Page 46 - 1962-03

paf. s
Calitatea plinii şi
deservirea consumatorilor
!a nivelul cerinţelor!
In sala clubului C.C.V.J. din
Petroşani s-a organizat de cu-
rînd, o consfătuire unde s-a
dezbătut activitatea desfăşura­
tă de întreprinderile de panifi­
caţie din Valea Jiului. La con­
sfătuire, care a fost organizată
din iniţiativa Comitetului oră­
şenesc de partid Petroşani, au
participat reprezentanţi ai în­
treprinderii de panificaţie „Jiul“, se lucrează uneori. Datorită sla­
ai organizaţiilor comerciale
O.C.L. Alimentara şi T.A.P.L.,
activişti de partid, lucrători din
panificaţie, deputaţi, gospodi­
ne. Cu acest prilej tov. Traian
Blaj, preşedintele Comitetului
executiv al sfatului popular de
subordonare regională Petroşani
a prezentat un referat privind
activitatea desfăşurată pentru
continua îmbunătăţire a produ­
selor de panificaţie în Valea
'Jiului precum şi unele defici­
enţe care se mai manifestă în
această direcţie. Pe marginea
referatului au luat parte la dis­
cuţii numeroşi participanţi.
Fiecare vorbitor a scos în evi­
denţă grija deosebită pe care o
'acordă partidul nostru îmbună­
tăţirii continue a calităţii pro­
duselor de panificaţie. Aşa după
cum s-a arătat, în urma con­
cursului pe ţară „Pentru piinea
de cea mal bună calitate“, or­
ganizat din iniţiativa C. C. al
P.M.R. în anul trecut, la Bucu­
reşti, produsele de panificaţie
din Valea Jiului s-au îmbună­
tăţit simţitor. In urma concursu­
lui conducerea întreprinderii de
panificaţie „Jiul“ a luat mă­
suri importante. Astfel, a fost
reparat şi pus în funcţie între­
gul utilaj al fabricilor de pîine
din Valea Jiului. Pentru intro­
ducerea procesului tehnologic
trifazic, la fabrica de pîine din
Petroşani s-a montat un mala­
xor, la secţiile nr. 2 Lupeni şi
nr. 4 Petroşani au fost monta­
te site semimecanice, iar sec­
ţiile nr. 5 Lupeni, nr. 3 Vulcan
şi nr. 6 Petroşani au fost dotate
cu site manuale necesare cer­
nerii făinii. De asemenea, la
unităţile nr. 2 şi nr. 5 Lupeni,
nr. 3 Vulcan şi nr. 6 Petroşani,
s-au înlocuit vechile vetre cu
cărămidă specială iar la fabri­
ca de pîine din Petroşani s-a
amenajat o bandă colectoare de
la cuptoare la produsele finite.
In urma acestor măsuri, cali­
tatea pîinli din Valea Jiului s-a
îmbunătăţit simţitor.
Se mai întîmplă însă, aşa1cum
au arătat majoritatea partici­
panţilor la discuţii, că produsele
de panificaţie şi mai ales pii­
nea; neagră nu sint întotdeauna
la nivelul cerinţelor.
— La Aninoasa — spunea tov.
Iosif Sirnion, — de multe ori
pîinea este de slabă calitate şi
nu întotdeauna proaspătă, pen­
tru că nu se aduce zilnic. Tran­
sportul el se face în mod neco­
respunzător. In plus, covrigi şi
cornuri se aduc foarte rar.
De multe ori, vina pentru sla­
ba calitate a pîinii o au lucră­
torii din panificaţie. Se mai în­
tîmplă aşa după cum a arătat
şi tov. Petra Hurezan, direc­
torul I.I.S. „Jiul“, ca unii mun-
Co v ©i se lisíese
în puterafee unităţi socialiste
r(Urmare din pag. I-a)
rul de animale va creşte pînă
la sfirşitul anului la 250 capete
bovine din care 130 vaci şi ju-
ninci, 600 ovine şi 250 porci,
2.000 de păsări etc., iar pentm
adăpostul animalelor se vor con­
strui noi adăposturi. Ca urma­
re, veniturile gospodăriei vor
creşte considerabil; valoarea
zilei-muncă urmind să ajungă
la peste 35 lei.
