Page 45 - 1962-03

* Calitatea plinii şi deservi-
Constructorilor, proiecte In regiunea Iaşi s-a încheiat
de calitate şi la timpi
Sarcinile trasate de partid
privind sporirea volumului de
construcţii de locuinţe a mobi­
lizat şi colectivul de proiectanţi teresul pentru urgentarea aviză­
din cadrul D.S.A.P.C. Deva. Sub
îndrumarea permanentă a orga­
nizaţiei de partid, colectivul de
proiectanţi a reuşit să obţină
succese importante în munca
de elaborare a unor proiecte de
locuinţe ieftine, confortabile şi
în timp scurt.
Şi sub aspect calitativ, în ca­ încă multe. Unele lucrări nu
drul colectivului nostru s-au în­
registrat progrese. Astfel, pro­
iectele de execuţie a celor 192
^ia-m ente din centrul oraşu­
lui Deva (etapa Il-a) prezintă
îmbunătăţiri substanţiale, din
punct de vedere al confortului.
Gradul de finisare interioară
este mult îmbunătăţit prin pre­
vederea de parchete superioare,
¦vopsitorii de ulei, zugrăveli cu
vinacet, precum şi introducerea
sub tencuială a tuburilor pentru
coloanele telefonice, radio etc.
îmbunătăţiri calitative impor­
tante au şi proiectele celor 96
apartamente din Cugir cit şi al­
tele.
Daca comparăm însă rezulta­
tele pe care le-am obţinut, cu
sarcinile ce ne-au stat în faţă,
constatăm că nu am făcut to.
tul, că încă dispunem de mari
rezerve şi resurse care pot asi­
gura un volum mai sporit de
proiectare, o îmbunătăţire sub­
stanţială a calităţii şi scurtare
a termenului de elaborare. Tre­
buie să arătăm însă că mai în-
timpinăm greutăţi mai ales din
partea beneficiarilor de proiecte.
Slnt multe cazuri' cînd benefici­
arii nu întocmesc necesarul de
proiecte pe baza unui studiu
temeinic, de perspectivă. Din a-
ceastă cauză se comandă pro­
iecte pentru mai puţine aparta­
mente decît sint prevăzute în
planul de investiţii. Aşa a fost
situaţia la I.G.O. Cugir, care
pentru anul 1962 a comandat în
anul trecut doar 96 apartam en­
te, iar în plan erau cuprinse
160 apartamente. S-au creat ast.
fel greutăţi şi în proiectare şi
în avizarea proiectelor. Situaţii
asemănătoare sînt şi la I.G.O.
Petroşani.
Fies» v e c h i p e n t r u o ţ e l s î o u
In Valea Jiului se desfăşoară
o activitate susţinută pentru
co’ectarea fierului vechi. Dato-
> muncii depuse, in primele
două luni ale anului s-au co­
lectat 868 tone fier vechi, care
au şi fost expediate oţelarilor.
Cel mai însemnat aport în
această acţiune l-a adus colecti­
vul U.R.U.M. Petroşani care şi-a
depăşit planul de colectare cu
70 tone. S-au evidenţiat brigă­
zile de muncă patriotică din
secţiile mecanică, construcţii me­
talice şi turnătorie ale acestei
uzine, conduse de Pavel Grecu,
Martin Ambruş, Iuliu Totb, Ro-
i HH
Totodată trebuie să amintim
şi faptul că beneficiarii din re­
giunea noastră nu depun tot in­
rii proiectelor. Aşa s-a întîmplat
cu proiectele de asamblu pentru
120 apartamente din Vulcan, a
căror avizare a durat exagerat
de mult.
Acestea — şi altele ’de acest
fel — sînt neajunsurile altora.
Dar avem şi noi deficienţe. Şi
au putut îi atacate la timp în
primul rînd din vina colectivu­
lui D.S.A.P.C. Deva. Deficienţele
noastre au condus la amînări
de termene, la elaborarea de
documentaţii greşite, incomple­
te etc. Cele mai frecvente gre­
şeli s-au văzut mai ales la p ar­
tea scrisă.’ Din această cauză
a fost necesară refacerea docu­
mentaţiei, iar proiectele au în-
tîrziat, irosindu-se totodată timp
de lucru. Cele mai frecvente gre­
şeli de calcul s-au semnalat la
atelierul de arhitectură şi mai
puţin la atelierul de rezistenţă
şi celelalte ateliere. Cauza prin­
cipală care a condus la aceste
greşeli o considerăm superficia­
litatea cu c:.re au muncit unii
proiectanţi, subaprecierea aces­
tor lucrări. Acest lucru a creat
multe greutăţi şi constructori­
lor care nu au putut ataca la
timp lucrările şi uneori au lu­
crat fără să aibă finanţarea des­
chisă. in asemenea situaţii au
fost proiectele pentru cele 184
apartamente din Petroşani, 192
apartamente pentru centrul De­
va, 96 apartamente pentru Cu­
gir şi altele..
