Page 43 - 1962-03
P. 43
Nr. 2244 DRUMUL SOCIALISMULUI m. 9
S 8w m m m b b b b b b b b m b h b m b w b b b b bmb w b b b b b m b b w b b b b m s b w b b w w i b
m\ !SB IU \i /A Produse peste
N O % ir !HI IU ! plasa şi d e Ssiama
însemnări pe marginea
OOOOC c a l i t a t e OOOOC
unor articole publicate la gazetele O O O O O O V O b Vv'OOvVv/WWGV v W W w O V
In cursul lunii februarie
de perete a.c., muncitorii atelierului
de emailaj al Uzinei „Vic
toria“ Culan au obţinut
In comunele şi satele Kafka) care tărăgăna începe aceştia sînt puţini — prin faţa rezultate bune în munca
raionului Ilia sint gazete rea construcţiei unui grajd, spu- gazetei de perete. Spunem că lor. Li au reuşit să dea
de perete care, prin arti nînd că numai in 1962 au posi sînt puţini cei care trec pe la o peste plan 51 bucăţi vane
colele ce le publică, con bilitatea s-o facă. In urma arti gazetă, deoarece aceasta nici o băi, 14 bucăţi cazane băi.
stituie un ajutor preţios colului, consiliul de conducere n-a fost afişată intr-un loc vi ^ 6.769 kg. articole sanitare
în munca ce o desfăşoa al gospodăriei, îndrum at de or zibil, frecventat de locuitori. L emailate.
ră organizaţiile de partid, ganizaţia de bază a trecut la
ale căror organe sint. Mai procurarea materialului şi a în Faptul că jazeta de perete L Muncind cu interes şi
există însă unele gazete ceput construcţia la care zidă publică articole generale, că nu b răspundere, rebutul a fost
de perete ce nu se ridică ria a şi fost ridicată pînă dea este afişată la loc vizibil, dove O redus cu .0,17 şi respectiv
la înălţimea rolului pe supra de ferestre; s-a pregătit deşte lipsa de interes de care a o eu 0 12 !a şutii sub cifra
care trebuie să-l îndepli tot materialul lemnos urmînd ca dat dovadă biroul organizaţiei q admisă la aceste sortimen-
nească. în acest an, cînd timpul va fi de bază (secretar Polisenia Ciu ţ te. S-au evidenţiat în mod
prielnic, noul grajd să se ter percă) în conducerea şi îndru o deosebit Groş Gheza, Miii-
In articolul de faţă re mine. marea colectivului gazetei, pre o Ier Cristian, Dilas lanis
dăm clteva aspecte, semni cum şi slaba orientare a tova p şi echipa condusă de Mihai
ficative In acest sens, con De asemenea gestionarul Dra- răşilor din colectivul de redac 3 Rotam care a realizat 74
gomir Uca a fost criticat pen ţie (responsabil Ştefan Antone)
tru felul defectuos in care de care nu au format un colectiv O la sută produse de calita-
servea cetăţenii şi de atunci, de corespondenţi, nu au cerut a- î tea intîia.
manifestă mai multă grijă în jutorul organizaţiei de partid la
acest sens. întocmirea planurilor de muncă ţ A. TIMIŞ
etc.
Toate acestea, ca şi faptul că O corespondent
statate cu prilejul raidu toţi colectiviştii urmează exem Aceeaşi neglijenţă în condu L Echipa de turnători condusă de comunistul Iulian sirbu OOOOOOOOOOO* 'VXXXXX>QOOOO
plul tovarăşilor Ion Certejan, cerea organelor lor de presă au
lui organizat şi a analizei Leontina De’heleanu, Oană Teo- Ide la Uzina ,,Victoria“ din Căian a redus în luna februarie CITITORII NE SESIZEAZĂ
fil etc. care au fost populari manifestat şi organizaţiile de
ce s-a făcut, nu de mult, zaţi la gazeta de perete ca frun bază din satele Certej, Valea <a.c. rebutul cu mai mult de 50 la sută. /
taşi în muncile agricole, dove
de către comitetul raional desc că gazeta de aici este un Lungă, Bretea Mureşană şi
ajutor preţios al organizaţiei de
P.M.R. privind activitatea partid. Şi aceasta, tocmai dato Sirbi. La Certej de exemplu, ar Lipseşte apa minerală lipsă de interes în aprovizionarea şi
rită faptului că organizaţia de servirea populaţiei.