Toţi colectiviştii prezenţi la
adunare au aprobat planul de
producţie, exprimînău-şi hotă-
rîrea de a munci cu eforturi
sporite pentru înfăptuirea obiec­
tivelor stabilite.
Har 5pcsîbili5ă|5 d!e sporire
a avufieii ohşfeşfi
şi a venifwiîcr personale
Inţeleglnd îndemnul parti­
dului, în anul 1954 ieiuşenit
au pus bazele unei gospodării
colective. încă din primul an
de muncă în comun, viaţa lor
a început să fie tot mai în­
destulată. Aşa se face că în
scurt timp, pe acest drum ati
păşit toţi ţăranii muncitori din
Teiuş. Convingindu-se. de avan-.
citori să hu respecte reţeta de
fabricaţie şi deci şarja de pîine
să fie de slabă calitate. Din pă­
cate asemenea şarje, sub ochii
maiştrilor, sint trimise pe pia­
ţă. Aceasta şi din cauză că o
parte din muncitorii unităţilor
de panificaţie din Valea Jiului
nu posedă calificarea necesară
cit şi din cauza grabei cu care
bului interes pentru calificarea
oamenilor, numai 14 la sută din
muncitorii productivi posedă ca­
lificarea corespunzătoare. Iată
de ce la unele unităţi, ca cele
din Vulcan, Petroşani şi altele,
se mai găsesc corpuri străine
în pîine, iar alteori pîinea este
arsă, cu aspect neplăcut şi cu
gust acru.
— O mare pai’te din vină
pentru calitatea slabă a produ­
selor de panificaţie o au şi to ­
varăşii care transportă aceste
produse, spunea tov. Ioan litiu,
secretar al comitetului de partid
al minei Uricani. De multe ori pîi­
nea este transportată fără grijă.
O altă problemă care influ­
enţează calitatea pîinii este şi
felul cum se depozitează la uni­
tăţile de desfacere. Pentru re­
medierea acestei deficienţe s-a
propus ca pîinea să fie trans­
portată la unităţile de desfa­
cere noaptea, iar aici să nu fie
aruncată Ia voia întîmplării.
In încheierea consfătuirii a
luat cuvîntul tov. Victor
Ghioancă, secretar al Comitetu­
lui orăşenesc de partid Petro­
şani, care a arătat că această
consfătuire, organizată din ini­
ţiativa comitetului orăşenesc de
partid, a avut ca scop să ana­
lizeze activitatea desfăşurată în
domeniul panificaţiei, la unită­
ţile din Valea Jiului. Este ne­
cesar ca atît conducerea I.I.S.
„Jiul“, cit şi O.C.L. Alimenta­
ra, să ia toate măsurile în aşa
fel ca oamenii muncii din Va­
lea Jiului să primească produ­
se 'de panificaţie de tot mai
bună calitate şi în sortimente
variate.
S C U II T
de. la eateiţian den tii aalm datd
o Unul dintre ceîe mai active
cercuri pe discipline ale elevilor
din Şcoala medie Simeria este cel
de literatură, condus de profesoara
Florica ilie. Şedinţele acestui cerc
au loc lunar sau bilunar. Pe margi­
nea referatelor prezentate de către
elevi, se poartă discuţii. Cercul con­
tribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor
elevilor cu noi date din literatura ro- s-a dovedit a fi brigada claselor a
mînă şi universală, faţă de cele pri­
mite la ore. (Prof. REMUS MOL­
DOVAN).
o La Şcoala profesională de uce­
nici din Zlatna a luat fiinţă un cerc
cultural-artistic. In cadrul acestui
cerc se instruiesc formaţiile artis­
tice din şcoală: brigada artistică
de agilaţie, echipele de dansuri
populare, fanfara, formaţia de fluie­
raşi, soliştii vocali şi instrumen­
tişti. Membrii acestui cerc cultural-,
artistic au prezentat de curînd un
reuşit spectacol în faţa colectivişti--
lor din satul Presaca. (Prof. GAMIL
PAGURAR).
tajele muncii socialiste şi ţă­
ranii muncitori din Beldiu s-au
unit intr-o mare familie, in
gospodăria colectivă în care de
la început a intrat întregul
sat.
