Page 48 - 1962-03
P. 48
m- * D R U M U E S tfC fA U Ş ftlU i.U Nr. 2245
mmiMmtBaaKamimmtuae*uá *(aScfiSSCSSECSSSEXBUBXai'XBSHI? j a sBBaa^mytM t^v^iaggq
ieri au în c e p u t la G e n e v a
Lucrările Comitetului celor ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIM ELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I
pentru dezarmare
geneva: 14. — De la trimi panţii la conferinţă, el a spus,
sul special al Agerpres, N. Pui- printre a lte le : Cred că nu Trafafjvefe 1 Suedia sprijină ideea creării Revoluţia cubana este în stare
cea: există nimeni care să nu recu
noască complexitatea sarcinilor
Miercuri, Ia ora 16,10 (ora lo dv. şi dificultăţile pe care le
cală), în Palatul Naţiunilor de
la Geneva a avut loc şedinţa de aveţi de înlăturat. Cu toate a- fra n c o -a lg e rie n e unor zone denudearizate să înlăture orice greutăţi
deschidere a conferinţei Comite cestea, unele clemente ale si
tului celor 18 state pentru de tuaţiei sînt pozitive şi ne dau
zarmare care a' fost înfiinţat ca temei de speranţă. Guvernele de la tv ia n STOCKHOLA1 l-l (Agerpres). — nevoile unui alt stat aduc „un preju
Ministrul Afacerilor Externe al Sue diciu unilateral Occidentului“.
urmare a hotărîrii celei de-a S.U.A. şi ale U.R.S.S. au redactat EVlAN 14 —• Corespondentul Ager diei, Unden, a prezentat în faţa par Cuvîntarea lui Fidel Castro
pres transmite: lamentului suedez o declaraţie cu pri „In ciuda obiecţiilor occidentale —
XVI-a sesiuni a Adunării Ge împreună „Declaraţia comună vire la politica externă a guvernului a subliniat Unden — sperăm că, cu HAVANA 14 (Agerpres). — TASS chiriilor, introducerea sistemului învă-
In cursul zilei de miercuri la Evian suedez. timpul, ideea creării unor zone denu transm ite: ţămintului gratuit in şcoli şi de alte
nerale O.N.U. La lucrările con .asupra principiilor privind de a avut loc o nouă întilnirc între dele dearizate se va bucura de un sprijin măsuri înfăptuite de revoluţie în inte
gaţiile franceză şi algeriană. Deşi se- Rcferindu-se la ideea creării unor mai mare, ceea ce va contribui la des Consiliul de Miniştri al Republicii resul poporului.
ferinţei particip ă: din partea zarmarea generală şi totală“. creiul asupra tratativelor continuă să zone denudearizate, Unden a decla tinderea internaţională“. Cuba a adoptat legea cu privire la
ţârilor socialiste: R.P. Bulga Reluarea tratativelor cu privi lie, cel puţin în principiu, respectat de rat că guvernul suedez sprijină aceas crearea juntei naţionale pentru regle Prin dezvoltarea sa, a spus el, re
ria, R.S. Cehoslovacă, R.P. Po re la dezarmarea generală, după- cele două deiegaţii, deşi rm se organi tă idee cu anumite condiţii. In acelaşi Prin politica sa de neutralitate, a mentarea aprovizionării, care va avea voluţia este în stare să înlăture orice
lonă, R.P. Romînă, U.R.S.S., din o întrerupere de aproape doi zează conferinţe de presă şi nu se pu timp, el a criticat pe acei oameni de spus Unden, Suedia speră că contri ca sarcină raţionalizarea repartizării greutăţi. Dispunem de toate mijloa
blică comunicate, o serie de informaţii buie la menţinerea stabilităţii în Europa principalelor mărfuri alimentare in cele necesare, de toate condiţiile şi po
partea ţărilor membre ale blo ani, poate să marcheze de — consideraie ca provenind din surse stat din Occident care declară că an de nord şi, în general, pe continentul riadurile populaţiei. sibilităţile pentru sporirea considera
oficiale dau posibilitatea ziariştilor pre european. In această ordine de idei, bilă a producţiei, pentru a satisface
cului N.A.T.O. : Anglia, Canada, sigur, un mare progres pe ca zenţi aici să afle cîte ceva despre gajamentele ţărilor lipsite de arma ato Unden a declarat că Suedia nu va Aducînd ia cunoştinţă adoptarea cererea crescînaă a întregului popor,
Italia, S.U.A. (locul Franţei a lea spre destindere în relaţiile mersul tratativelor. De o parte şi de renunţa Ia neutralitate ca preţ al ade acestei legi, Fidel Castro a subliniat, a declarat Fidel Castro. El a cerut să
alta continuă să sc afirme că „trata mică de a nu permite amplasarea pe rării sale la Piaţa comună. în cuvîntarea sa rostită la posturile se desfăşoare o luptă hotărîtâ împo
rămas liber în urma refuzului internaţionale şi să ne apropie tivele se apropie de sfîrşii", că „mariic de radio şi televiziune, că aceste mă triva speculei, declarînd că speculanţii
acestei ţări de a participa) ; din de soluţionarea acestei proble teritoriul lor a armelor nucleare pentru suri au fost necesare pentru a regle siot duşmanii poporului şi ei trebuie
probleme ca executivul provizoriu menta sistemul aprovizionării popu pedepsiţi cu toată asprimea.
