Page 44 - 1962-03
P. 44
paf. ? DRUMUL! SOCIALISMULUI N iv 2244
•:¦•.'fofiţvmsxî:*"— s',r*.i»S
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I
pace—Luptapentru dezarmare şi Răspunsul guvernului Inciieserea consfătuirii
R. P. Polone adresat
sarcinacea mai importantă şi urgentă secretarului general rep rezen tan ţilor C om itetelor
provizoriu al O, M. U. de colab orare b alcan ica
Apelul Mişcării din Cuba pentru apărarea păcii VARŞOVIA t3 (Agerpres), — SOFIA 13 (Agerpres). — confirmă din nou ataşamentul faţă de
Intre 10-13 martie a avut toc la So principiul coexistenţei paşnice — atil
HAVANA 13 (Agerpres). — nerală şi pace care urmează să aibă Guvernul R. P. Polone a manifestat fia cea de-a doua consfătuire a repre pe scară mondială cit şi în regiunea
„In prezent, lupia pentru dezarmare loc la Moscova", se spune în Apelul zentanţilor Comitetelor de colaborare Balcanilor — şi consideră că această
şi pace este sarcina cea mai impor diluzat Ia Havana de Mişcarea dm întotdeauna un mare interes faţă de balcanică Ia care au participat dele politica constituie unica posibilitate
tantă şi cea mai urgentă. Fără dezar Cuba pentru apărarea păcii şi suvera gaţiile Comitetului bulgar pentru cola pentru reglementarea marilor probleme
mare nu poate exista pace. Fără pace nităţii popoarelor. măsurile într'eprinse de O.N.U. pentru borare şi înţelegere în Balcani, Miş ale lumii contemporane".
este •cu neputinţă să se obţină victo cării elene pentru înţelegere în Balcani.
ria in măreaţa luptă a popoarelor asu Ohemînd poporul cuban să se înca menţinerea şi consolidarea păcii în în Comitetului romîn pentru colaborare si Paiticipanţii Ia consfătuire au trimis
dreze aciiv in pregătirile pentru acest înţelegere reciprocă între popoarele din o telegramă de salut preşedintelui Con-
prite şi exploatate de colonialism, neo Congres mondial, Mişcarea naţională treaga lume, faţă de eforturile menite Balcani şi Ligii iugoslave pentru pace, silfului de Miniştri al Republicii Popu
pentru apărarea păcii şi suveranităţii independenţă şi egalitate în drepturi a lare Romîne, Ion Ghcorghe Maurer, şi
colonialism şi imperialism pentru auto popoarelor subliniază că a sosit mo să înlăture, prin dezarmarea generală popoarelor. preşedintelui Consiliului de Miniştri al
determinare şi independenţă economică, mentul ca partizanii păcii din întreaga La intitnire au participat în calitate Republicii Populare Bulgaria, Anton
lume să treacă Ia acţiuni energice şi totală, războiul ca mijloc de rezol de observatori şi reprezentanţii Ci lugov.
luptă Ia at cărei succes va contribui Con imediate pentru dezarmare şi pace. prului.
vare a diferendelor între popoare, se Rapoartele şi expunerile conducători Cea de-a treia consfătuire a comite
gresul mondial pentru dezarmarea ge- lor delegaţiilor participante precum şi telor de colaborare balcanică va avea
spune în răspunsul guvernului R. P. schimbul larg de păreri asupra situa Ioc îri anul 1903 la Bucureşti-
ţiei actuale a relaţiilor dintre ţările
Polone adresat secretarului general din Balcani, care s-au desfăşurat în
şp'rii de. prietenie şi înţelegere riepro-
provizoriu al O.N.U., U Thănţ, trans că, au Oglindit progresul ideilor de
colaborare balcanică.
mis de agenţia PAP. La sfîrşitul întîlnirii, delegaţiile par
ticipante au adoptat un comunicat in
Referindu-se la propunerile guvernu care se menţionează că „delegaţiile îşi
lui R. P. Polone cu privire la crearea
Ziua dezarmării unei zone denuclearizate în Europa cen ASPECT DIN MARELE PO RT MARITIM ROSTOCK (R. D.