Muncind cu hărnicie şi price­
pere, colectiviştii din Teiuş şt
Beldiu au obţinut an ele an
succese tot mai de seamă in
sporirea producţiei vegetale, in
dezvoltarea diferitelor ramuri de
producţie, în obţinerea de mari
venituri băneşti. Bar, cu toate
că ambele gospodării obţineau
realizări însemnate, ele nu erau
încă pe măsura posibilităţilor.
Studiind situaţia economică a
celor două gospodării, colecti­
viştii au ajuns la concluzia că
pot realiza producţii şi mal
mari, pot trăi şi munci şi mai
bine. Teiuşenii dispuneau de
mari suprafeţe de teren (1.462
ha.). Le lipseau însă braţele de
muncă. La Beldiu, situaţia era
cu totul alta. Braţe de muncă
existau destule dar terenul era
mal puţin (300 ha.).
Despre această stare ăe lu­
cruri colectiviştii din Teiuş şi
cei 'din Beldiu au discutat cu
chibzuiala caracteristică bunului
B o g a t p ro g ra m
d e c o n fe rin ţe
Iîa căminul cultural din Hă- nom Cîrlig Maria, „Principa­
rău, în ultimele luni s-au ţinut lele sarcini reieşite din Con­
numeroase conferinţe pe teme sfătuirea pe ţară a ţăranilor
ştiinţifice şi agrozootehnice, me­
nite să vină în sprijinul ridi­
cării nivelului de cunoştinţe al
colectiviştilor. De un succes
deosebit s-au bucurat conferin­
ţele legate de creşterea şi în­
grijirea animalelor, privind ob­
ţinerea de mari produse anima­
liere. Intre acestea se numără
cea intitulată; „Dezvoltarea
creşterii animalelor în urmă­
torii ani" ţinută de tehnicianul
agronom Pol.hac Nicolae, „Mă­
suri pentru apărarea sănătăţii
animalelor“ şi „Creşterea păsă­
rilor, izvor de cîştig în G.A.C.“
prezentată de cadre didactice
din comună etc.
In ceea ce priveşte probleme­
le întăririi economice şi orga­
nizatorice a G.A.C. au avut loc
de asemenea conferinţe intere­
sante c a : „Retribuirea muncii
colectiviştilor după zile-muncă
şi după rezultatele obţinute în
producţie“ şi „Căile sporirii pro­
ducţiei de porumb pe baza sar­
cinilor plenarei G.C. al P.M.R.
din 30 iu n ie— 1 iulie 1961“,
prezentate de tehnicianul agro-
-O —
înfrumuseţează
sediul gospodăriei
colective
Din iniţiativa comisiei de fe­
mei a gospodăriei agricole co­
lective „6 Martie“ din Turdaş,
colectivistele au hotărît să în­
frumuseţeze sediul G.A.C. prin
muncă patriotică. Astfel, un nu­
măr de 10 femei au spoit şi
făcut curăţenie la sediul gospo­
dăriei, prestînd 160 ore de mun­
că patriotică. Au depus multă
stăruinţă colectivistele Rafila
Bartok, Aurelia Josan, Emilia
Vlad, Ida Acs, Victoria Mustafa
şi altele.
LUCIA JOSAN
. corespondentă
o Zilele trecute, la Şcoala medie
„Avram lancu“ din Brad s-a desfă­
şurat faza pe şcoală a concursului
cuitural-artistie al elevilor. Au par­
ticipat brigăzile de agitaţie, soliştii
vocali şi instrumentali, recitatorii
etc. din clasele VIII — XI. Dintre
brigăzile artistice de agitaţie par­
ticipante Ia concurs cea mai bună
X-a. (MIRGEA GOLGEA).
o Gu ocazia închiderii cursului
agrozootehnic, la G.A.G. „Mureşul“
din Strefea, a avut loc un concurs
„Drumeţii veseli“, axat pe temele
dezbătute în cadrul cursului. Co­
lectiviştii s-au prezentat bine pre­
gătiţi. Abia a Il-a întrebare ite baraj
a desemnat cîştigătorii. Eleonora
Nicula, Elena Gristea şi Ioanîchie
Gurui s-au situat pe primele trei
locuri. Participanţilor la concurs li
s-au înmînat numeroase premii iu
obiecte. (IR. OLARII).