-Prea mică a fost preocuparea
pentru a refol.os.i proiectele mai
vechi realizate de colectivul nos­
tru. Chiar şi acolo unde s-a în­
cercat să se facă acest lucru,
ca de pildă la blocurile din Orăş.
tie şi Alba, s-au redesenat une­
le proiecte pe motiv de „mici
îmbunătăţiri“. In felul acesta,
s-au irosit ore preţioase de pro-
iectare care puteau fi folosite la
Ing. em il inoveanu
director tehnic adjunct al D.S.A.P.C.
Deva
(Continuare în pag. 3-a)*?
mulus Inel, Nicolae ’Atitieni,
Constantin Gherasim, Petru Ai-
loni.
C. BĂDUŢA
corespondent bine posibilităţile naturale şi economice, să aplice mai deplin măsurile agro­ ţele colectiviştilor din cele două
? rinţa unanimă de a-şi uni efor­
Brigăzile de muncă patriotică
de la turnătoria de lingotiere
a Uzinei „Victoria“ Călan, au
colectat de la începutul anu­
lui şi pină la 1 martie, 22.000
kg. fier vechi. Se evidenţiază
tinerii Vasile Pascu, Mircea Vă-
lean, Vasile Harici, Arsenie Du-
mitrescu, Constantin Neagoe şi
alţii din brigăzile nr. 3 şi 4.
VASILE TĂTARUŞ
corespondent
rea consumatorilor — ia nive­
lul cerinţelor !
(pag. Il-a)
• In discuţia comitetului' de
partid — probleme ale introdu­
cerii tehnicii noi. (pag. M -a)
• Sâ fie înlăturate piedicile
din calea dezarmării!
(pag. IV-a)
colectivizarea agriculturii
COMiTEFULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIW,
TOVARĂŞULUI GHEORGHE GHEQRGHIU-DEJ
Comitetul regional de partid şi statul popular regional în prezent' în regiune multe gospodării colective milio­ 4>
Iaşi raportează Comitetului Central că în ziua de 14 nare şi multimilionare. La gospodăriile colective din To-
martie 1962 s-a încheiat colectivizarea agriculturii în re­ ioieşli, Movileni, Bivolari, Chişcăreni, Pribeşti, Potîngeni Cvartalul 23 'August' — Deva’. Maistriil de şantier Mo'di
giunea noastră. şi altele valoarea zilci-muncă a fost intre 35 şi 40 lei, Francisc împreună cu un grup dc constructori tic la T.R.C.H.,
din care 14-17 lei în numerar. consuîtîiîd planul viitoarelor construcţii.
In prezent, în cele 490 gospodării colective din regiu­
nea Iaşi sînt unite 234.159 familii de ţărani, deţinînd o Rezultatele obţinute schimbă înfăţişarea satelor din re­ :5S8S5=:
suprafaţă de 625.501 ha. teren. giunea noastră. In ultimii ani, mii de colectivişti şi-au
construit case noi, şi-au cumpărat mobilă şi alte lucruri O bază furajeră puternică
Colectivizarea agriculturii în regiunea Iaşi, ca şi în de folosinţă îndelungată.