GERMANA).
trală. formulate dc ministrul Afaceri
lor Externe al R. P. Polone, A. Ra-
DELHI 13 (Agerpres). — ce. Trebuie să se 1pună capăt ¦packi, la cea de-a 12-a sesiune a Adu
Din iniţiativa Consiliului pă cursei înarmărilor, trebuie, in
cii pe întreaga Indie, la 13 terzise războaiele. nării Generale a O.N.U., în răspuns se
martie a fost organizată în în
treaga ţară ziua dezarmării. In Participanţii la t miting au arată: Guvernul polonez nu condiţio
diferite oraşe şi state au avut adoptat o rezoluţie ale cărei
loc mitinguri şi semin&rii la copii vor, fi trimise pe adresa nează înfăptuirea măsurilor prevăzute Oamenii muncii francezi cer să se pună Cu^q<
care participanţii şi-au mani primului ministru al Indiei, Ne
festat hotărirea fermă <de a lup hru, şi a 1 membrilor delegaţiei dc planul Rapacki şi realizarea unui
ta pină la capăt pentru dezar indiene din Comitetul celor 18
marea generală şi pentru a pentru dezarmare la Geneva. acord corespunzător din care ar decurge
preîntâmpina dezlănţuirea de că In rezoluţie se exprimă spri obligaţiile prevăzute de acest plan, de a___c__t_iv ită ţ ii criminale.... a O.A.S.
tre puterile imperialiste a unui jinul deplin faţă de Congresul
război nuclear distrugător. mondial pentru dezarmarea ge nici un fel de condiţii preliminare, în t
nerală şi pace ce va avea loc
La clubul Constituţiei din la Moscova în' luna iulie. afară de colaborarea statelor semna
Delbi a avut loc un mare mi
ting al opiniei publice consa La miting s-a dat citire u- tare ale unui asemenea acord. U riaşa g re v ă a m uncitorilor din P aris
crat zilei dezarmării. Deschizînd nui mesaj adresat poporului in
mitingul, Rameşvari Nehru, lau dian de John Bernal,-.preşedin Republica Populară Polonă, se spu
reată a Premiului internaţional tele executiv al Consiliului Mon
I enin „Pentru întărirea păcii în ne în răspuns, se pronunţă în acelaşi L Gizenga a fost supus Mitinguri şi dem on straţii de p ro test în în tre a g a F ra n ţă
tre popoare“, a spus între alte dial al Păcii, cu ocazia orga
le : Toate popoarele doresc pa timp pentru înfăptuirea planurilor de PARIS 13 (Agerpres). — circulat nici un mijloc de transport. iest lansate de marile centrale sindi
nizării în India a; Zilei dezar Răspimzînd chemării comune a tu Dc asemenea, timp dc o jumătate de cale din Franţa printre c are: G.G.T.,
mării. creare a zonelor denuclearizate şi în unui proces turor organizaţiilor democratice din oră toate uzinele, fabricile, atelierele, Force Ouvricrc, Federaţia lucrătorilor
Franţa şi în primul rînd a Partidului garajele, depourile şi birourile şi.au din învăţăinînt, Uniunea Naţională a
alte părţi ale Europei; ea sprijină în- lent de otrăvire Comunist Francez peste 2.500.000 de încetat activitatea. Studenţilor din Franţa şi altele.
oameni ai muncii din Paris şi din
iru totul propunerile guvernului Repu CAIRO 13 (Agerpres). — suburbiile sale au încetai lucrul luni Greva a fost sprijinită de elevii, După declararea grevei, pc străzile
Secretariatut permanent a! Consiliu după-amiază la orele 17 declarînd o studenţii şi profesorii de la şcolile Parisului au avut loc numeroase mi
blicii Populare Romîne cu privire la lui de solidaritate al popoarelor din grevă de o jumătate de oră în semn primare, liceele şi facultăţile din tinguri şi demonstraţii de protest îm
ţările Asiei şi Africii a dat publicităţii de protest împotriva masacrului oribil Paris. Gursurile au fost suspendate potriva activităţii criminale a O.A.S.