partea ţărilor neutre : Birmania, me grele, care este realizarea (componenţa acesteia), evacuarea tru laţiei cu mărfuri alimentare. Deşi in
pelor franceze, statutul deţinuţilor şi comparaţie cu perioada dinaintea .re In încheiere Fidel Castro a vorbit
Brazilia, Etiopia, India, Mexic, dezarmării generale şi totale refugiaţilor şi mai ales semnarea şi voluţiei, producţia mărfurilor alimen despre importanţa recentei hotărîrî de
proclamarea încetării focului, au ră tare a crescut considerabil în ansam a se crea conducerea naţională a
Nigeria, R.A.U. şi Suedia. Ma sub un control internaţional mas încă dc rezolvat". blu, a subliniat Castro, ea râmîne O.R.I. (Organizaţiile revoluţionând ^
încă mult în urma puterii de cumpă legrate din Cuba). Castro a sublr^
joritatea delegaţiilor sînt con eficace. Un reprezentant al delegaţiei alge P i cil :iem r e sp in g rare, care creşte mereu şi rapid, a că această hotărire este un nou pas
riene a dat în mod d a r d e . înţeles tra a p eler a#eftaeie populaţiei. Astfel, piuă la revoluţie în pe calea unirii tuturor organizaţiilor
duse de miniştrii 'Afacerilor Ex După o scurtă pauză, in cursul capitala ţârii sc consuma aproape de revoluţionare înir-un singur partid
terne ai ţărilor participante. ziariştilor că partea algeriană a ajuns două ori mai puţin lapte dccît în pre marxist-leninist al clasei muncitoare
căreia ziariştii au părăsit sala în concesiile sale la limita pe care zent Acelaşi lucru se poate spune şi poporului muncitor. Din rîndurile
o permite mandatul acordat delegaţiei despre consumul de carne şi de alte viitorului partid vor face parte cei mai
Delegaţia R.P. Romînă este de şedinţe, conferinţa şi-a con G.P.R.A. de Consiliul Naţional al Re XIENG KUANG 14 (Agerpres). - produse alimentare, Creşterea consi buni dintre cei mai buni muncitori
voluţiei Algeriene. „Lupta este .foarte Trupele grupului rebel Boun Otmi- derabilă a puterii de cumpărare a tost şi ţărani revoluţionari. Crearea parti
alcătuită din Corneliu Mănescu, tinuat lucrările în cadru închis. Fumi Noşavan, aflate sub controlul presîve împotriva populaţiei paşnice. dului marxist-leninist al clasei munci
grea şi încordată — a declarat acest direct al ofiţerilor americani, continuă In ultimul timp, asemenea raiduri s-au determinată de lichidarea şomajului, toare corespunde măreţei misiuni is
ministrul Afacerilor Externe, După terminarea şedinţei a fost reprezentant. Noi am căzut de acord să încalec acordul de încetare a fo intensificat îndeosebi în regiunea Phon torice a revoluţiei cubatie, a decla
asupra perioadei dc tranziţie în timpul cului, lansînd atacuri asupra regiuni Hong. anularea rentei funciare. majorarea rat el.
