii haţegani şi-au dat seama
de importanţa acestei cerinţe
şi, la propunerea organizaţiei
de partid şi a consiliului de
conducere, adunarea generală a
hotărît ca în acest an supra­
faţa de grădină să crească cu
încă 5 ha.
In organizarea muncii la gră­
dină — spre deosebire de anii
trecuţi — a survenit un ele­
ment nou :' a fost creată o bri­
gadă legumicolă, formată din
patru echipe in care sînt înca­
draţi 52 de colectivişti pricepuţi suma de 192.000 lei — venituri
în ale grădinăritului. Crearea
brigăzii legumicole a şi dat re­
zultate. Grija faţa de pregătirea
terenului pe care o poartă co­
lectiviştii repartizaţi să lucreze
la grădină, e dovedită, printre
altele, şi de cele 105 tone gu­
noi de grajd transportate aici.
de alte 25 tone bălegar care a
fost transportat şi depozitat
pentru paturile calde ale răsad­
niţelor, de confecţionarea a 230
rame şi 40 tocuri de răsadniţe,
începerea însămînţatului semin­
ţelor de varză, roşii, ardei etc.
Colectiviştii haţegani s-au preo­
cupat din timp de procurarea
tuturor seminţelor necesare şi
au asigurat întreaga cantitate
de substanţe ?chimice de care
au nevoie pentru îngrăşarea su­
plimentară a terenului grădinii.
In afară de acestea, s-a luat
hotărârea ca pe întreaga su­
prafaţă de grădină să se admi­
nistreze în timpul vegetaţiei
mari cantităţi de îngrăşăminte
chimice, să se extindă cu încă
Recent s-a deschis ici >
Deva, In cvartalul „23
'August“, o florărie. Bine
aprovizionată, florăria este
vizitată de numeroşi ce­
tăţeni.
EFICACITATEA €EM#ŞTI1ŢE1L#I1
SE VERIFICĂ PRACTICĂ "
Pe baza indicaţiilor date de
Comitetul raional de partid şi
Comitetul executiv al sfatului
popular raional Sebeş, in anul
de învăţământ agricol 1961-1962,
au fost organizate în G.A.C. de
pe raza raionului 56 cercuri
agrozootehnice la care au parti­
cipat un număr de 2.543 colec­
tivişti. Dintre aceştia, 531
cursanţi sînt membri şi candi­
daţi de partid, iar aproape 400
sînt tineri colectivişti.
Analizînd felul cum a fost
organizat în acest an învăţămân­
tul agrozootehnic de masă în
raionul Sebeş, reiese că, faţă
de anul trecut, numărul cursan­
ţilor a crescut cu 1.523, iar nu­
mărul cercurilor cu încă 12.
Aproape toţi cei 46 de ingineri,
tehnicieni şi medici veterinari
care au fost numiţi ca lectori
(cu 8 cadre mai mult decît în
anul trecut), la cercurile de în­
văţământ agricol, s-au străduit
şi au reuşit să predea lecţii de
calitate, cu numeroase exemple
practice, care au uşurat înţe­
legerea şi fixarea cunoştinţelor.
Pe lingă planşele şi broşurile
folosite ca material didactic,
lectorii au mai folosit şi cele 8
aparate de proiecţie pentru dia-
filme, care au însoţit întotdeau­
na explicaţiile teoretice.
Referindu-ne la eficacitatea
pe care au avut-o aceste cercuri
în sporirea producţiei de cerea­
le şi a productivităţii animale­
lor, putem aprecia că ele au
fost de un real folos în activi-
4 ha. suprafaţa Irigată (anul
trecut a fost 11 ha.) etc.
Toate aceste măsuri luate de
colectiviştii haţegani, precum
şi faptul că în fruntea fiecă­
rei echipe se află cîte un om
calificat în munca grădinăritu­
lui, sînt garanţii sigure pentru
obţinerea unor producţii şi mai
ridicate decît în anii trecuţi.
Pornind de la acest fapt, can­
titatea de legume şi zarzava­
turi contractată de colectiviştii
haţegani a sporit de la 58 de
tone, cit a fost în anul trecut,
la 82 de tone în 1962, fără a
mai socoti producţia de fasole
şi castraveţi de pe 6 ha., pe care
aceştia au contractat-o recent
cu fabrica de conserve din Ha­
ţeg.