crearea unei zone denuclearizate în o declaraţie în care se arată că, potri săvîrşit la 10 martie de bandele fas pentru o jumătate de oră. Grevişti
vit ştirilor primite din Leopoldville, An- ciste din O.AlS. la Issy-les Mouli- lor li s-au alăturat dc asemenea toţi Gcrînd să se pună capăt activităţii
Balcani. toine Gizenga a fost supus unui proces tieaux. muncitorii şi funcţionarii de la servi criminale a O.A.S. în seara zilei de
lent de otrăvire, iar în prezent se află ciile publice printre care cei de Ia 12 martie, mii de parizieni au demon
—O - într-o stare extrem de gravă. Secreta In după-amiaza zilei de 12 martie gaz şi electricitate şi de la poştă. strat în faţa vilei lui Gcorgcs Bidault,
riatul permanent subliniază în decla fost preşedinte al Consiliului dc Mi
D eclara ţiile unor raprezenianfS Rezoluţia plenarei raţie, că într-o scrisoare primită de la la Paris şi în. suburbiile sale nu a De asemenea, greva muncitorilor diri niştri al Franţei. Manifestanţii au
Comitetului marna lui Antoine Gizenga aceste ştiri Paris a fost sprijinită dc muncitorii din scandat; „O.A.S. — asasini“, „Bi
sînt confirmate. alie numeroase oraşe ale Franţei prin dault şi Sousteltc Ia închisoare". Bi
Executiv al E. D. A. tre care Lyon, Vnience, Roucn şi altele. dault este unul din avocaţii cci mai
ai MişcăriS de s o lid a rita te zgomotoşi ai tezei ultracoîonialiste.
ATENA 13 (Agerpres). — „Faceţi grevă împotriva celui mai „Algeria Franceză“ pe care a . susţt-
a p o p o a re lo r Asiei şi A fric ii In rezoluţia politică a Plenarei a 7-a in vietnamul de sad: C reşte lupta îm p otriva mîrşav act terorist săvîrşit de O.A.S.“, nut-o în numeroase articole şi cuvîu-
a Comitetului Executiv al Parti „Faceţi grevă în semn de protest îm tări.
CAIRO 13 (Agerpres). — rca generală şi totală este o problemă dului Uniunea Democrată de Stingă d ictatu rii lui Ngo Dinii Diem potriva faptului câ autorităţile ml iau
Reprezentanţi ai Mişcării de solida de importanţă excepţională, deoarece (EDA), publicată de ziarul „Avghi“, măsuri suficiente pentru a împiedica Mitinguri şi demonstraţii asemănă
ritate a popoarelor Asiei şi Africii de încetarea cursei înarmărilor ar însem se arată că trăsătura caracteristică a SAIGON 13 (Agerpres). — zat o demonstraţie îndreptîndu-se spre activitatea teroristă a O.A.S.“, „Faceţi toare au avut loc . de asemenea in
la Cairo au tăcut declaraţii corespon na că mijloacele uriaşe care se cheltu vieţii politice din Grecia o constituie Potrivit relatărilor agenţiilor de pre oraşul Kai Lay, capitala acestei pro grevă-In sprijinul revendicării ca uci
dentului agenţiei TASS în legătură cu iesc în prezent pentru înarmare ar fi lupta in'ensă pentru respingerea pu să, în diferite regiuni ale Vietnamului vincii. In ciuda faptului că armata şi gaşii fascişti să fie aspru pedepsiţi toate suburbiile muncitoreşti ale Pa
începerea lucrărilor Comitetului ce folosite pentru ridicarea nivelului de ciului electoral, pentru respingerea de sud continuă să se desfăşoare mi poliţia au încercat să împiedice intra pentru crimele lor". Aceste lozinci au
lor 18. ofensivei fasciste şi ameninţărilor îm tinguri şi demonstraţii de protest îm rea demonstranţilor în oraş arestînd un risului.