George Macovescu, adjunct al dat publicităţii un comunicaţi căreia Franţa va continua sa exercite lor eliberate ale ţării.
controlul în Algeria, dar aceasta nu-î In nord-vesiul Laosului, transmite Toate atacurile trupelor rebele au salariilor oamenilor muncii, reducerea
ministrului Afacerilor Externe şi în care se arată că, în cea de-a dă nici un drept ca să ne dicteze con corespondentul agenţiei V.N.A., avioa fost respinse de către armata guver
diţii ca de la învingător la învins". ne militare americane continuă să namentală şi unităţile dc luptă Nco
general maior Constantin Şan- doua parte a şedinţei, desfăşu aprovizioneze într-uu ritm susţinut Lao Haksat. După cum anunţă postul
In cercurile din preajma delegaţiei cele 42 de companii ale trupelor re dc radio Vocea Laosului, numai în
dru. rată sub preşedinţia reprezen algeriene se afirmă dc asemenea că bele masate în apropiere dc Nam cursul luptelor din luna februarie,
Ta, în scopul dezlănţuirii unui atac pierderile rebelilor s-au ridicat la 190
Este ora 16. In sala ’de con tantului Birmaniei, U. Ti Han, pe scară largă împotriva regiunii eli morţi, 3-12 răniţi şi 78 prizonieri.
berate Aluong Say.
ferinţe sosesc pe rînd membrii conferinţa a examinat şi adop In provincia Luang Prabang, 12
companii rebele, sprijinite de ' unităţi
delegaţiilor ţărilor participante. tat regulile de procedură cu americane dc aviaţie şi artilerie, con
tinuă să atace localitatea eliberată
Şedinţa1 inaugurală a fost privire la desfăşurarea şedinţe
deschisă de Omar Lufti, repre lor.
zentantul special al secretaru Viitoarea şedinţă va avea
lui general provizoriu al O.N.U., Ioc joi, 15 martie, la ora 10
U. Thant. Salutînd pe partici (ora locală).
:W :
î n mai, la Moscova:
C o n fe rin ţa re p re ze n ta n ţilo r vieţii publice partea franceză, sub pretextul că tra Muong Hun.
sovietice pentru d e za rm a re
g e n e ra lă şi p a c e tativele trebuie terminate cit mai re Dc la începutul lunii martie — tran
pede, vrea să forţeze mina delegaţiei smite agenţia V.N.A. — avioanele * -1 i: « & * * î
MOSCOVA 1-1 (Agerpres). - TASS nerală şi pace. La conferinţă vor ii algeriene, manevrînd în aşa tel îneît militare americane transportă conti It * » -Sri%
transm ite: discutate problemele luptei poporului în faţa opiniei publice încetarea focului nuu trupe rebele în regiunile de TXyxXv;
sovietic pentru pace, va ti aleasă noua să apară ca o capitulare a armatei de . junglă din provinciile eliberate Xieng W fflB T ***
Prezidiul Comitetului sovietic pen componenţă a Comitetului sovietic pen eliberare şi nu ca sfîrşitul Unui război l Kuang şi Sam Neun. Trupele rebele •isr* wm ¦ ¦
tru apărarea păcii a hotărît ca la .Mos tru apărarea păcii şi delegaţia la Con ..............................................
cova să aibă loc, in zilele de 29 şi 30 gresul mondial pentru dezarmare gene
mai. conferinţa reprezentanţilor vieţii rală şi pace (Moscova 9-i 4 iulie a.c.). de eliberare al poporului algerian vic instruite şi comandate de ofiţeri ame
publice sovietice pentru dezarmare ge
torios în lupta sa. ricani continuă totodată raidurile re-
tio calea donării
«BianwaBMBBnaBMMni
JOHNjBERNAiî ^Dezarmarea Poporul japonez
este o problemă de viaţă şl de moarte cere interzicerea experienţelor nucleare
pentru noi toţii( TOKIO 14 (Agerpres). — Adunarea municipală din oraşul Tri í'Vjj? .«*' : % i i V
¦Opinia publică japoneză continuii Aidzusakasita din prefectura Fukuslma
LONDRA 11 (Agerpres). — nucleare pentru a sili Uniunea Soviet să ceară categoric guvernelor S.U.A. a adoptat de asemenea în unanimi Splendidul ansamblu de blo- } =«s=
„Tratativele cu privire la dezarmare tică să facă concesii. şi Angliei să renunţe la efectuarea tate o rezoluţie în care se protestează curi dc locuinţe din Havana de j
pot să devină cel mai important eve experienţelor cu arma nucleară în at categoric împotriva experienţelor nu
niment al timpurilor noastre“, se spune Autorul articolului îşi exprimă spe, mosferă. cleare americane. est care cuprinde o suprafaţă de ) 9 P E S C U R T 9 P E S C U « if ©
iu articolul lui John Bernal, preşe-, ranţa că prin eforturile unite ale po Adunarea municipală ¦ a oraşului 320.000 metri pătraţi şi a fost 1
dintele executiv ăl Prezidiului Consi poarelor se va putea pune capăt cursei Miura din prefectura Kanagava a La 13 martie, comitetul general al clădit în numai 647 zile. Acest 3 VARŞOVIA. In ziua de rului său pe nava cos rican, inclusiv in S.U.A.