Chioşcul de desfacere pe care
G.A.C. „Ţara Haţegului“ îl are
deschis în piaţa de alimente a
oraşului Haţeg, contribuie de
asemenea la valorificarea sur­
plusului de legume şi zarzava­
turi.
Luînd cunoştinţă de lucrări­
le privind repartizarea supra­
feţei grădinii pe cele patru
echipe ale brigăzii legumicole
de interesul pe care-1 depun co­
lectiviştii repartizaţi să lucreze
în sectorul legumicol şi de si­
guranţa cu care inginerul agro­
nom al gospodăriei îţi garan­
tează că producţiile planificate
vor fi nu numai realizate, dar
chiar şi depăşite — pleci de
aici cu convingerea fermă că
stabilite a se obţine de la gră­
dină — va fi şi ea depăşită.
PETRE FĂRCASIU
!.o-ooo."® ’. soţite de proiecţii de diafilme,
tatea de zi cu zi a colectivişti­
lor, i-a ajutat pe aceştia să
muncească mai bine, să contri­
buie în mod mai activ la spo­
rirea producţiei agricole.
Lecţii zootehnice ţinute
la locul de muncă
„Pînă anul trecut, am predat
lecţiile la cercul zootehnic din
Apoldul de Sus — ne-a relatat
zilele trecute medicul veterinar
3n preajma lnehîderii
anuSyî de învăţămM
agrozootehnic
Nicolae Dura. Pentru anul de
învăţămînt 1961—1962 mi s-a
încredinţat sarcina de a condu­
ce cercul zootehnic al. colecti­
viştilor din Miercurea. De la în­
ceput am hotărit să predau toa­
te lecţiile la locul de muncă al
îngrijitorilor de animale. Cei
22 de colectivişti, încadraţi în
această formă de învăţămînt
agricol, au participat cu regu­
laritate la cursuri, frecvenţa
fiind de sută la sută.
In tematică am prevăzut un
număr de 14 lecţii, toate fiind
legate de activitatea practică
a colectiviştilor, Ca material di­
dactic am folosit broşurile edi­
tate de Ministerul agriculturii,
precum şl planşele confecţiona­
te pe plan local. Din numărul
total de lecţii, 11 au fost în-
In acest an membrii gospodăriei agricole colective „Petofi Sandor" din
Deva vor cultiva legume şi zarzavaturi pe 20 ha. Pentru a avea asigurat ră­
sadul necesar, au fost pregătite pînă în prezent 1(59 m.p. răsadniţe în care
s-a şi făcut semănatul. Gea mai mare parte din răsad a răsărit.
IN CLIŞEU: colectiviste îngrjind răsadul.
Cu cetăţeanul la
Sute de cetăţeni din oraşul Petro;
şani se îndreaptă zilnic către ghişeele un cetăţean spunea cu multă convingere:
diferitelor instituţii pentru a rezolva ne place cum sîntem serviţi la agenţia
unele probleme personale. Pentru a ve­
dea cum sînt primiţi cetăţenii din Pe­
troşani la aceste ghişee, vă redăm mai
jos unele constatări,
Ne place cum sîrtîem serviţi
La agenţia G.E.G., multă lume. O
parte din cei veniţi depuneau anumite
sume de hani, alţii achitau unele taxe
etc. O femeie mai în vîrstă vrea să de­ a primi unele îndrum ări: „La ce came­
vină depunătoare lă G.E.G. dar nu
ştia să completeze fişa. S-a adresat
unei funcţionare.
Aceasta a dat explicaţiile necesare
iar femeia a fost mulţumită. Dar cel
mai conştiincios se achită de sarcinile na pline de grijă şi atenţie faţă de ce­
pe care le are, tov. Maria Pascu de la
în urma cărora aveau loc de
obicei discuţii vii şi interesante.