trai al popoarelor noilor .ţări indepen potriva păcii, pentru restabilirea or potriva agresiunii armate a imperia mare număr de participanţi, ei au pă
Dezarmarea generală şi totală şi în dente. lată de ce toate popoarele sint dine! constituţionale şi a unei situaţii liştilor americani şi împotriva dictatu truns în oraş scandînd : „Jos cu impe Tratativele tranco-algeriene
cetarea imediată a experienţelor nu interesate în realizarea, unui acord cu democratice normale. rii sîngeroase a lui Ngo Dinh Diem. rialiştii americani care au invadat Viet
cleare, a declarat Mursi Săad Ed-Diit, privire la dezarmarea generală şi to Plenara cheamă poporul grec, forţe Recent, aproximativ 8.000 de locui namul de s u d !“, „Să se pună capăt
secretar general ad-interim al secreta tală". le democratice ale tării la o luptă ho- persecuţiilor, să fie eliberaţi cei ares-
riatului permanent al Consiliului de tarifă pentru demisia guvernului, pen tori diri provincia Ala Ifho au organh ta ţi!“. O demonstraţie similară la care
solidaritate al ţărilor Asiei şi Africii, tru formarea unui guvern de tranziţie
care să se bucure de încrederea tutu
ror partidelor şi pentru desfăşurarea de
alegeri libere pe baza sistemului elec
toral proporţional simplu.
reprezintă speranţa tuturor popoarelor. F aim o as a „A lianţă pentru progres" au participat 3.500 de persoane, a avut de fa Evian
Pentru noi, dezarmarea înseamnă sfir- loc şi în provincia Bien Hoa.
şitul imperialismului si colonialismu ad u ce A m ericii Latine num ai m izerie EVIAN 13 (Agerpres). - Cores pot auzi Ia Evian o serie de „argu
lui, ceea ce ar duce la pacea generală In acelaşi timp se intensifică lupta pondenţă specială: mente“ printre care acela câ „intran
atît de dorită de toate popoarele. NEW YORK 13 (Agerpres). - lart şi ministrul Afacerilor Externe, torul in cadrul „Alianţei pentru pro armată directă a poporului sud-vietna- sigenţa guvernului provizoriu al Re
S-a împlinit un . an de cînd pre Santiago Dantas“. gres“ de concesiile politice pc care di tnez. Corespondentul agenţiei Reuter Tratativele franco-algeriene de la publicii Algeria dă apă la moară
Ibrahim Iza, reprezentantul Indone şedintele Kcnncdy a proclamat fai feritele ţări latino-americanc Ie fac De subliniază, referindu-se la surse oficia Evian, care au intrat marţi în cea atentatorilor din O.A.S.“.
ziei la secretariatul permanent al Con moasa „Alianţă pentru progres“ me Ineficienţa economică a planurilor partamentului . S.U.A., ziarul urtigua- le din Saigon, că în ultimul timp s-au dc-a doua săptămînă, au continuat
siliului de solidaritate al ţărilor Asiei şi nită, potrivit propagandei Departa „Alianţei pentru progres“ pentru Bra yan „Ef Debafe“ menţionează că, por intensificat luptele dintre partizanii marţi într-un ritm intens. Observato Aceste argumente destul de stranii
Africii, a declarat că „dezarmarea esle mentului de Stat al S.U.A. să „sal zilia, a fost subliniată şi de Alves, nind de la astfel de criterii, Statele sud-vietnamezi şi trupele lui Ngo Dinh rii politici prezenţi aici sînt deose fac ca majoritatea ziariştilor prezenţi
calea spre pace“. veze“ America Latină di ii ghearele guvernatorul statului brazilian Rio Unite „acordă mai rapid şi înlr-un vo Diem. bit de prudenţi în aprecierile lor asu Ia Evian să-şi pună întrebarea: dacă
mizeriei economice în care se zbate. Orande del Norte care» a declarat că lum mai marc“ faimoşii! ajutor Ar pra mersului tratativelor, dat fiind cercurile oliciale franceze sînt atît de
„Sprijinim, a spus el, propunerea Anul - care a trecut a , dovedit, însă, prevederile referatului în vederea apli gentinei, dc pildă, care a rupt re Noi mărturii vin să confirme faptul caracterul secret al acestora. Totuşi, nesigure în faţ3 O.A.S., care sint
Uniunii Sovietice cu privire la dezar în mod limpede ca „Alianţa pentru cării „Alianţei pentm progres“ în par laţiile cu Cuba în timp. ce Urugitayut că în afară de soldaţii americani, in nu poate fi trecut cu vederea faptul atunci în general garanţiile pc care