gospodar. Pînă la urmă au ajuns
la concluzia că unindu-se in­
tr-o singură gospodărie, mare şi
puternică, vor putea să smulgă
pămîntului rod tot mai bogat, să
dezvolte acele ramuri ăe pro­
ducţie care le-ar putea asigura
mari venituri băneşti, şi, zilele
trecute, hotărîrea lor unanimă
a devenit fapt împlinit. Cele
două gospodării s-au unit în-
tr-una singură.
— Perspectivele ce se deschid
acum în faţa noastră, a spus
colectivistul Gavrilă Borza in
adunarea de unificare, sînt mă­
reţe. Pămîntul va putea fi mal
bine folosit, munca mai bine
organizată şi in ţelul acesta
roadele mai bogate.
— Dispunînd de multe braţe
de muncă, a subliniat in cu-
vîntul său colectivistul Mathe
Aăalbert, vom putea executa la
timp şi în bune condiţiuni toate
lucrările agricole aplicînd cu
stricteţe întregul complex de
măsuri agrotehnice. Vom face
astfel, ca belşugul să pătrun­
dă tot mai mult în casele noas­
tre.
In planul de producţie co­
BffüMCFE 8R^fA1SfSMVE0l
colectivişti“ ţinută de ing. Albu
Ioan, „Dezvoltarea şi sporirea
avutului obştesG, factor impor­
tant în întărirea economică şi
organizatorică a G.A.C.“ ţinu­
tă de brigadierul de cîmp Albu
Filon eto.
In afară de aceste conferin­
ţe, au mai avut loc şi altele pe
teme de popularizare a ştiin­
ţei, cum sînt cele ţinute cu con­
cursul învăţătorilor şi profeso­
rilor din comună, intitulate „Fe­
nomenele cereşti şi tălmăcirea
lor adevărată“, „Timpul şi ca­
lendarul“, „Vremea şi prevede­
rea ei“ etc.
SIMION FILIMON
directorul căminului cultural
din Hărău
=M.'-
F estivalul film ului pentru sate
In regiunea Hunedoara, în cadrul
Festivalului filmului pentru sate, numă­
rul spectacolelor prezentate şi a ţăra­
nilor colectivişti care le-au vizionat, a
crescut în mod simţitor, faţă de anii
trecuţi. Numai în etapa l-a, la cele 408
spectacole, prezentate în 151 localităţi,
au participat aproape 112.000 spectatori,
dintre care 12.240 au vizionat filme din
ciclurile agrozootehnice şi 15.693 au
vizionat filme pentru copii. De multă
apreciere s-au bucurat în etapa I-a cele
60 acţiuni cu caracter de masă orga­
nizate cu filmul, la care au fost pre­
zenţi peste 7.500 ţărani colectivişti.
In această primă etapă, cu rezultate
bune s-au prezentat raioanele Alba,
Sebeş şi oraşul regional Deva. In
schimb în raionul Orăştie munca cu
filmul a fost sub posibilităţi, iar cele
4 caravane cinematografice s-au de­
plasat într-un număr scăzut de locali­
tăţi.
Analizînd cauzele care au dus la
aceste rămîneri în urmă, comisiile Fes­
tivalului filmului pentru sate, prin mă­
surile luate au reuşit în a doua etapă
să mobilizeze un număr mai mare de ţă^
răni colectivişti la vizionarea specia;
colelor, organizind un număr sporii de
manifestări cu caracter de masă, atrac­
tive şi bogate în conţinut. In urma
acestui fapt în etapa a H-a a festiva­
lului au fost prezenţi în zilele de spec;
lectiviştii şi-au prevăzut ca in
acest an să realizeze cel puţin
2.000 leg. griu, 2.500 Kg. porumb
boa.be, iar de pe o suprafaţă de
30 ha. să se obţină cîte 5.000
Kg. porumb boabe la ha., in
condiţii de neirigare.