liului Mondial al Păcii, publicat de înarmărilor şi bombe: nucleare. „Tre-: adoptai în unanimitate o rezoluţie îm Camerei Inferioare a Parlamentului
ziarul „Daily Worker“ din 14 martie, Imie să acţionăm rapid, scrie în în japonez a adoptat hofărîrea de a pre nou cartier al capitalei Cubei ? 14 martie a început la mică „Vostok-2“ — 25,11 au crescut considerabil
sub titlul „singura ieşire din Coşmar“. cheiere autorul, pentru a ajuta trata potriva experienţelor nucleare pe care zenta spre examinare în , cadrul unei
Autorul arată că dezarmarea este „o tivelor de la Geneva să ţină piept pri guvernul american intenţionează să le şedinţe plenare a Camerei, o rezoluţie revoluţionare — cuprinde în a- ^ Varşovia Consfătuirea re ore şi 703.143 km. preţurile la obiectele de
problemă de viaţă şi de moarte pentru melor zile critice, să obţină încetarea efectueze în partea de sud a Oceanu în care să sc ceară S.U.A. şi Angliei
noi toţi“ şi că intensificarea cursei experienţelor nucleare, să asigure întil- lui Pacific, rin, regiunea insulei Ghrist- să renunţe Ia efectuarea experienţelor fără de blocurile moderne 3e lo- prezentanţilor academii CIUDAD DE GUATE primă necesitate.
înarmărilor implică un uriaş pericol nirea şefilor de guverne, propusă de mas. Deputaţii adunării municipale au nucleare, respectiv în regiunea insu lor de ştiinţe din R.P. MALA. La 13 martie, în
pentru omenire. Mruşciov, Acesta este însă numai în cerut ca guvernul japonez să insiste lei Christmas din Oceanul Pacific şi cuinţe, două localuri de şcoli. Bulgară, R. S. Cehoslo Guatemala au avut loc LONDRA. Laburista
ceputul... Nu trebuie în nici un caz să cu S.U.A. să renunţe Ia planurile care în pustiul Nevada din S.U.A. vacă, R.D. Germană, R.P. noi tulburări. Pentru a Barbara Castle a prezen
„De ce guvernele ţărilor N.A.T.O. slăbim lupta pentru pace". prevăd efectuarea acestor experienţe. un teren de sport, o crcşă şi Mongolă, R.P. Romînă, doua oară în decurs de tat în Camera comune
manifestă atît de puţin entuziasm îaţă R.P. Ungară, U.R.S.S. cîteva zile, subliniază a- lor o petiţie semnată de
de tratativele cu privire lă dezarmare, lată de ce pregătirile Consiliului Mon. opt pieţe. j genţia France Presse, 810.000 dc pensionari şi
prorocindu-le eşecul, chiar înainte de diat al Păcii pentru Congresul mondial şi R.D. Vietnam. Con alte persoane care pro
începerea lor", întreabă J. Bernal. pentru dezarmare generală şi pace care Pentru eliberarea
Chestiunea este că strategia nucleară va avea Ioc la Moscova în luna iulie, lui Manolis Glezos !