Iată şi un exemplu în această
privinţă si
La lecţia „Furajarea raţio­
nală a animalelor de producţie“,
de pildă, un îngrijitor-mulgător
a întrebat cum se face că vacile,
cu toate că sînt hrănite cu can­
tităţi suficiente de furaje, pro­
ducţia de lapte este mai scă­
zută.
Ştiam că- din hrana anima­
lelor lipseau unele cantităţi de
concentrate. Am explicat colec­
tiviştilor acest lucru. Toţi au
fost de acord să se propună
conducerii gospodăriei colective
de a mări raţia de tăriţe de la
2 kg. zilnic, pe cap de animal,
la 4 kg.
Organizaţia de bază P.M.R.
şi consiliul de conducere al
G.A.C. au studiat această pro­
punere şi au fost de acord cu
ea. Raţia de concentrate a fost
mărită la 4 kg. In urma acestei
măsuri, producţia de lapte zil­
nică a crescut la 440—450 litri,
iar procentul de grăsimi la 3,7—
3,8. îngrijitorii de animale s-au
convins deci practic de avanta­
jele pe care Ie prezintă frecven­
tarea cu regularitate a cursu­
rilor zootehnice, unde au învă­
ţat să furajeze raţional anima­
lele. Şi aceasta este numai un
singur exemplu“.
La acelaşi nivel ridicat au
fost ţinute lecţiile şi la cercurile
mCTMDG SOCIALISMULUI
ghişeul depuneri şi restituiri. La ieşire,
G.E.G.
La intrarea în policlinică
Policlinica de adulţi din Petroşani
este vizitată de mulţi cetăţeni. Oamenii
vin aici pentru consultaţii. Pentru a se
informa rapid, la intrarea în policli­
nică a fost amenajat un ghişeu de
informaţii. Oamenii vin îniii aici pentru
ră este stomatologia, unde trebuie
să merg cu acest bilet ? etc.
Fiecare primeşte lămuririle necesare.
Tovarăşele de la ghişeu sînt întotdeau­
tăţeni.
zootehnice de la G.A.C. din Daia
şi oraşul Sebeş. La Daia, bună­
oară, (lector ing. C. Dăscăles-
cu), eficacitatea învăţămîntului
agricol s-a văzut prin aceea că
producţia zilnică de lapte, rea­
lizată de Iar ferma de vaci a
ajuns între 350—400 1. faţă de
200—250 1. cit s-a realizat în
aceeaşi perioadă a anului tre ­
cut, de la aceiaşi număr de vaci
aflate în producţie.
Imbinînd cunoştinţele teore­
tice cu cele practice, manipu-
lantele ce lucrează la incuba­
toarele gospodăriei colective din
oraşul Sebeş, au scos prima se­
rie de pui din acest an, reali-
zind un procent de ecloziune de
91,2 la sută, procent ce depă­
şeşte cu aproape 20 la sută pe
cel realizat în anul trecut.
O tematică bine întocmită
In cercul agrotehnic organi­
zat la G.A.C. din Gîrbova, au
fost încadraţi 76 de colectivişti.
Tematica cercului a fost întoc­
mită de inginerul colectivei, Ale­
xandru Mărăscu. La întocmirea
ei, lectorul a ţinut seamă de
condiţiile locale de climă şi sol,
împărţind cele 14 lecţii în 6
probleme distincte : mijloace
pentru mărirea producţiei agri­
cole, sămînţa, îngrăşămintele
chimice şi organice, lucrarea so­
lului şi întreţinerea culturilor,
asolamentele şi rotaţia culturi­
lor, precum şi aplicarea amen­
damentelor calcaroase pe tere­
nurile acide.
Fiecare lecţie a fost însoţită
cu proiecţii de diafilme, cu apli­
caţii practice. In urma celor în­
văţate la lecţia „Folosirea în­
grăşămintelor organice şi chi­
mice“, colectiviştii au depus
R » 0XS3SSWST1
Masuri
pentru creşterea
păsărilor
Pentru asigurarea gospodării­
lor agricole colective de pe raza
oraşului regional Deva cu pui
de o zi, Sfatul popular orăşe­
nesc a luat recent unele mă­
suri. Astfel, capacitatea staţiu­
nii de incubaţie din Simeria a
fost mărită de la 7.000 la 14.000
ouă.