celelalte regiuni ale patriei, este rezultatul aplicării con­ asigură o producţie
secvente a politicii partidului nostru. In munca pentru dezvoltarea agriculturii, regiunea de iapte ridicată
noastră a primit permanent un ajutor- multilateral din
Un rol hotărîtor în munca politică şi organizatorică partea Comitetului Central al partidului şi a guvernului. In gospodăria agricolă colec­ rită faptului că raţiile de fura­
pentru colectivizarea agriculturii l-a avut vizita dum­ Anul trecut, de pildă,'statul a acordat gospodăriilor co­
neavoastră, tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dei, şi a altor lective credite în sumă de peste 4S.000.000 Ici. Creşte tivă din Şibot, raionul Orăştie, je au fost sărace. Pentru acest
conducători de partid şi de stat în regiunea Iaşi. Gă- an de an numărul tractoarelor şi al celorlalte maşini
lăuzindu-se permanent după indicaţiile preţioase pe care agricole; statul ajută gospodăriile colective cu cadre sectorul zootehnic s-a dezvoltat an, consiliul de conducere, în­
Ic-aţi dat, organizaţiile dc! partid, sfaturile populare şi calificate, cu îngrăşăminte chimice, seminţe de mare pro­
celelalte organizaţii de masă au desfăşurat o susţinută ductivitate etc. an de an. El a crescut atît prin drumat de organizaţia de bază,
muncă polilico-orgahizatorică, au antrenat mii, de colec­
tivişti fruntaşi în popularizarea realizărilor dobîndite de In numele tuturor oamenilor muncii din regiunea laşi, cumpărarea animalelor din cre­ se ocupă cu mai multă răspun­
gospodăriile colective. mulţumim-din inimă'conducerii partidului nostru pentru
sprijinul acordat. ditele acordate de stat şi din dere de asigurarea furajelor,
La baza succesului obţinut a' stat exemplul viu, con­
vingător, al gospodăriilor agricole colective fruntaşe, care Organizaţiile de partid şi sfaturile populare vor munci venituri proprii, cit şi pe baza pentru animale. Silozul s-a do­
au exercitat o puternică atracţie în rîndurile întregii ţă- fără preget pentru mobilizarea tuturor colectiviştilor,me­
rănimi. In ’anul 196!, ca şi în anii trecuţi, gospodăriile canizatorilor şi cadrelor de specialişti, în vederea-conso­ reţinerii din prăsilă. In prezent, vedit deosebit de folositor in
agricole colective din regiune au obţinut producţii medii lidării cconomico-organizatoricc a gospodăriilor colec­
la hectar mai mari decît întovărăşirile agricole cu 300-400 tive, creşterii continue a producţiei agricole, vegetale colectiviştii din Şibot deţin ca hrana vacilor. Administrînd zil­
kg. la grîu şi cu 500-600 kg. Ia porumb. Numeroase gos­ şi animate.
podării colective ca, de pildă, cele din Mo|ca, Gura proprietate obştească 223 bo­ nic cîte 25-30 kg. de siloz in
Văii, Parpaniţa, Muntenii de Sus, Borosoaia şi altele, au Ţărănimea colectivistă, cu puteri unite, va valorifica
obţinut peste 2.000 kg. grîu la hectar de pe întreaga din plin solul regiunii noastre, va reda agriculturii noi vine din care 108 sînt vaci şi raţie, trecerea de la perioada
suprafaţă. Gospodăriile agricole colective din îotoieşti, terenuri agricole, iar terenurile improprii culturii cereale­
Alexandru Ioan Cuza, Ghcrgheleu şi altele au obţinui lor şi plantelor tehnice vor fi plantate cu vii şi livezi. juninci, 683 oi, majoritatea ţi- de păşune la stabulaţie s-a fă ­
între 3.000-5.000 kg. porumb boabe Ia ha. în cultură găi şi 140 porci. Veniturile mari cut pe nesimţite şi nu s-au în­
ncirigată; ta Moţca, Godăeştî, Sipote şi altele s-a rccol- Avînd în vedere că în regiune avem multe gospodării
' lat între 30.000-35.000 kg. sfeclă de zahăr Ia ha. aduse de aceste animale în registrat scăderi de producţie.
agricole colective tinere, le vom îndruma şi ajuta să-şi'
Numărul animalelor proprietate obştească a gospodă­ anul trecut gospodăriei colective De aceea, în acest an, consiliul
riilor colective a crescut faţă de 1960 cu peste 20.000 organizeze temeinic munca pentru ca în scurt timp să
i-au determinat pe colectiviştii de conducere al gospodăriei co­
.taurine din care 9.700 vaci şi junîncî, cu 27.000 porcine dobindească rezultate bune, să se ridice la nivelul celor
fruntaşe. din Şibot să lective din Şibot
şi 54.000 -ovine. In anii 1960-1961 gospodăriile colective
Vom îndruma în continuare gospodăriile colective mici preva'dă in pla­ Anul aeesîa — în fiecare va pune un ac­
. din regiune, au construit peste 2.360 de adăposturi pen- nul, de producţie cent deosebit
şă se unească în unităţi mai mari, puternice.
'fiîi animale, magazii ..şi .altele. al acestui an o G, A, C> 3 .0 0 0 litri lapte pe asigurarea
In prezent toate forţele noastre sînt mobilizate pentru
Obţinînd producţii sporite, gospodăriile colective au creştere conside- pe cap de vacă furajafă unui nutreţ su-
pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a campaniei,
vîndut statului cantităţi însemnate de produse vegetale agricole de prim ăvară/ rabilă a efecti- cuient prin siloz
vului de animale.