a S.U.A. îşi propune realizarea supre are o importanţă atît dc mare. Acest
maţiei militare. Aceasta este în fond ATENA 14 (Agerpres). — sfătuirea va dura trei studenţii din capitala testează împotriva majo
cauza pentru care Statele Unite acce Congres trebuie să însufleţească lupta rării tarifelor pentru a-
lerează cursa înarmărilor nucleare şi Ignorând cerinţa1 unanimă a popoarelor de a-şi Passalidis, preşedintele Comitetului zile. ţării au ieşit în stradă sistenţa medicală.
ameninţă sa efectueze noi experienţe sutelor de milioane de oameni pentru aduce contribuţia la rezolvarea problemei dezarmării, Executiv al Uniunii Democrate de1 pentru a demonstra, îm
puterile occidentale încep o- nouă serie de experienţe Stingă, a adresat primului ministru al PARIS. La 13 martie, potriva guvernului care a NAIROBI. După cum
pace. Trebuie să facem ca anul 1962 nucleare, ceea ce duce la intensificarea cursei înarmă venit la putere în urma anunţă corespondentul din
să devină anul dezarmării. rilor şi Ia agravarea încordării internaţionale. Greciei, Karamanlis, o telegramă în Comisia sportivă a Fe falsificării alegerilor dm Kenya al agenţiei Reit-
care cere ca Manolis Glezos să fie deraţiei Internaţionale de decembrie trecut. ter, 2.000 dc lucrători ai
imediat eliberat şi să i se acorde po- Consiliului comunal din
silibitatea de a-şi exercita mandatul de aviaţie (F.A.I.) a omo Nairobi au declarat, ta
T r a ta tiv e le d e la G e ra e va deputat în parlament în conformitate logat ca recorduri mon MONTEVIDEO. Potri 13 martie, grevă ccrînd
cu voinţa poporului. Eliberarea eroului diale de distanţă şi du vit datelor' statistice pu
Acropolei, se spune in telegramă, ar blicate de Organizaţia
corespunde sentimentelor tuturor gre rată performanţele obţi
cilor, ar restabili dreptatea faţă de Gle nute de pilotul cosmonaut Statelor Americane în sporirea salariilor şi îm
buletinul O.S.A. nr. 7, în bunătăţirea condiţiilor de
se c e n tru l a te n ţie i zos şi ar contribui la normalizarea si sovietic, maiorul Glier- ţările continentului ame locuit.
tuaţiei în Grecia, atît de necesară în
tnan Titov în timpul zbo-
p r e s e i ia id ie s s e momentul de faţă.
DELIU 14 (Agerpres). — strîngerca unui milion de semnături ====== « =
Opinia publică din India acordă o pe apelul cu privire la interzicerea ex
mare însemnătate tratativelor de la perienţelor nucleare“, rezoluţie adop „Oraşul de front este lipsit de viitor?6
Geneva ale. participanţilor la Comite tată în cadrul unui miting organizat
tul celor 18 state pentru dezarmare. la 12 martie la Delhi. Un arîicol din ziarul jPravda" despre sifuafia din Berlinul occidente! —
„Sîntem pentru dezarmarea totală.
Vrem preînthnpinarea războiului“ — Autorii rezoluţiei cer participanţilor ÖOOÖOÖOOOOOO ooc xx>ooo<Ţ
a declarat Krlshna Menon ministru! la Comitetul celor ÎS „să nu-şi pre
Apărării, conducătorul delegaţiei in cupeţească eforturile, pentru obţinerea MOSCOVA 11 (Agerpres). - TASS pun tot mai des eu îngrijorare cetă Urmărind realizarea scopurilor lor
diene Ia Comitetul celor 18, în cadrul dezarmării totale, care va duce la in transm ite: ţenii oraşului. politice, autorităţile orăşeneşti uliţă'
unui mare miting organizat la Deliii. staurarea păcii în întreaga lume". in mod artificial panica şi frica in
El a Subliniat că dezarmarea este Sub titlul „Oraşul de front este In aceste zile, scrie Kuznejov, pe rindurile populaţiei, sc subliniază in
„unica măsură justă pentru excluderea Referindu-se la aceeaşi problemă, lipsit de viilor", ziarul „Pravda" a autostrada dintre Berlinul occidental articol.