marea generală şi totală. Dacă propu progres“ nu este decît u n . mijloc dc tea de nord-est a ţării „nu schimbă al cărui Gonsiliu naţional a respins Vietnamul de sud şi-au făcut apariţia că presa franceză, care timp de cinci Franţa poate să ic ofere în vederea
nerile sovietice cii privire la dezarma intensificare a ingeninţeior economice in. rnod practic situaţia grea din aceas propunerea de a rupe aceste relaţii şi militari englezi. După cum scrie săp- zile afirma că „totul merge bine“, de restabilirii cu adevărat a păcii în Al
re s-ar realiza, aceasta ar aduce un şi politice a imperialismului american tă regiune".' El a subliniat, dc ase sc bucură de „un alt tratament“ — iâtnînalul englez „Tribune“, „Englezii astă dată pune accentul pe dificultă geria şi cum îşi pot asuma autori!'
mare folos mişcării de eliberare naţio în ţările latino.americane. In legă menea, că programul „Alianţei pen de amînări şi tergiversări. îndeplinesc in Vietnamul de sud rolul ţile care s-au ivit la tratative. ţile franceze răspunderea pentru i
nală din ţările Asiei, Africii şi Ame turii cu presiunile exercitate dc S.U.A. tru progres“ conţine „doar promi de consilieri mil iari“. „Regimul dicta ţinerea ordinii în perioada dc tran
rica Latine“. asupra diferitelor guverne din Ameri siuni nu şi acţiuni practice“. Refcrindu-se la politica comercială Accsic dificultăţi nu sînt surprin ziţie ? In cercurile ziaristice se afir
ca Latină, ziarul burghez francez promovată de S.U.A. faţă de ţările torului Ngo Dinh Dîem, scrie Sâptâ- zătoare dacă se ţine seama că pro mă, dc asemenea, că încercarea păr
Uera Ambito, reprezentantul Uniunii „Gombat“, arată, referindu-se la re Dolarii care intră aici, scrie ziarul Americii Latine şi în special, la pro paganda oficială franceză caută să ţii franceze de a arunca pe umerii
naţionale africane din Kenya la Liga laţiile dintre Brazilia şi S.U.A., că brazilian „lutfa democratica“, vor fi blema preţurilor la materiile prime, pe mlnalul, este fără îndoială unul din demonstreze că neadmiterea condiţii delegaţiei algeriene vina pentru difi
africană de la Cairo, a declarat: „în anumite cercuri braziliene reac folosiţi nu pentru construirea dc care S.U.A. Ic scad prin dumping, provo- lor franceze ar duce ta creşterea pri cultăţile intervenite la tratative, pre
„Dacă tratativele de la Geneva cu pri ţia împotriva... intervenţiei Departa centrale electrice, de uzine, nu pen cînd mari pierderi statelor latîno-ainc- cele mai corupte din Asia“. In legătu- mejdiei O A S. De partea franceză se cum şi încercarea de a folosi acti
vire la dezarmare se vor încheia cu mentului d c . Stat este , extrem dc, vîc tru crearea unei industrii proprii, ci ricane exportatoare de astfel de materii vitatea O A S. ca element de şantaj
succes, fapt pe care îl dorim mult, şi opinia guvernatorului,’ Brizzola, .po pentru construirea de cazinouri luxoa prime, săptămînalul mexican „Siempre“ ră cu aceasta, „Tribune“ îşi exprimă asupra delegaţiei algeriene pentru a
aceasta va însemna lichidarea bazelor trivit căreia „Alianţa pentru. progres“ se si tripouri destinate distracţiei subliniază că în situaţia în care Statele o sili să se abată de la poziţia ei,
militare ale ţărilor imperialiste de pe riscă să fie transformată într-un in americanilor“. „După părerea noastră, Unite continuă această politică, „Ali indignarea că Anglia se amestecă în constituie, dc fapt, principalele obsta
întregul continent african, baze care scrie o altă publicaţie braziliană — anţa pentru progres nu va fi decît cole care împiedică deocamdată în
in momentul de faţă sînt folosite pen strument de şantaj este în mod cert „El Setnenarîo“, programul propus o nouă' înşelătorie“. Aplicarea planiiltii acest război „murdar“ şi apără intere cheierea unui acord cuprinzător.