In cursul zilei de vineri a fost
pusă în incubator prima seric
de ouă in vederea scoaterii pui­
lor care vor fi livraţi G.A.C. Nu­
mai de la incubatorul din Sime­
ria, gospodăriile colective vor fi
aprovizionate cu peste 20.000
pui de o zi.
P. JURCONI
corespondent veşte exprimarea orală se obţin se pentru înlăturarea greşelilor
ghişeu
Un bilet de ir en
La staţia G.F.R. Petroşani era de ser­
viciu o casieriţă tînără.
Aici vin zilnic să scoată bilete de
călătorie pentru toate direcţiile sute de
cetăţeni. Ea îi serveşte promt. Un ce­
tăţean care nu părea a fi de prin par­
tea locului a zăbovit ceva mai mult la
casă.
— Un bilet pentru Braşov, vă rog.
Iii cîteva secunde a fost servit. Ce­
tăţeanul însă nu se grăbea să plece.
— Spuneţi-mi vă rog, ce legături am?
Ajung tîrziu la Braşov ?
Ne "şteptam ca cetăţeanul să fie
invitat la serviciul de informaţii pen­
tru a primi lămuririle necesare. Dar
nu. Gasieriţa !-a explicat totul aşa cum
se cuvine iar cetăţeanul a plecat mul­
ţumit.
Mai sînf şi din aceştia
Ce-i drept, la poştă şi telefoane exis­
tă funcţionari carc-şi fac pe deplin da­
toria. De pildă, Lidia Nicoară de la
ghişeul abonamente radio, radioficare
şi presă, Margareta Grişan de la ghi­
şeul verificări mandate şi informaţii,
servesc cetăţenii în mod ireproşabil.
Dar tot aici lucrează la ghişeul de man­
date Adela Duşa. Cetăţenii nu sînt
mulţumiţi de felul cum sînt serviţi de
această funcţionară. Ea obişnuieşte să-i
bruscheze, să le vorbească urlt, nu dă
explicaţiile necesare şi arc lipsuri frec­
vente în gestiune.
La fel ca ea procedează şi Varvara
Burîman de la mesagerii prezentate.
Acesteia îi place să ţină mult cetăţenii
la ghişeu, serveşte încet şi face lucru
de mîntuială. Faţă de o asemenea ati­
tudine, dirigintele poştei va trebui să
ia măsurile necesare.
? ajutat să pregătesc temeinic pronume, la participii, la preci­
Au fost redate doar cîteva aspecte de
la ghişeele din Petroşani. Din cele
constatate se poate deduce că majori­
tatea tovarăşilor care sînt chemaţi să
rezolve anumite cerinţe ale cetăţenilor
îşi fac datoria în mod conştiincios. E-
xistă însă, şi unii care nu se achită aşa
cum trebuie de sarcinile pe care le au.
Gu aceştia trebuie dusă o muncă per­
severentă astfel ca să nu mai existe ce­
tăţean care să plece nemulţumit de la
ghişeu.
V. ALBU
mal mult interes pentru folo­
sirea tuturor rezervelor de în­
grăşăminte organice existente
în sat. S-a reuşit astfel să se
încorporeze în sol îngrăşăminte
organice pe 150 ha. de teren
arabil.
Un interes deosebit au acor­
dat colectiviştii folosirii îngră­
şămintelor chimice. Astfel, au
fost aplicate luna trecută 26.000
kg. superfosfat, iar săptămîna
trecută, pe 100 ha. semănate cu
grlu de toamnă, cultură care a
ieşit slăbită din iarnă, s-au mai
aplicat încă 20.000 kg. super­
fosfat.
Gospodăria colectivă din Gîv-
bova mai deţine în prezent Încă
23.000 kg. azotat de amoniu,
îngrăşământ chimic ce va fi
aplicat pe terenul destinat ob­
ţinerii a 5.000 kg. porumb-boa-
be la ha. Din această cantitate
se vor aplica cîte 150—200 kg.
la ha. înainte de începerea pri­
mei praşile manuale, iar alte
50—100 kg. la ha. atunci cind
porumbul va da în floare.