gazetelor de perete. bază a ştiut să se folosească în Realizări ale cooperatorilorticolele — publicate in ultima
munca politică ce o desfăşoară ediţie sînt scrise de o singură
Tribune ale opiniei de acest mijloc eficace. Periodic, persoană (bibliotecara căminu din Băiţa Apa minerală dc la izvorul Boholt DUMITRU CÎMPEANU
activitatea gazetei este analizată lui) şi din această cauză sînt din regiunea noastră, este apreciată şi
publice... în adunări generale sau in şe generale, fără eficacitate. La ga Zilele • trecute, peste 180 de de pildă, a 'difuzat cărţi la lo căutată de oamenii muncii. După cîte La moara cu uşi închise
dinţe de birou, iar colectivul ga zetele din satele Valea Lungă, delegaţi şi invitaţi de pe raza cul der muncă în perioada 15 se ştie, izvorul are un debit destul
Despre gazetele de perete — zetei a fost ajutat în formarea Bretea Mureşană şi Sirbi (în do comunei Băiţa', raionul Brad, septembrie 1961 — 15 februa de mare, care poate face faţă cerin Moara din comuna Vinerea, raio
organe ale organizaţiilor de unui activ de corespondeţi (15 cumentele organizaţiei de bază au luat parte- la adunarea ge rie 1962 în valoare de 1.294 lei. ţelor de consum locale. Gu toate aces nul Orăştie, făcea făină de bună ca-
partid — din Gurasada, G.A.C. tovarăşi) din rîndul celor mai din satul Sirbi, gazeta are un co nerală a membrilor cooperatori. tea, la unităţile de desfacere ale litafe. In ultimul timp, aici s-au făcut
Brănişca, G.A.C. Ilia, Lăpuşnic, harnici locuitori ai satului. lectiv de 10 corespondenţi), edi In cadrul adunării S -a -analizat Adunarea generală a coope U.R.G.G. Brad, sînt destul de dese prin grija sfatului popular comunal
Dobra, Tisa şi altele, se poate Mulţi dintre aceştia ca loan Be. ţiile apar cu întârziere, artico- activitatea cooperativei săteşti ratorilor de pe raza comunei cazurile cînd zile în şir lipseşte apa şl a I.I.L. „1. <3. Frimu“ din Orâş-
spune pe drept cuvînt că sint a- dea, Virginia Dobrotă, Doina lele sînt scrise neciteţ şi nu sînt din localitate. Din darea de Băiţa a dezbătut pe larg toate minerală. Uneori, din spirit de „eco tie, o serie de reparaţii care asigură
devărate tribune ale opiniei pu Certejan sînt şi agitatori cu ex combative. Toate acestea se da- searfiă. şi din discuţiile purtate, problemele legate de bunul nomie“, la bufetul, expres se vinde o şi mai bună funcţionare a morii.
blice. Articolele ce s-au publicat perienţă. toresc faptului că organizaţiile a reieşit că în anul 1961 ma mers al cooperativei săteşti, din apă minerală numai la... pahar.