tru înăbuşirea mişcării de eliberare na „Alianţei pentru progres“, scrie ace sele lui Ngo Dinh Diem.
ţională din ţările Africii. Fireşte că de împărtăşită de o marc parte ,a mem va fi, în realitate, o alianţă pentru laşi săptămînnl nu înseamnă altceva In pofida pesimismului vădit inspi
zarmarea nu poate să nu contribuie la mizerie“. decît „a turna apă înfr-un bazin gău Un corespondent american rat al presei franceze care sprijină
eliberarea popoarelor dependente şi co brilor Partidului muncii din care făc rit, în loc de a-i astupa găurile“. despre situaţia din Congo guvernul, opinia publică cere cu in
loniale de robia colonialistă“. Dezvăluind maşitiaţiunile puse la sistenţă să sc renunţe la manevrele
parte, ca. şi BrizzcJa, preşedintele Cou- WASHINGTON 13 (Agerpres). — arată corespondentul, S.U.A. au ac şi tergiversările care au împiedicat
Mzivadiie Piliso. reprezentantul parti cale de S.U.A. care condiţionează aju Eforturile depuse în ultimele tuni de ceptat să acorde autorităţilor din Leo. în trecut să sc nună capăt vărsării
dului Congresul Naţional African din propaganda occidentală de a acredita poldvitle un ajutor în sumă de 43 mi de sînge şi să seîncheie pacea în
Uniunea Sud-Africană la Liga africa ideea că în Congo situaţia s-a stabili lioane de dolari. Pe de altă parte, ad Algeria.
nă de la Cairo, consideră că „realiza zai şi că lucrurile merg cit se poate ministraţia Kennedy intenţionează să
rea unui acord cu privire la dezarina- de bine sint zădărnicite pînă şi de cumpere aşa-nuinite acţiuni ale O.N.U.,
corespondenţi americani care au vizi
PE SCURT ® PE SCURT I tat in ultimul timp această ţară. Al în valoare de 200 milioane de dolari,
bert J. .Meyers, corespondent al revis
tei americane „U. S. News and World dintre care o bună parte va fi folosită
Report“, care a revenit in Congo după
pentru finanţarea operaţiunilor dm
Congo.
citeva luni de absenţă, scrie că acea
GENEVA. — Iu seara LONDRA. — S.U.A. pun stă ţară are de făcut faţă „aceloraşi P opoarele a frlcaae sînt alătu ri
zilei de 12 martie la reşe la cale un amestec, politic vechi probleme care ar putea provoca de p atrioţii a n g o lezi
dinţa delegaţiei sovietice a şi economic de mare an o explozie in orice moment“. Corespon
avut Ioc o întilnîre între vergură în Cipru, alocînd dentul scrie: „Revenind la Leopold
conducătorii delegaţiilor ţă mari sume de bani pentru ville după o absenţă de trei luni veţi
rilor socialiste — membre a contracara succesele Parti Populaţia din Columbia sprijină revoluţia ctibauă. In ciuda măsurilor luate de către au găsi acest oraş intr-o situaţie mai LEOPOLDVILLE 13 (Ager- portugheze. Pînă acum, a de
ale Comitetului celor 18 dului Progresist al oameni torităţile poliţieneşti din Bogota, populaţia din capitala Columbiei îşi exprimă solidaritatea cu proastă, iar Congo-ul mai departe de preş). — clarat Holden, au iost ucişi mai
state pentru dezarmare. Du lor muncii din Cipru (AkeO. poporul' cuban, proiestirid împotriva intervenţiilor in politica internă a Cubei. IN CLIŞEU: »copul său de stabilitate şi progres. bine de 4.000 de soldaţi portu
pă o convorbire care a du relatează corespondentul Mii de şotneri africani umplu străzile Luind cuvîntul la o conferin ghezi.