Gospodăria are acum posibi­
lităţi largi de dezvoltare a sec­
torului zootehnic. Drept urma­
re, la sfirşitul acestui an ea va
deţine un efectiv de 455 bovi­
ne din care 160 vaci de lapte,
un număr de 1.500 oi şi 300
porci din care 65 scroafe. De
asemenea, va fi înfiinţată o
fermă ăe păsări în care se vor
creşte 2.000 pui de găină, iar
pînă la sfirşitul anului se va
ajunge şi la un efectiv matcă
de 700 gîşte. Pentru realizarea
acestor obiective, există toate
condiţiile. Pe dealurile din ju ­
rul Belăiului există păşuni din
cele mai bune, fineţe bogate,
iar pe malul Mureşului se pot
amenaja mari crescătorii de
gişte.
Colectiviştii din Teiuş şi Bel-
diu şi-au unit forţele de munca
şi întreaga avuţie obştească. De
acum, ei sînt hotăriţi să-şi fău­
rească o viaţă mai îmbelşugată.
Hotărîrea lor va deveni cu si­
guranţă realitate. Hărnicia şi
priceperea lor, la care se adau­
gă îndrumarea părintească a
partidului, sint garanţii sigure
a viitoarelor, lor succese.
tacole cu 35.588 mai mulţi spectatori
decît în prima etapă, iar în etapa a
111-a s-a mai înregistrat o creştere faţă
de primele etape, de 117.464 specta­
tori.
In total, în regiunea Hunedoara
400.449 spectatori de la sate au vizio­
nat spectacolele din cadrul festivalului. lut voios ăe pionier; 7,15 Cîn-
Dintre aceştia 45.228 au fost prezenţi
la cele 394 filme documentare.
In întreaga perioadă s-a acordat o
atenţie sporită popularizării filmelor cu cert de dimineaţă; 10,35 Cîn-
specific agrozootehnic, la care s-au or­
ganizat peste 100 vizionări colective,
simpozioane, prezentări festive, expo­
ziţii etc. Un mare rol în această pri­
vinţă l-a avut rularea filmului „Puterea
pîinii“, inspirat din viaţa nouă a ţăra­
nilor colectivişti hunedoreni. Pe mar­
ginea acestei originale creaţii cinema­
tografice s-a instituit şi un concurs, la 18,30 Cronica economică: 18,40
care au fost antrenaţi spectatori din
peste 90 localităţi.
Gu mult interes au fost vizitate şi
filmele cu caracter ştiinţific. Printre
acestea se numără documentarele : „Lin
îngrăşămînt valoros", „Insilozarea pe
sol", „Creşterea păsărilor«, „Trei boli
ale viţei de vie“, „Creşterea legumelor
şi zarzavaturilor“, „Construcţii cn mij­
loace locale“ etc.
I. M.
De curînd, în Deva a
fost dat in folosinţă noul
cinematograf „Patria“, cu
o capacitate de 450 locuri.
IN FOTO : Vedere par­
ţială din interiorul cine­
matografului „Patria“.
Filmul „Puterea pîinii11
la Miercurea
Zilele acestea, la cinematograful să­
tesc din comuna Miercurea, raionul
Sebeş, a fost prezentat filmul docu­
mentar „Puterea pîinii“, realizat în
regiunea noastră.
Cei peste 500 de spectatori, au ră­
mas impresionaţi de rezultatele fru­
moase obţinute în gospodăriile colecti­
ve din Apoldul de Sus, Daia, Sistci,
Gîrbova etc.
GH. LOMNÂŞAN
corespondent
_• __
Dezvoltă creşterea
anim alelor
Gospodăria agricola colectivă
din satul Sibişel, raionul Orăş­
tie, a luat fiinţă în luna decem­
brie a anului trecut. încă de la
înfiinţare, colectiviştii de aici
s-au orientat să dezvolte în ca­
drul gospodăriei lor, cele mai
rentabile ramuri de producţie,
mai ales creşterea animalelor.’ln
acest scop, din creditele acorda­
te de stat gospodăria colectivă
din Sibişel a şl cumpărat 41 bo­
vine, 'din care 15 junlncl, precum
şi 102 ovine.
Nr. 2245
— E frumoasă şi interesantă povestea, parcă spun ochii
copiilor.
