Page 49 - 1962-03

PROLETARI DTN TOATE ŢARfÜ B, tlNÎŢÎ-VA ! '
Anul XIV. Nr. 2246
Patra n a z a l campaniei o p a le dt p m ä n a i
,' n p n
Z masă pe baza sarcinilor trasate de cel dc-al ill-lea Con­
Selecţionează
şi tratează sămînţa
Colectiviştii din llîa cunosc
{aptul că de calitatea seminţe­
lor depinde în mare măsură
obţinerea unor recolte bogate.
De aceea, ei s-au îngrijit ca
în acest an, seminţele să fie
de cea mai bună calitate. Pe
lîngă cantitatea de 750 kg. po­
rumb dublu hibrid, care au pri­
mit-o de la Centrul de selec­
ţionare şi tratare a seminţelor
din Alba lulia, pentru lotul
destinat producerii a 5.000 kg.
porumb boabe la ha. în teren
t neirigat, ei au schimbat însă
l 1.000 kg. de porumb pentru să*
i vom munci cu clan sporit pentru înfăptuirea măreţelor
i minţă cu soiuri mai producti­
f. ve.
i G.A.C. „Drumul Iui Leuin"
(l din ilia posedă dc asemenea
I seminţe selecţionate pentru a
t semăna tO ha. cu borceag, 20
ha. cu ovăz, 4 ha. cu fioarca-
soarelui. 10 ha. cu sfeclă fura­
jeră, 10 ha. cu mazăre, 5 ha.
cu cicoare şi sămînţă pentru
grădina dc legume şi zarza­
vaturi.
Unde va înflori
livada gospodăriei
In această primăvară, colec­
tiviştii din Dobra, raionul llia
vor planta peste 1.600 de pomi
fructiferi. Pentru ca această tâ­
nără livadă să dea rod bogat,
colectiviştii şi-au procurat pu*
ieţi de meri din soiuri produc­
tive şi care să corespundă
L condiţiilor de sol şi climă pre­
L cum şi puieţi de pruni de masă.
L fruntaşului“, la care participă fruntaşi in pro­
l Ca să obţină
f lui împreună cu familiile lor. Cu acest prilej
X 5.000 kg. porumb
L boabe la hectar
r această expunere se dă în cinstea lor diferite
Pe lotul destinat cultivării
porumbului care să producă
5.000 kg. boabe la hectar, în
teren neirigat, colectiviştii din
satul Abucea, au transportat
cîte 40 tone gunoi de grajd
la hectar. Această măsură de
fertilizare a solului precum şi
arătura ădîncă dc 20 cm. exe­
cutată în toamnă, constituie pri­
mul pas în obţinerea recoltei
planificate.
Atelajele
sînt pregătite
Din cele 32 de hectare ce
trebuie arate pentru semănătu­
rile de primăvară Ia G. A. C.
„7 Noiembrie“ din satul Făge-
ţel, comuna Dobra, doar pe 10
ha. se pot face lucrări mecani­
zate. Pentru ca şi restul de te­
ren să poată fi arat la timp
şi în condiţii optime, harnicii
colectivişti au terminat de mult
reparatul şi pregătirea atelaje­
lor proprii. Cînd timpul va
permite, cu ceie 10 pluguri ş>
6 semănători ale gospodăriei
colective, se vor începe arătu­
rile şi însăniînţărilc.
*•—' w.J i t- J w U u- J i 11—t .—11—/
In regiunea Bacău
s-a încheiat colectivizarea agriculturii
COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN,
TOVARĂŞULUI GMEORGHE GHEORGHIU-DEJ
4 pagini 20 bani Comitetul regional de partid şi Sfatul popular regio­ fost în anul 1961 de 35 lei, din-ca'rc 14 Ici numerar;
nal Bacău raportează conducerii partidului că în ziua la cea din Boteşti 37,60 ici, din care 14,30 ici numerar
dc- 14 martie 1962 s-a încheiat colectivizarea agriculturii ele Mii de colectivişti diu regiune şi-au construit case
in regiunea noastră. noi.