rat o oră şi jumătate minis special din Nicosia al zia l.eopoldville-ului — circa 70.000 de şo- ţă de presă care a avut loc la
trul Afacerilor Externe al rului „Sunday Telegraph". meri dintr-o forţă de muncă totală de Leopoldville la 12 martie, Ro In declaraţia sa;, Roberlo,
U.R.S.S., A. A. Gromiko, a 120.000. Cartiere întregi ale oraşului berto Holden, preşedintele parti Holden a arătat de asemenea
oferit un dineu în cinstea BERLIN. — Persecuţiile sint fără apă". dului Uniunea popoarelor din că patrioţii angolezi au primit
conducătorilor delegaţiilor antidemocratice continuă în Angola, a făcut o trecere in re un însemnat ajutor material din
ţărilor socialiste. R.F.G. După cum relatează Corespondentul relatează că nume vistă a succeselor repurtate de partea altor popoare africane.
presa, Tribunalul • de (and roase magazine sînt închise, iar pre forţele patriotice angoleze in
CANBERRA. - Timp de ţurile se menţin ridicate. Deficitul bu lupta lor împotriva colonialişti Astfel, numeroşi voluntari dm
două ore, în faţa clădirii din Dihseldorf (R- F, Ger getului autorităţilor creşte lună de lună. lor portughezi. diverse ţări africane s-au ală
consulatului S.U.A. din Mel- mană) a condamnat la io turat luplei poporului angolez.
bourne, membrii Mişcării tuni închisoare pe şoferul Nu s-a realizat nici un progres nici „Armata noastră de eliberare, In Tunisia au tost instruiţi mai
australiene în favoarea in Rolph Glasen. „Motivul" în privinţa reintegrării Katangei în a spits Holden, cuprinde în pre mulţi ofiţeri angolezi iar Fron
terzicerii armei nucleare au condamnării este faptul că Republica Congo. „Katanga rămîne prac zent peste 25.000 de militari tul de Eliberare Naţională din
organizat pichete protestiiul R. Glasen a fost pini în care prin lupta lor curajoasă au Algeria a anunţat că va acorda
împotriva hotărîrii Statelor 1953 membru în conduce tic încă în afara Congo-uluî“, scrie co ajuns să controleze o mare par patrioţilor angolezi sprijin ma
rea Uniunii Tineretului Li respondentul. te din nordul Angotei“. In cursul terial în lupta lor pentru do-
EI recunoaşte, fără ocol, intervenţia
tot mai făţişă a Statelor Unite în tre
burile interne ale Gongo-ului. „Nu tre
buie subestimat gradul de implicare al
Unite de a relua experien-, ber German din landul Re- Cetăţenii indignaţi de manevrele imperialiştilor americani împotriva Cxbei dau foc unui drapel Statelor Unite. Ele sînt implicate în luptelor, patrioţii angolezi au bîndirea independenţei .naţio
iele nucleare în atmosferă. nariia de nord —• Vesifalia. al S. ti. A. largă măsură“. Din iunie anul trecut, provocat mari pierderi trupelor nale.
Redacţia şi administraţia ziarului: slr. 5 Martie nr. 9. lelelon: 188, 189, 75, 574. laxa plâlUa m numerar ulori», aprobării Direcţiei Generale F- I.l.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea poligrafică „t Alai” — Deva.