în ediţiile acestor gazete, au con de partid din satele amintite gazinele” de desfacere din co localitate. Discuţiile, 'propunerile Ge folos însă de toate acestea ?!
tribuit la mobilizarea colectiviş-' La fel ca organizaţia de partid n-au analizat activitatea gaze mună au , vîndut cumpărători făcute în- cadrul adunării re Oare este aşa de greu să se aducă Moara din comuna Vinerea are mal
tilor în lupta pentru sporirea din Gurasada au manifestat gri telor de perete, n-au tras la răs lor mărfuri ,alimentare şi indus flectă interesul cu care mem apă minerală de la Boholt, calc doar mult uşile închise.- Morarul Florian are
producţiei agricole, la combate jă faţă de conducerea şi îndru pundere pe tovarăşii membri de triale cu peste 1.86.6.Q00 lei mai brii cooperatori privesc dezvol de cîţiva km. ? o pasiune: pescuitul. Şi, în timpul
rea lipsurilor şi neglijenţelor marea colectivelor gazetelor de partid care au sarcina să se ocu mult decît în anul 1960. De tarea cooperativei, obţinerea de zilei, fuge pînă la gîrlă să mai pes
manifestate de unii cetăţeni. Ar perete şi organizaţiile de bază pe de editarea gazetelor de pe asemenea, s-au desfăcut mate noi succese în viitor. Există însă la U.R.G.G. Brad încă cuiască ceva.
ticole ca cele scrise de Adela din satele Brănişca, Boz, Ilia, rete. j riale electrice cu peste 82.175
Josan şi Ion Negru de Ia G.A.C. Lăpuşnic, Dobra, Sălciva şi alte ELENA ADAM Oare uşile morii nu se pot închide
Brănişca, de exemplu, care le. Tocmai de aceea gazetele de Gazete de perete şi în faţa unui astfel de morar ?
popularizează rezultatele obţi perete din aceste sate au deve corespondentă
nute de colectiviştii fruntaşi, au nit tribune ale opiniei publice, Un grup de colectivişti
avut mare influenţă în mobili militante active în lupta pentru
zarea tuturor membrilor G.A.C. aplicarea în viaţă a politicii sau aîişiere ? lei mai mult decît în anul .1960. PENTRUCEAMAIBUNA INFORMAT!
la executarea în timp şi de bu partidului nostru. Pentru servirea în mai bune
nă calitate a lucrărilor agricole. In raionul Ilia mai există şi I PENTRU CEI MAI BUN REPORTAJ
Ce cuprind articolele citeva gazete de perete care nu- condiţiuni a populaţiei, a fost
Fapte semnificative, ce dove şi dovedesc existenţa decît prin' amenajat şi dotat cu mobilie A
desc influenţa gazetei de pere unor gazete ? titlu. Să privim de exemplu la rul necesar şi cu un frigider
te în rezolvarea şi îndeplinirea gazetele de perete clin satele Chi- electrjc, magazinul' alimentar FIER VECHI Preşedintele colectivei
multiplelor sarcini ce stau în fa In raidul nostru am întîlnit, mindia, Nojag sau Teiu. Aici din Băiţa, s-a amenajat- cen
ţa unei gospodării colective, a pe lingă gazetele cu activitate sînt afişate decizii ale sfaturilor trul de distribuire a cărnii, a PENTRU OTELÂRÎI In sală se făcu linişte. Pre Acum ascultam sarcinile de
locuitorilor unui sat. întîlnîm şi rodnică, şi unele gazete care nu. populare, se găsesc afişe cu fost dat în folosinţă noul lo şedintele, de statură mijlo dezvoltare ale gospodăriei in
mai la prima vedere par că prin pompierii, anunţuri etc., numai cal din satul Săliştioara, iar în în primele luni ale ¦anului/co cie, cu ochi pătrunzători, cu acest an. Din privirile lor se
. la gazeta de perete din Gura- articolele lor tratează probleme articole nu se găsesc. Astfel fiind satul Văiişoara s-a construit lectivul Staţiei iV-Vest din ca prinse cu privirea pe toţi. putea citi aprobarea şi ade
t>XBliă&dă, Bunăoară, la începutul le importante de la ordinea zi situaţia, te în treb i: oare de ce un magazin universal ce ur drul Direcţiei transporturi a ziunea la aceste sarcini, ho-