Un număr de 184.123 familii dc ţărani muncitori s-au In numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii
unit in 302 gospodării agricole colective cu o suprafaţă din regiune, Somitetul regional dc partid şi Sfatul popu­
dc 392.602 ha. lar regional mulţumesc Comitetului Central al partidului'
pentru ajutorul acordat în munca dc colectivizare a agri­
încheierea colectivizării este rezultatul muncii politice culturii, pentru măsurile luate în vederea dezvoltării eco­
şi organizatorice desfăşurate dc organele şi organizaţiile nomice a regiunii noastre.
dc partid, sfaturile populare şi celelalte organizaţii dc
Colectivizarea deschide mari perspective dc dezvoltare
gres al partidului. In rîndurilc ţăranilor muncitori din a agriculturii regiunii noastre.
satele regiunii, un puternic ecou au avut documentele
Plenarei Comitetului Central al P.M.R. din iuriic-iulic Ne angajăm în faţa conducerii partidului că vom munci
1951, precum şi lucrările Consfătuirii pe ţară a ţăranilor fără preget pentru continua dezvoltare şi întărire cco-
colectivişti. r.omico-orgănizatorică a gospodăriilor colective, pentru
ridicarea tuturor gospodăriilor colective la- nivelul cclor
Butyka Iosif] Un rol deosebit în convingerea fiecărei familii dc ţă­ fruniaşe.
se numără prin­ rani muncitori ca locul ci este în gospodăria colectiva,
tre cei mai har­ unde poate să-şi asigure o viaţă îmbelşugată, luminoasă O deosebită atenţie vom acorda sporirii rapide a -pro­
nici tractorişti şi plină dc bucurii, l-au avut rezultatele obţinute dc ducţiei dc cereale, sfeclă de zahăr, cartofi şi la alte
de la S.M.T.din gospodăriile colective fruntaşe din Ţibucanî, Serbeşti, culturi prin folosirea posibilităţilor dc fertilizare a solu­
Alba lulia. A- Unceşti, Do'jcşti, Săueeşlî, Horia, Grigorcni, PJoscuţeni, lui şi executarea lucrărilor Ia un înalt nivel agrotehnic.
nul trecut, in Cosmani şi altoie. Prin îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţclor, care ocupă su­
prafeţe însemnate în regiune, şi sporirea producţiei cul­
campania de In anul 1961 gospodăriile colective au obţinut în me­ turilor furajere, gospodăriile colective vor dezvolta pu­
primăvară, el die la ha. cu 738 kg. grîu şi cu 800 kg. porumb mai ternic creşterea animalelor, contribuind • la mărirea pro­
şi-a depăşit sar­ mult decit gospodăriile individuale. Gospodăriile colec­ ducţiei de carne, lapte şi lină.
tive, cum sînt cele din Păstrăvcni, Răcăciuni, Văleni şi
cina dc plan cu altele au obţinut de pe întreaga suprafaţă cultivată cu Deoarece în regiunea noastră sînt multe gospodării
54 la sută. Pen­ grîu intre 2.000-2.300 kg. ia lui.; gospodăria colectivă tinere, organizaţiile de partid trebuie să Ic sprijine cu
tru actuala cam­ din Davidcni a realizat 3.800 kg. porumb boabe la ha., cea mai mare grijă. In . prezent, numeroşi activişti şi
panie, angaja­ cea din Doljcştî — 3.924 kg. la ha., iar .cea din Măr­ specialişti din agricultură ajută efectiv gospodăriile co-
mentul său este gineni — 3.125 kg. porumb boabe la ha. leclive la întocmirea planurilor de producţie şi organi­
zarea muncii. Vom extinde în întreaga regiune valoroasa
să realizeze pes­ iniţiativă a gospodăriilor milionare din Şcrbeşti şi Ti­
te plan 50 dc hneam, care sprijină permanent şi concret gospodăriile
hantri. tinere din vecinătate, împărţăşindîi-lc din experienţa lor.