-k
Invăţămîntul agrozootehnic
din raionul Sebeş se apropie de
sfârşit. La G.A.C. din Draşov,
Boz, Pianul de Jos, Dobîrca etc.,
au fost predate toate lecţiile
prevăzute in planul tematic. In
toate unităţile se desfăşoară în
aceste zile pregătiri intense pen­
tru seminariile recapitulative.
Ele vor constitui un bun prilej
de verificare a cunoştinţelor
predate, cunoştinţe care-i vor
ajuta pe colectivişti să sporeas­
că simţitor in acest an produc­
ţia vegetală şi animalieră, să
realizeze venituri tot mai în­
semnate.
A. DAVID
Nr. 2 2 4 4
isssssw^/^spsai^nsep^v:sxsassBaKmxeiHB^^
D iscu tarea lu crărilo r scrise
p rilej de îm bogăţire
a cunoştinţelor Ţ
Ora de discutare a lucrărilor Evident, prea multe greşeli nu
scrise trebuie să fie privită cu vor putea fi corectate într-o sin­
deosebită atenţie de profesor în­ gură lecţie, fiind vorba de apli­
trucât contribuie la îmbogăţirea carea unui număr însemnat de
cunoştinţelor elevilor, la forma­ reguli gramaticale pe care une­
rea unei exprimări scrise corec. ori elevii le-au uitat şi nu le pot
te. Din practica la clasă — că fixa într-o oră. Menţionez însă
profesor de limba rusă — am ob­ faptul că nu mă rezum doar la
servat că dacă în ceea ce pri­ ora de corectare a lucrării scri­
în general rezultate satisfăcă­ ivite, ci urmăresc acest lucru în
toare, în ceea ce priveşte scrisul, permanenţă şi în lecţiile ce u r­
se întâmpină greutăţi destul de mează. Atunci eînd se întîlnesc
mari, chiar elevii ultimelor cla­ cuvinte care prezintă anumite
se săvîrşind greşeli serioase. A- greutăţi în pronunţare şi scrie­
cest lucru se poate constata din re, atrag atenţia imediat elevi­
temele date pentru acasă, din lor cum se pronunţă cuvintul
lucrările de control curente şi. respectiv şi de ce se pronunţă
lucrările scrise trimestrial. aşa, cum se scrie etc. Este vor­
In cele ce urmează voi arăta ba aici de aplicarea a două prin-*
felul cum am înţeles să rezolv cipii care stau la baza limbii ru ­
problema corectării scrisului c- se : principiul morfologic, care
levilor din clasele a VUI-a, a cere să se scrie toate morfemele
X-a şi a Xl-a, clase la care pre­ unui cuvînt, şi principiul fone­
dau limba rusă, precum şi ce re­ tic, cave cere ca uneleieH te să
zultate am obţinut pînă în pre­ nu se pronunţe deşi litej iie ce Ie
zent. încă din primele ore ale corespund grafic se scriu. Lu-
anului şcolar m-am străduit să crînd în acest fel pot spune că
cunosc greşelile săvîrşite în scris se observă, de la un trimestru
de elevii cu care urm a să lucrez, ¦ la altul, un evident progres. De
să am o evidenţă clară a acesto­ pildă, dacă în primul trimestru
ra pe categorii-fonetice, morfo­ al acestui an elevii claselor a
logice, sintactice — şi să desco­ X-a şi a Xl-a au avut în lucră­
păr cauzele care le-au determi­ rile scrise multe greşeli morfo­
nat. Am folosit în acest scop logice, în trimestrul al Il-lea ma­
ca material de analiză lucrările joritatea elevilor nu le-au mai
de control date în primele ore repetat. Puţinele greşeli ce mai
de curs şi caietele cu primele există în scrisul acestor elevi se
teme date elevilor acasă. Mate­ observă în terminaţiile cazuri­
rialul strîns cu acest prilej m-a lor la substantive, adjective şi
lecţiile de corectare a greşeli­ zarea persoanelor verbelor şi a.