IN FOTO: Aspect din cadrul unei dimineţi de Hasme, or­
ganizată în sala ăe lectură a Bibliotecii raionale din Alba
Iulia, de către bibliotecara Viorica Breghici.
Hîfnsii
16 M A R TIE 1962
PROGRAMUL 1: 5,10 Jocuri PROGRAMUL 11 : 12,15 Me­
populare romineşti; 6,30 Emisi­ lodii populare romineşti: 13,15
unea pentm sa te: îndrumări Reportaj; 15,00 Muzică popu­
pentm legumicultori; 6,45 sa­ lară din ţări socialiste: 15,35
Actualitatea in ţările socialis­
tece despre brigadieri; 7,30 Sfa­ te; 17,00 Cîntece din folclorul
tul medicului: Ce este oxiro- nou şi jocuri populare romi­
za? 8,00 Muzică; 8,30 Melodii neşti; 19,30 Teatru la micro­
populare romineşti: 9,00 Con­ fon „Piaţa. Ancorelor“ de I.
Stoic, traducere şi adaptare ra­
tece inspirate din poezia Ud diofonică de Ludmila Bucşan şi
Mihail Eminescu; 12,10 Estrada Constanţa T rifu ; 21,16 Melodii
melodiilor; 12,45 Mici forma­ populare romineşti.
ţii vocale de muzică populară
germană din regiunea Braşov ; '..t..l..l..I..f..t..l..H....f..l..f..a—t í D
14,00 Muzică populară olteneas­
că ; 15,45 Din folclorul popoa­ 16 MARTIE 1962
relor ; 16.15 Vorbeşte Moscova; DEVA: Agentul X-25 ; Nu-i loc pentru
animale sălbatice; HUNEDOARA: Stră­
Muzică uşoară de compozitori zile au amintiri; SEBEŞ: Pînze pur­
din R. P. Ungară; 19,00 Jurna­ purii; Acţiunea Cobra; PETROŞANI.
lul satelor ; 19,25 Muzică popu­ Muzicantul orb; Marele război; ALB \
lară rominească interpretată de IULIA : CavaleriLteutonU; Intîlnire i e
cablu; ORĂŞTIE: Ultimul''tneu tan-
Artemiza Bejan, Grigorc Kia- g o ; Bădăranii; SIMERIA: Nu te lăsa
niciodată ; HAŢEG : Porto Franco ;
sim şi Damian Luca; 20,30 BRAD: Vînt de libertate; LONEA :
Bufonul regelui ; TEIUŞ : Revista vi­
Noapte bună, copii : „Legenda surilor; ZLATNA: l-eon Garos îşi cau­
tă prietenul; ILIA : Secţiunea a V-a ;
lacului W ie lo c h o w o p o v e s te APOLDUL DE SU S: Lada cu zes­
tre ; Drum nou.
populară poloneză; 21,20 Din
agenda celui de-al IlI-lea Fes­
tival bienal de teatru „1. L. Ca-
ragiale“; 21,35 Din creaţia de
muzică uşoară a compozitorilor
noştri.
P R O D U C Ă T O R I! m n n / - ’/-’r-'i-'r-’fT -’»
1
T
f
1
II. C . II. ÎL- S I M E IRi II 4\ 'l
contractează ia preţuri avantajoase,
J
“j
cu acordarea de avansuri şi furaje: *1
.1
*)
» LAPTE DE VACA ‘1
9 LAPTE DE OASE ŞI '•ii
J
PRODUSE DSN LAPTE DE OAIE
Adresaii-vă oficiilor şi punctelor de co­
lectare din comune şi sate pentru încheieri
de contracte, predări prin achiziţii şi pentru
orice alte lămuriri.
FIECARE CASĂ CU BIBLIOTECA PROPRIE
Săteni ! I Im li
Formaţi-vă bi­ St
blioteci perso­
nale cu lucrări
politice, agro­
zootehnice, be­
letristice şi de
popularizare a
ştiinţei.
Le puteţi pro­
cura :
— din librări­
ile şi magazine­
le cooperative­
lor de consum;
— prin difu-
zoril voluntari
de carte de la
sate ;j
— prin echi­
pele de difuza­
re a cărţii din
casă in casă.