IN CLIŞEU : Peste puţin timp vor începe muncile agricole de pri­
Butyka Iosif pre- măvară. Vom depune foaie eforturile pentru ca semăna­
gătindu-se să tul şi celelalte lucrări agricole să fie făcute !a vreme
plece spre gos­ şi în cele mai bune condiţii agrotehnice, incit fiecare
podăria colecti­ Rezultate bune au obţinut gospodăriile colective din gospodărie colectivă să obţin-ă recolte bogate şi să' asi­
vă unde este re ¦: gure membrilor săi venituri mari din primul an după
partizat. regiune şi in ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului zoo­ încheierea colectivizării agriculturii.
tehnic. In 1961, faţă de anul precedent; electivul de ani­ Asigurăm 6omitcfi.il Central al partidului nostiu eă
mate proprietate obştească a crescut la bovine dc la sarcini trasate de Congresul al Ilf-lea al P.M.R. pentru
dcsăvîrşirea construcţiei socialiste în scumpa noastră
7.200 la 1S.S00, din cape, la vaci de la 3.500 la 9.000, natric.
iar la ovine dc la 29.500 la 50.600. Deosebit dc impor­
tant a fost sprijinul acordat de stat în dezvoltarea sec­
torului zootehnic prin credite, care au însumat, în ulti­
mii doi ani, peste 31 milioane lei. ,
In 1961, faţă de 1960, fondul de bază a'.’gospodăriilor
colective din regiune aproape s-a dublat, revenind cîte
106.000 lei la suta dc hectare.
Sporesc an dc an veniturile colectiviştilor. Valoarea
zilei-muncă la gospodăria colectivă din Ploscuţeni a
COMITETUL REGIONAL BACAU SFATUL POP» i >-R AL REGHINil
AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMlN BACĂU
:iiMiii ==—=îiini|!!ii:i:i
La căminul cultural
din Vinerea
La căminul cultural din Vi­
nerea a fost organizată o ex­
poziţie de fotografii, grafice şi
panouri ilustrind dezvoltarea
gospodăriei agricole colective.
Consultînd evidenţa unui magazia Tot aici, colectiviştii pot vizita
„Z IU A FRUNTAŞULUI" expoziţia permanentă de cărţi
.JConsiHjil local al sindicatelor din Deva orga­ In primele dquă luni ggt sortiment de arti­ agrozootehnice şi expoziţia de
nizează săptămînaî la clubul mimeiioresf;, „Ziua ale acestui an, prin m a­ cole foto şi muzică, di­
gazinul „Sport-foto-mu- ferite aparate electrice pliante şi. broşuri .intitulată
ducţie din întreprinderile şi instituţiile oraşu­
zică" din Deva s-auvîn- de uz casnic etc. .,Să sporim avutul obştesc şi
se face o scurtă expunere prin care sînt evi­ dut oamenilor muncit Creşterea numărului
denţiate metodele şi contribuţia fruntaşilor la 103 maşini de spălat valoarea zilei-muncă, prin creş­
îndeplinirea sarcinilor dc producţie. După cumpărătorilor la frigi­
rufe, 94 frigidere, 15 dere, maşini de spălat terea animalelor şi dezvoltarea
programe artistice. Asemenea zile au fost or­ motociclete şi motorete, etc., exprimă mărirea
ganizate pentru fruntaşii de la E.M. Deva, Spi­ puterii de cumpărare a sectoarelor aducătoare de mari
talul unificat etc., iar sîmbătă, 17 martie a.c., 50 aparate dc radio salariilor? creşterea ni­
se va organiza „Z'iua fruntaşului“ pentru Iu- „Mioriţa“ etc. Magazi­ velului de trai al oame­ venituri“. *.
nul a pus la dispoziţia nilor muncii.