lei. Citind însă conţinutul arti le-or fi zicind gazete de perete, mează a fi dat în .folosinţă. C. S. Hunedoara, a colectat şi Cuvintele comunistului To- târirea de a munci cu elan
campaniei de recoltare a anului colelor, îţi dai seama că ele nu cînd ele sînt folosite ca afişiere?' predat peste 150 de tone fier vică Manea curgeau clare,
trecut, nu toţi colectiviştii p arti ajută cu nimic. La gazeta de Ca urmare a bunei aprovi vechi. O contribuţie de seamă
cipau Ia lucrările agricole. în perete „Flacăra“, organ al or întrebarea aceasta trebuie să zionări a unităţilor cu un bogat
drumat de organizaţia de partid ganizaţiei de partid din satul — şi.o pună şi tovarăşii din birou sortiment de mărfuri, cît şi prin
(secretar Gh. Iacob), colectivul centrul de comună — Zam, zilele rile organizaţiilor de bază din a- eliminarea cheltuielilor inutile,
gazetei a publicat articole prin acestea erau afişate articolele : ceste sate care au datoria ca cooperativa a realizat în anul
care populariza metodele agro- „Muncă intensă pentru o recoltă în timpul cel mai scurt să treacă
zootehnice înaintate, arătîndu- bogată", „Ziua Internaţională a
se concret unde duce neexecuta- Femeii“ şi altele. Ca probleme, la reorganizarea colectivelor de 1961 un beneficiu de 508.656 lei. în această acţiune patriotică şi- convingătoare, mobilizatoare. pentru ca producţia să spo
rea la timp a însăminţărilor şi nimic de zis, sînt bune. Rău redacţie, la instruirea şi îndru Prin măsurile luate, consiliul au adus-o comunista Maria Da Ele îşi găseau ecou in mintea rească, atit la¦cerealiere cit
criticînd pe aceia care nu ve este însă că în aceste articole nu marea acestora. de conducere al cooperativei vid şi tovarăşii Nicolae Oltea- şi. în inima
neau la lucru. se scrie nimic concret din mun „Minerul“ din Băiţa, sub îndru nu, Florea Radu, Mihai Nica, fiecărui colec şi la produse
ca ţăranilor muncitori şi a feme In raionul Ilia există peste 40 marea comitetului comunal de Ştefan Goran şi alţii. le animaliere.
Rezultatul este că în scurt ilor din sat, tratîndu-se proble gazete de perete. După cum am partid a reuşit să reducă chel tivist prezent
timp majoritatea colectiviştilor mele în general. Cită deosebire arătat, majoritatea acestora des tuielile de circulaţie, înregistrîn- I. OLARU in sală : ....In anul a-
s-au prezentat la lucrările cîm- între aceste articole şi cele scri făşoară o activitate rodnică, du-se economii de 50.000 lei. cesta vom spori
pului. se de exemplu, la gazeta din sa constituind mijloace importante corespondent „...După cum numărul ani
tul Burjuc, unde în articole ca în munca politică a organizaţii Rezultate frumoase au fost ştiţi, cu toate malelor de la
De asemenea, prin articole „Insămînţările de primăvară, lor de partid. Faptul că mai e- obţinute şi în ceea ce priveşte C o n s tru c ţii că gospodăria 75 bovine la
critice a influenţat luarea unor sarcină im portantă“ se arată xistă însă şi asemenea gazete de difuzarea cărţii la sate. Astfel, 140, de la 50
măsuri care să ducă la îmbună concret ce recolte au obţinut ţă perete, ca cele arătate, care nu- în anul 1961 unitatea comer în G.A.C. noastră este porcine, clte am
tăţirea activităţii în domeniul ranii muncitori din satele Tisa şi îndeplinesc rolul pentru care cială a recrutat 12 difuzori tinără (de a- avut iu 1061 la
respectiv. Astfel, la gazeta de şi Burjuc care în anul trecut au fost create, impune tovarăşi procentuali şi 5 difuzori volun Printre lucrările importante bia a împlinit ou. Am avut 84