şi animale, rcalizînd astfel însemnate venituri băneşti. ’’ Asigurăm Comitetul Central al Partidului că vom şi sfeclă furajeră. Porumbul si­
In centrul atenţiei organiza­ loz va fi cultivat pe 15 ha. şi
Valoarea fondului de bază al gospodăriilor colective din munci cu avînt sporit pentru îndeplinirea sarcinilor tra­ ţiei de partid şi a consiliului va produce cel puţin 600 tone
de conducere stă însă nu numai masă verde. De Ia sfecla fura­
regiune a crescut în anul 1951 cu 62 milioane Iei. Avem sate de Congresul al III-lca al Partidului ?Muncitoresc jeră, colectiviştii vor obţine o
sporirea efectivului de animale producţie totală de cel puţin
Romîn, iu vederea desăvârşirii construcţiei socialiste în ci şi creşterea continuă a pro­ 100 tone. Nutreţul fibros, il vor
scumpa noastră patrie. ductivităţii lor. asigura de pe cele 30 ha. culti­
vate cu lucerna, 110 ha. cu tri­
COMITETUL REGIONAL IAŞI SFATUL POPULAR AL REGIUNII Iniţiativa colectiviştilor din foi vechi şi 50 ha. cu trifoi in
AL PARTIDULUI MUNCITORESC’ ROMIN IAŞI Apoldul de Sus de a realiza cultură ascunsă. Pentru porci,
anul acesta 3.000 litri lapte pe colectiviştii din Şibot vor culti­
Colectiviştii se unesc cap de vacă furajată a fost pri­ va 10 ha. cu mazăre furajeră.
mită cu deoSebit interes şi de
în puternice unităţi socialiste către colectiviştii din Şibot. Ei
-»Experienţa arată că cele mai bune rezuliate le obţin gospodăriile co­ prin unificare vor putea să-şi au analizat posibilităţile de care Accent deosebit vor pune în
lective care au o suprafaţă în jurul a 2.000 hectare, diferenţiată pe zone organizeze mai bine munca şi dispun şi au ajuns Ia conclu­ acest an membrii gospodăriei
naturale. In zonele de şes, unde se cultivă în principal cereale, mărimea ra­ vor reuşi să obţină producţii tot zia că şi în gospodăria lor pot colective pe creşterea producti­
ţională a gospodăriei colective este de 1.500—2.500 hectare; în zonele de mai mari. Vor putea de ase­ fi create condiţii pentru a se vităţii păşunilor. Pe cele 300
deal este de (.000—1.500 hectare, iar Ia gospodăriile cu caracter dominant menea să dezvolte mo<i multe ra­
pomiviticol şi legumicol — de 500— 1.000 hectare. In asemenea gospodării, muri de producţie, îndeosebi putea obţine 3.000 1. lapte pe ha. pe care se va organiza un
conducerea este mai aproape de producţie şi arc posibilitatea să asigure creşterea animalelor şi legumi­ cap de vacă furajată. Un fac­ păşunat raţional, au început
folosirea mai raţională a pămîntiilui şi a forţei de muncă, să utilizeze mai cultura. Gindurile şi năzuin­ tor hotărîtor în sporirea pro­ deja lucrările de întreţinere. Se
ducţiei de lapte este asigura­ va face ’de asemenea supraîn-
tehnice, experienţa înaintată şi cuceririle ştiinţei agricole". gospodării s-au contopit în do­ rea unei baze furajere puter­ sămînţarea şi îngrăşarea cu ni-
nice, formată din nutreţuri troealcar.
(Din raportul prezent at de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- turile pentru dezvoltarea şi în­
Dej la plenara G.G. al P. ALR. din 30 iunie — 1 iulie 1961). florirea gospodăriei. consistente şi variate. Colecti­ Toate aceste nutreţuri vor
viştii din Şibot cunosc din ex­ asigura necesarul de furaje cal­
ată că sosi şi ziua acestei perienţă proprie cit de necesar culat pentru efectivul de ani-'
mari sărbători. In sala ca­
Năzuinţele coleciivişiilor al P.M.R. 'din iunie-iulie 1961. sei de cultură se strinseseră rnale şi vor contribui — com­
s-au înfăpfuii Colectiviştii urmăreau cu mult sute ’de colectivişti din Alba Iu ­
interes cuvintul partidului. Prin­ lia şi din Partoş pentru a no­ este ea gospodăria colectivă să binate bineînţeles cu o îngriji­
ra pe la începutul celei tre altele se vorbea despre ten­ tări unificarea gospodăriilor co­
de-a doua jumătăţi a anu­ dinţa pozitivă a unor gospodă­ lective. asiguve pentru animale o puter­ re atentă a vacilor — la rea­
lui trecut. In presă s-au publi­ rii colective mici, de a se uni Dorinţa tuturora, exprimată in
cat documentele plenarei C.C. în gospodării colective mari, adunarea generală de către co­ nică bază furajeră. In anul tre ­ lizarea unei producţii de 3.000
puternice. lectiviştii Toma Manciulea, Iri-
Sămînţa de mie Joldea, Marin Munieanu, cut vacile gospodăriei colective 1. lapte pe cap de vacă fura­
porumb este bi­ Colectiviştii din 'Alba Iulia Gheorghe Lăncrănjan, 'Aron Ra­
ne selecţionată şi Partoş au început să medi­ du, Maria Oprita şi de către din şibot au dat o producţie jată.