crătorii de la I.R.P. Seri de întrebări
cumpărătorilor un bo-
şi ră sp u n su ri
E x p o z iţie Colectivişti în excursie
de încălţăm inte In aceste zile, biblioteca co­
Un număr de 45 cu autocarul în R.P. face turul oraşu­ munală din Teiuş, raionul Alba,
cu vînzare de colectivişti din Bulgaria. Ei vor vi­ lui Bucureşti. Apoi organizează acţiuni interesante,
gospodăriile agrico­ zita. pe traseu, vor pleca în R.P. care să mobilizeze colectiviştii
In sala de expoziţii a Sfatu­ G.A.C. Hărman din Bulgaria unde vor la executarea in bune condiţiuni
lui popular al oraşului regional le colective din ra­ regiunea Braşov, Mu­ vizita oraşul Pviise şi la timp a lucrărilor campa­
Petroşani a fost deschisă, de ionul Alba. au ple­ zeul Doftana şi vor şi împrejurimile lui. niei agricole de primăvară. Dc
către O.C.L. produse industriale cat într-o excursie pildă, recent, aici au avut loc Ducă maşinile 'dc cusut „Ileana“ sînt găsilc de cumpărători fără cusur,
seri de întrebări şi răspun­
La o dih nă şi fra fa rn sn f suri pe temele „Gunoiul de aceasta i se datorează şi comunistei Ureche Ana de la U. M. (Cugir, care
grajd şi pregătirea lui pentru
sol“ şi „Pregătirea seminţelor“. face proba finală. „>,
şi I.C.R.T.I., o expoziţie de în­ De la începutul anului şi yînă acum, folosind avantajele C onştiinţă în a in ta tă
călţăminte cu vînzare. Aici sint ce le-au fost create, peste 200 de oameni ai muncii din regiu­
expuse cele mai noi modele de nea noastră au plecat, prin O. N.T. Carpaţi, la odihnă şi tra ­
pantofi şi sandale pentru fe­ tament în diferite staţiuni ca : Eorsec. Clăneşti, Buziaş, Căli-
mei. bărbaţi şi copii adecvate
sezonului de primăvară. In pri­ înăneşti, Basna, Căciulata şi altele.
mele două zile, expoziţia a fost
Turneul de t e i ds !a Hunedoara ...După ce ducea dc citev a am cerut pentru prima dată Am să le explic aşa cum mă
vizitată de circa 4.0C0 oameni pricep... Le arăt blocurile noi,
In cadrul pregătirilor pentru mai valoroşi reprezentanţi ai ori lingura la gură răminea să ne reducă manopera cu construite în Cugir, clubul,
ai muncii şi s-au făcut vînzări întilnirea de la Berlin, ieri, in boxului romînese la categoriile: maşinile cu care a fost dotată
faţa a peste 2.500 de specta­ mijlocie, semigrea şi grea. din nori cu ochii aţintiţi Vi peste 100 de lei pe bucată. Era secţia, tot ce a făcut pentru
de peste 40.000 lei. tori prezenţi in sala Clubului noi partidul în anii puterii
muncitoresc „Siderurgistul“ din Iată rezultatele înregistrate: farfurie. spre slivratul lui ’60... Nict populare“.
R. BĂLŞAN Hunedoara s-au desfăşurat pri­
mele întilniri intre unii din cei CATEGORIA MIJLOCIE: Teo­ — Iar?... Vezi că se răceşte unul din brigadă n-a zis nu... Dar n-a fost nevoie de nict
corespondent dor Crîngaşu (Rapid) b. p. Io- o muncă de convingere. Oame­
Comunistul sif Bota (Steaua): Trandafir ciorba... Dar acum...?“. nii. din brigada lui şi-au dat
loan Dreghici Vasile (Steaua) b. p. Teodor seama că normarea a fost din
este socotit pe Blindu (Brăila): Ioanovici Eme- Degeaba îl tot imbia soţia. Acum lucrurile stau puţin nou depăşită dc realizări. îm ­
drept cuvînt li­ ric (Voinţa Cluj) cîştigă prin bunătăţirile aduse de ei in
nul dintre cei abandon în repriza I-a în faţa Mincarea aluneca anevoie mai altfel. Oamenii din bri­ tehnologie, munca lor însufle­
mai buni ştan- Iui Nicolae Topală (I.M.U.M. ţită, au făcut ca productivita­
ţatori de la fa­ Medgidia): Paul Mentzel (C.S.O. pe git. gadă s-au schimbat. S-au tea muncii să depăşească sim­
brica de încăl­ Timişoara) b.p. Cheorghe Nea- ţitor pe cea obţinută cu cite-
ţăminte .,Arde­ gu (Farul Constanţa); Nicolae După fiecare întrerupere, schimbat şi condiţiile de mun­ va luni în urmă. A doua zi,
leana“ din A lb a Tudor (Steaua) învinge prin propunerea lui Nicolae Lun­
lulia. Anul tre­ abandon repriza Il-a pe Totka gindurilc-i reveneau cu inten­ că. Au propus să fie schimbat gii de a reduce norma cu încă
cut, el a ocupat Geza (C.S.O. Timişoara); Ioan 55 lei pe bucată a fost primita
lo c u l I in între­ Monea (Dinamo) b.p. Victor Via- sitate sporită. „Oare de ce procesul tehnologic de monta­ cu multă bucurie.