războiului din viaţa societăţii şi este ziarul „Delhi Times“ scrie: publicat la 14 martie un articol al şi Germania occidentală trec şiruri
o măsură foarte importantă". Menon corespondentului său din Berlinul oe- nesfirşite de autofurgonete de dife Greutăţile, prin care trece Berlinul
a cerut să se pună capăt cursei înar „Toţi cei cc doresc să fie preîntim- cidental, V. Kuznejov. rite culori. Din oraş fug patronii pră occidental se datorează politicii aven
mărilor şi să se asigure pacea gene pinată imediat primejdia războiului văliilor şi birourilor de recrutare, pro turiere a cîrmuitorilor „oraşului de
rală. vor fi, fără îndoială, dezamăgiţi că nu In Berlinul occidental, scrie Kuzne prietarii vilelor de lux şi speculanţii front". In condiţiile ocupaţiei peri
Tratativele de la Geneva constituie s-a căzut de acord ca lucrările Comite de valută. Fug trubadurii „războiu mate, străbătut de curenţi de gheaţă
tema principală a presei indiene de tului celor 18 să se desfăşoare la ni jov, nu încetează jocul cu focul. Au lui rece“ de ia ziarele „galbene" lo ai „războiului rece", oraşul nu se
cele mai diferite orientări. Comenta velul şefilor de state (de guverne). torităţile vest-berlineze sporesc apa cale şi mincinoşii de la posturile de poate dezvolta şi progresa. El are
torul A. G. Nurani în articolul „Spe ratul poliţienesc, scot în avanscenă radio Rias şi „Berlinul liber", victi nevoie de o altă climă. El are ne
ranţe pentru dezarmare. Este necesa Propunerile cu privire la dezarmarea pe naziştii înveteraţi. Willy Brandt me ale propriei lor isterii. voie de o viaţă paşnică, liniştită, de
ră o abordare realistă“, publicat de generală şi totală, prezentate la 23 şi-a făcut rost recent de un nou şef o colaborare concretă cu toate sta
ziarul „Indian Express", cere să se septembrie 1960 de premierul sovietic al poliţiei: Dunsing, fost maior hitle- Nu numai cei ce se simt cu musca tele şi în primul rînd cu ţara pe te
pună capăt „cursei ucigătoare a înar în cadrul celei de-a XV-a sesiuni a rist. care s-a perfecţionat în persecu pe căciulă părăsesc malurile rîului ritoriul căreia se află — Republica
mărilor". Astăzi, într-o măsură mai Adunării Generale, constituie o bază tarea patrioţilor vest-berlinezi. Spree. îşi părăsesc cuiburile şi ma- Democrată Germană. Pentru aceasta,
mare decît chiar în trecut, armele, prin excelentă pentru elaborarea unui pro rile concerne, băncile influente. „Sie. călea cea mai bună este transforma
ele însele, constituie o sursă de în iect de iratat internaţional referitor la Locuitorii Berlinului occidental, mens“ şi „Osram" — două din cele rea Berlinului occidental intr-un oraş
cordare internaţională. Această proble această problemă foarte arzătoare şi scrie în continuare autorul, sînt în mai mari concerne care au sediu! în liber demilitarizat, după cum propun
mă nu priveşte numai marile puteri. actuală a epocii noastre. grijoraţi din cauza absurdităţii şi lip Uniunea Sovietică, R. D. Germană,
Ţările neangajate trebuie, de aseme Berlinul occidental au început să toate popoarele iubitoare de pace. Şi
nea, să-şi ducă la îndeplinire rolul". „Caracterul rezonabil al propunerilor sei dc răspundere a politicienilor fa« atunci oraşul, despre care începe să
„Privirile întregii lumi sînt îndrep sovietice,este şi mai evident dacă el« transiere în R.F. Germană avutul lor.
tate spre Geneva", se spune într-o re sînt comparate cu programul de dezar liţi din oraşul de front, care prin pro se vorbească ca de un oraş în „ago
zoluţie a „Comitetului indian pentru mare propus dc Statele Unite — pro „Gommerzbank" şi „Discontobank" îşi nie", va reînvia şi va înflori.
gram care se bazează pe politica in vocările lor pot împinge oraşul spre
stituirii controlului asupra armelor prăpastie. transferă depunerile tot în R.F. Ger-
existente, şî nu asupra dezarmării sub mană.
control internaţional". Ge se va întîmpla cu Berlinul occi
¦(Desén 'din „Pravda^j dental ? lată întrebarea pe care şi-o
SUB UN SCÚT PERÎCtfLOS
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P-T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „l Alai — Deva.