perete a fost criticată conduce au pregătit din timp însămînţă- lor diii birourile organizaţiilor tari. Profesoara Cecilia Gabor, prevăzute a se efectua in acest ovine — ceea
rea G.A.C. (preşedinte David rile iar în acest an s-a îngrăşat de partid, să-şi îmbunătăţească an de către colectiviştii din Silva- anul) se poa ce este foarte
terenul, s-au pregătit seminţele munca de conducere şi îndruma -—ooo— te minări cu puţin. In acest
LIB R A R II şi utilajele, evidenţiind pe colec re a colectivelor de redacţie. De şul Inferior, raionul Haţeg, figu realizări fru
asemenea, instructorii teritoriali A d ă p o s tu ri moase. Am con an trebuie să ajungem la
k tiviştii fruntaşi. Articolele publi ai comitetului raional de partid, pentru anim ale rează şi construirea unui sai struit grajdul pentru 110 ca 200. Cunoaşteţi cu toţii Che
i activiştii comitetului raional al van pentru 800 de oi. pete bovine, saivanul pentru marea Consfătuirii, pe ţară
î Cartea bobinatorului de cate la gazeta din Burjuc sînt ci P.M.K. Ilia au datoria de a con Folosind timpul prielnic din 400 de ovine, remiza pentru a colectiviştilor. Ştiţi care
i maşini electrice trola permanent felul în care se ultimele-zile, colectiviştii din Folosind toate posibilităţile atelaje, o fintină etc. In anul sint obiectivele ei, le-am dis
tite cu interes de locuitori, mo ocupă organizaţiile de partid de satul Cîrneşti, raionul Haţeg, de care dispun, ei au reuşit ca acesta vom...“. cutat de mai multe ori îm
i C. BALA - AL. FETITA - editarea gazetelor de perete, să au început construcţia unui Intr-un timp scurt să termine a- preună, cu diferite ocazii.
bilizatoare, pe cînd cele de ia ajute şi să îndrume organiza grajd de 70 capete. La execu ceastă lucrare efectuînd cheltu Pe feţele colectiviştilor se Trebuie să dezvoltăm cele
i V. LEFTER ţiile de bază în analizarea te tarea lucrărilor fundaţiei s-au ieli în valoare de numai 6.300 putea citi bucuria şi încre mai rentabile ramuri de pro
gazeta din Zam nu atrag aten meinică a activităţii acestora. In evidenţiat Iosif Milăeşteu, Davi- lei. La această lucrare au luat derea. Bun organizator şi pri ducţia în gospodăria noastră.
felul acesta fiecare gazetă îşi va doi Armie, Viorel Pascu, C. Lă- parte un mare număr de colec ceput gospodar, Tovică Ma In acest an vom creşte 200
ţia tovarăşilor care trec — şi pădus si alţii. tivişti. S-au evidenţiat în mod nea este apreciat de toţi. De de păsări, vom mări supra
putea îndeplini cu succes rolul deosebit, Gheorghe Niculescu, aceea ei îi urmează cu ho- faţa grădinii de zarzavat“.
său de propagandist agitator, ' V. MAGHERU II Enăşel Mirci şi Mirci loan B. tărire sfaturile, convinşi că
si organizator colectiv. numai pe calea unei agri ...In sală era linişte. Colec
corespondent GHEORGHE MUNTEANU culturi modernet In slujba
corespondent
t 024 pagini, 25,60 lei O nouă cofetărie căreia stau cuceririle tehnicii tiviştii ascultau cu atenţie
şi a ştiinţei, se poate ajunge cuvîntul comunistului Tovică
c Lucrarea este un îndrumător De curind, în centrul oraşului la un nivel de viaţă mereu
i teoretic şi practic pentru bobina Petroşani a fost deschisă o nouă mai ridicat. De cîte ori nu Manea, preşedintele gospo
cofetărie. Aceasta, este înzes dăriei agricole colective din
t torii care lucrează în atelierele
t de reparare a maşinilor electri
t. ce din marile întreprinderi in
i trată cu mobilier modern şi cu
t dustriale, din cooperative pre noaşte o mare afluenţă de cum l-au auzit colectiviştii pe tî- Boz, raionul Ilia.