cerea socialis- descu (C.S.O. Ploeşti).
iă pe profesii. mi-e mai greu acum?... Prima re : axul care sc monta înainte — Aveam acelaşi glnd — il
In primele două CATEGORIA SEMIGREA: Pe­ spuse Nicolae Ursu.
luni din acest an tre Deca (C.S.O. Craiova) b.p. dată a fest parcă mult mai primul, acuma se montează
a obţinut de a- Ştefan Cojan (C.S.O. Galaţi) ; — Şi noi zicem c-aţi gindit
semenea reali­ Mihai Nicolau (C.S.M.S. Iaşi) uşor“ se gindea el. Şi prin printre ultimele. In Jelui aces­ bine — adăugară ceilalţi...
zări. cit se poa­ cîştigă în repriza Hl-a prin des­
te de frumoase. calificarea adversarului său, minte i se perindau imagini ta, puteau lucra mult mai cu De atunci s-au scurs cîteva
luni de zile. Nici. un muncitor
Ivan Ioan (Şcoala sportivă Cim- din cele petrecute cu circa spor. -Au mai adus şi alte mo­ din brigada lui Nicolae Lun-
pulung Muscel). gu de la sectorul maşini unel­
un an în urmă, cînd a cerut dificări. Furcile pe care se te al U.M. Cugir n-a ciştigat
CATEGORIA GREA: Mihai în această perioadă sub 2.000
pentru prima dată să li se ri­ sprijină axele, nu se mai mon­ lei pe lună. Noua normă şi-o
Gheorghioni (Corvinul Hune­ depăşesc iarăşi, cu regulari­
dice norma: „aveam şi atunci tează după ce toate acestea au tate. Adăugind la aceasta şt
doara) bate prin abandon in faptul că în cursul anului tre­
în brigadă tot oameni unul şi fost deja montate, ci după cut ei au adus sectorului o
repriza Il-a pe Rahău Ioan (Fa­ economie numai la manoperă
unul... In prima lună abia am montarea primelor trei, (in de aproape 50.000 lei. avem
rul Constanţa): Vasile Mariu- cea mai concludentă mărturie
montat două cutii de viteză... ordinea montării), aşa incit a conştiinţei lor înaintate.
ţan (Dinamo) b.p. Octavian Cio-
loca (C.S.M. Galaţi). Hm ! Nici nu se putea altfel. operaţiunea se execută acum GH. COMŞUŢA
Meciurile de verificare vor Nici oamenii nu erau dedaţi foarte uşor. Apoi. cu cileva
continua la Hunedoara, astăzi şi cu treaba... Apoi, găurile pen­ luni in urmă au mai cerut re­
duminică.
tru prinderea oalei de carcasa ducerea normei cu încă 40 de
/VMRCEA NEAGU !
cutiei le făceam noi, la min- lei. Exemplul brigăzii lui a
gliină... Am propus să se exe­ fost urmat şi. de alţi şefi de
cute această operaţie intr-un brigadă: Sabin Olteanu de la
dispozitiv special. Şi. în luna cutia de viteze, Gheorghe Ne-
următoare, in loc de două, descu de la consolă şi strun­
am montat douăzeci... Dar, garul Ioan Limbeanu.
după o lună, două, cifra o Acum, voia să ceară îmbună­
crescut la aproape treizeci... tăţirea normei pentru a treia
Nu, nu mai puteam rămîne 1« oară. Se gindea ce-o să le
aceeaşi normă... Partidul, sta­ spună oamenilor, cum o să se
tul, ne-au creat condiţii mai facă mai bine înţeles. „Ştefan
bune de muncă şi de viaţă, Ursu. este comunist, Vasile
ne-au construit locuinţe, şcoli, Matache este un utemisţ des­
spitale, de toate... Cum era să toinic, conştiincios... Si cei-
rămînem nepăsători?... Da, aŞă lalţi sînt oameni de nădejde...
* V W / ' - W -#-v»