— spune tova­ teze şi ei asupra acestei proble­ mulţi alţii, este de a milita ac­
răşa Magdalena me, ajungind la concluzia că tiv pentru continua dezvoltare de lapte scăzută tocmai dato­ I. COSTEA
Lazăr, vicepre­ unindu-şi avuţia şi puterile, vor a gospodăriei colective.
şedinta G.A.C. crea posibilităţi largi pentru o Prin eforturile comune, aşa ---- -ISrv—¦
,,Petofi Sandor' folosire mai raţionala a pămîn- cum se prevede în planul de
din Deva. Acum tului, a forţei de muncă şi re­ producţie al noii gospodarii. Pe te re n u rile în pantă, livezi de pomi
putem să o şi surselor naturale. Cei din Alba prezentat In adunarea generală
tratăm. Iulia, care dobindiseră multă de către inginerul gospodăriei, Pentru a folosi cit mai bine gropile. Pe această suprafaţă se
experienţă în lucrarea pămîn- tov. Nicolae Bărbănţan, în acest terenurile in pantă, slab produc­ vor planta in primăvară circa
tului, în dezvoltarea unor ra­ an colectiviştii vor realiza b} tive. colectiviştii din Cilnic au 2.000 meri şi peri. Printre co­
muri de producţii aducătoare de medie la hectar 2.500 leg. grîu, hotărit să le planteze cu pomi lectiviştii care şi-au adus un
mari venituri, îşi îndemnau me­ 2.500 kg. porumb boabe, 2.500 fructiferi. In acest scop, anul aport însemnat la săpatul gro­
reu vecinii: „Haideţi să ne unim kg. orz, 2.200 kg. ovăz etc. Su­ trecut, s-au pus bazele unei li­ pilor se evidenţiază tovarăşii
cu toţii într-o mai mare şi mai prafaţa grădinii de legume va vezi, plantîndu-se cu pomi o su­ Toma Gross, Gheorghe Barbuş,
puternică familie. 'Este in folo­ fi extinsă de la 11 la 36 ha. ; prafaţă de 6 hectare. Anul a- Petru Man, Mihai Möllner, Mi-
sul tuturor“. de aici se vor realiza venituri cesta se vor planta cu pomi încă hai Frölich şi alţii.
în valoare de 525.000 lei. Numă- 10 hectare. întreaga suprafaţă
ncă clin luna decembrie, co­ a fost pichetată şi s-au făcut IOAN Bl A'
lectiviştii din Partoş au V. PÎŢAN
început să studieze posibilităţile A. OŢOIU corespondent
de înfăptuire a propunerii ce­
lor din Alba Iulia. Treptat, (Continuare. în petg. 2-g) Un schimb de experienţă util
treptat, ei s-au convins că,
unindu-se, nu vor avea decît de In anul trecut minerii din tode, recent, Consiliul local al
ctştigat. In cele clin urmă, cu Ghelar au aplicat citeva m e­ sindicatelor Hunedoara, a or­
toţii au ajuns la concluzia că tode de muncă de mare pro­ ganizat la Ghelar un schimb de
ductivitate, care au dus la spo­ experienţă între minerii din Te-
rirea simţitoare a randamente­ line şi Ghelar. In cadrul schim­
lor. Este vorba de metodele dc
exploatare cu subetaje. cu în- bului de experienţă, la care au
magazinare şi combinată, u n e­ participat cadre tehnice şi m i­
le echipe care au lucrat după neri fruntaşi, s-au purtat dis-.
aceste metode au reuşit să spo­
rească randamentele de la 2-3 cuţii pe marginea referatului
la 11-12 tone de minereu pe
post. prezentat de inginerul şef al
Pentru extinderea acestor, m e­ I.M. Ghelar şi. s-au vizitat sec­
toarele unde se aplică metodele
amintite. '