c cum şi pentru lucrătorii din sec
t ţiile de bobinaj ale fabricilor de părători incă din primele zile. nărul Tovică vorbindu-le de MIRON Ţ1C
R. BĂLŞAN perspectivele satului.
t maşini şi de aparate electrice. corespondent
t Din cuprinsul lucrării menţio corespondent
i năm între ăl lele, următoarele ca
rui pitole : construcţia şi funcţiona
rea maşinilor electrice, materia Pentru m u n că ireproşabilă
i lele folosite, înfăşurări concen
l
i trate, înfăşurări de curent alter Zilele trecute s-a făcut plata pentru ca munca să le fie în s-a plătit suma de 211.000 iei.
i nativ. clementele constructive ale primelor anuale pentru muncă cununată cu succes. îV
C circuitului înfăşurărilor maşinilor ireproşabilă la Depoul C.F.R.
i electrice, construcţia şi execuţia Petroşani. Grupuri de mecanici —¦ Cu urechea la bătaia ma Ziua sau noaptea,- pe viscol
t. înfăşurărilor maşinilor electrice. şi foehişti se strînseseră la ghi şinii, cu ochii la semnale, atent sau Ceaţă, mecanicii şi fochiştii
şeu. Peste puţin timp casierul la .orice în timpul parcursului, conduc trenurile in deplină si
L Traductoare capacitive urma să anunţe pe fiecare în să participi la fiecare spălare guranţă a circulaţiei. Ei duc
L şi inductive parte să-şi primească suma ce a maşinii, aşa trebuie să fie lupta cu minutele în parcurs,
munca noastră. Nu trebuie să economisesc combustibil, remor
de înaltă frecventă i se cuvenea. chează trenurile după graficul
mai uităm că...
B. Z. MIHL1N
Traducere din limba rusă
80 pagini, 2,60 (ei Intre timp, oamenii discutau Iosif Crişan ar fi vrut să mai de circulaţie, îşi îndeplinesc la
In lucrare sînt prezentate no de-ale lor,.. spună ceva dar casierul a anun timp angajamentele luate. Toţi
ţiunile de bază privind traductoa- 'Acesta este minerul care cu ani în 'urmă — cină mina Vulcan a fost închisă de capi — Revizia locomotivei la fie ţat pe primul trecut pe lista aceştia au fost răsplătiţi lună
rele capacitive şî inductive de talişti. — a rămas muritor de foame! Abia in anii de democraţie populară munca sa a că care drum, folosirea forţei vii în de plată. de lună după cantitatea şi ca
înaltă frecvenţa, bazate pe utili parcurs, iată o cheie a succe litatea muncii depuse, iar acum
zarea curenţilor turbionari, folo sului muncii ireproşabile — spu Rînd pe rînd, mecanicii loan li s-a plătit încă un salariu,
site pentru măsurarea mărimilor se mecanicul loan Oprea I. Cătuţoiu, loan Dascălu, Aurel ceea ce constituie un imbold
neelectrice. Marcu, fochiştii Ştefan Bara, însemnat în activitatea lor de
— Nici profilul liniei nu-i de Petre Fişter şi alţii, au semnat
L ucram se adresează radio-
tehnlcienilor şi radioamatorilor a- pătat adevărata preţuire. Acum, lucrează în calitate dc maistru miner. De curlnd a primit neglijat, completă loan Cuţu- lista pe care scria „Pentru mun viitor.
vansaţi care se ocupă de măsu 6.000 de lei primă de vechime, in ultimii ani, el şi-a construit casă nouă, şi-a cumpărat reanu. că ireproşabilă“. Fiecare a pri
rarea mărimilor neeledtrice prin mit o sumă cuprinsă între 890— S. RAS ARAB
mijloace radioelectronlce. mobilă, aragaz, combină muzicală... Discuţia se înteţi. Fiecare ară 1.462 lei. In total, pe depou
în FOTOGRAFIE: Maist rul miner Carol Golgotin in mijlocul familiei sale. . ta ce a făcut în cursul anului impGjrat de ir.işr.:re
statia C.F.R. Petroşani