lor în orele special rezervate cordul acestora cu subiectul Ia
pentru aceasta în planul calen­ timpul trecut, ia folosirea as­
daristic. O atenţie deosebită a- pectelor verbale. De asemenea,
cord orelor de analiză a lucră­ elevii mai întâmpină unele greu­
rilor scrise trimestrial. După ce tăţi la scrierea consoanelor du­
corectez lucrarea trimestrială, ble, fie a cuvintelor de origine
îmi notez spre discutare greşe­ rusă, fie a celor de provenienţă
lile întîlnite la cei mai mulţi străină. Pentru înlăturarea unor
elevi, deci tipice pentru clasa astfel de greşeli am insistat asu­
respectivă. Pe acestea le clasific pra compunerii cuvintelor cu
apoi, aşa cum am mai menţio­ ajutorul prefixelor şi sufixelor,
nat, după regulile gramaticale precum şi asupra cuvintelor
pe care elevii şi le-au însuşit străine intrate în limba rusă,
teoretic în lecţiile precedente, cum sint colectiv, clasă şi altele.
dar pe care nu le-au aplicat în La clasele a X-a şi a Xl-a am
scris. Lecţia de corectare a lu­ insistat în mod deosebit şi asu­
crării de control o încep făcînd pra punctuaţiei frazei, mai ales
observaţii generale asupra re­ că după noua programă aceste
zultatelor obţinute de elevi, com­ clase nu mai au prevăzute ore
par lucrările cu cele din trimes­ speciale de p i r e d a i a x e i .
trul anterior, scot în evidenţă In concluzie, “ munca pentru
succesele repurtate. In continua-, corectarea greşelilor în scris ce­
re citesc o lucrare foarte bunăf re o foarte mare atenţie din
una bună şi alta mediocră. Apoi, partea fiecărui profesor. Ea nu
distribui caietele cu observaţiile este o muncă periodică ci per­
necesare, elevii primind sarcina manentă : lecţie de lecţie, tri­
să scrie din nou cuvintele care mestru de trimestru, an de an.
aij fost corectate de mine. Ur­ Elevii trebTîâ să-şi dea seama
mează munca de înlăturare a ce anume greşeli au săvirşit. de
cauzelor care au dat naştere gre­ ce au greşit şi ce trebuie să facă
şelilor. Se scriu pe tablă cuvinte, pentru a nu mai greşi. Noi, ca­
le greşite, se arată de unde pro­ drele didactice numai muncind
vine greşeala, ce reguli gram a­ cu perseverenţă şi dragos­
ticale trebuiau aplicate. Elevii te, lecţie de lecţie, vom ob­
întregesc şirul exemplelor apli- ţine rezultatele dorite în ceea
cînd regula gramaticală pusă în ce priveşte determinarea unui
discuţie... Fiind vorba de gre­ scris corect la elevi.
şeli generale, în lecţia de corec­
Prof. ILIE ION
tare sint antrenaţi toţi elevii. Şcoala medie mixtă-Simeria
H i : ; V,
— P-
mmm*
^M
!!«»ziisivsia
Emil Huidu şi Virgil Măglrescu, studenţi in anul II la In­
stitutul de mine din Petroşani, s-au mutat de curind intr-o
cameră confortabilă din noul cămin dat recent în folosinţă.
Iată-i in fotografie, pregătindu-se cu atenţie pentru vii­
torul seminar.
*'ffirl
ai B i U f t i ş i i t f e w a f i c e
15 /MARTIE 1902
DEVA : Nu-i loc pentru animale săl­ g o ; Bădăranii ;¦SIMERIA : Nu te lăsa
batice ; Caidul; HUNEDOARA: Stră­ niciodată ; HAŢEG : Taina cetăţii;
zile au amintiri; SEBEŞ: Pînze pur­ BRAD: Insula fără nume; LONEA :
purii ; Acţiunea Cobra ; PETROŞANI : Bulonul regelui; TEIUŞ : Revista vi­
Muzicantul orb ; Aâarele război; ALBA surilor ; ZLATNA : Leon Garos îşi cau-
IULIA : Cavalerii teutoni; Intîlnire pe tă prietenul; 1L1A: Secţiunea a V -a;
cablu; ORAŞŢIE: Ultimul meu tan- APOLDUL DE SUS : Li)da cu zestre
şl Drum nou.