Page 5 - 1962-03
P. 5

"ela                                      PT? OLET A R I D IN t o a t e Ţ Ă R IL E , U N IŢ I-V A !                                     COMUNI CAT UL
                                                                 a -t>eVß

                                                                                                                                                                                  Direcţiei Centrale de Statistică

                                                                                                                                                                                  cu privire la rezultatele recensământului

                                                                                                                                                                                  animalelor domestice din ianuarie 1962

                                                                                                                                                                                  Intre 3—10 ianuarie 1962 s-a efectuat în întreaga ţară recensămîntul                   IV. ODATĂ' CU CREŞTEREA

                                                                                                                                                                                  animalelor domestice, stabilindu-se efectivele pe specii, rase, grupe de vîrstă        NUMĂRULUI ANIMALELOR S-A
                                                                                                                                                                                  şi sexe.                                                                               REALIZAT Şl O ÎMBUNĂTĂŢIRE

       Anul XIV. Nr. 2234                               Vineri 2 martie 1962                                                               4 pagini 20 bani                            I. LA 3 IANUARIE 1962 EFECT1VELE DE ANIMALE AU FOST UR-                           A STRUCTURII EFECTIVELOR PE
                                                                                                                                                                                  MATOARELE :                                                                            RASE.

Calitatea — obiectiv principal                                                                                                    Im p o rtan te cantităţi                        4707,4 mii bovine, din care:                 4665,4 mii porcine, din care :               La începutul anului 1962, la tau­
                                                                                                                                          de produse                              2113,9 mii vaci (inclusiv 134,S mii           408,1 mii scroafe                        rine circa 78 la sută din femele sînt
**BtDUHffinBHnBHnHBHHaasEnHaannnnnnnaEBEHnEnBEEnaEa3BnGnEEnHEEDEHn0nnn!2aG3snBn33ßOBK!aiBKann3:ßEfc;aanHaEtaHsai ^BBBBS 30D               c o n tra c ta te                                                                   12840.8 mii ovine şi caprine               animale din rase superioare şi me­
                                                                                                                                             cu statul                                    bivoliţe)                           44691.9 mii păsări.                        tişii lor (Bălţată romînească, Brună,
     al întrecerii socialiste                                                                                                                                                                                                                                            Pinzgau de Transilvania şi Roşie do­
                                                                                                                                     In vederea sporirii veniiuri-                     II. NIVELLE EFECTIVELOR DE ANIMALE LA 3.1.1962 PREZ1NTA                           brogeană), faţă de numai 42,7 la suta
                                        OHBBEnQBBBBBBDBBGDtfiBEISOBITDBQDBSBBâaQBBBBBBBBEBBDBSDBaBBBBBBBnCDBOiBEr;QSr>3iaSCBC<|   lor băneşti, gospodăria agrico­                 O CRESTERE INSEMNATA F ATA DE ANUL 1938, DUPA CÜM REZULTA                              iu anul 1935
                                                                                                                                  lă colectivă din Chitici, raionul               DIN DATELE DE MAI JOS :
                                                                                                                                  Haţeg,, a contractat cu statul
                                                                                                                                  vînzarea a însemnate cantităţi                                                       ! 1938           Spor 1962, faţă de 1938            Aproape 95 la sută din vacile,
                                                                                                                                  de produse agricole şi zooteh­                                                                                                         junincilc şi tineretul femei clin gos­
                                                                                                                                  nice. In acest an colectiviştii
                                                                                                                                  vor vinde în acest tel 27.000                                                        ! mii capete mii capete în procente               podăriile agricole de stat şi 85 la
                                                                                                                                  kg. grîu, 17.000 kg. porumb,                                                                                                           sută clin gospodăriile agricole colec­
                                                                                                                                  40.000 kg. cartofi, 50 porci                    — bovine
                                                                                                                                  graşi, 30.000 litri lapte şi 1.2,50
       Iniţiativa                         roade                                      Toate echipele                               kg. brînză.                                             din care :                           3652,6    1054,8                28,9 tive sînt dc rase îmbunătăţite şi sil*
                                                                                        cu rebutul                                                                                — vaci                                       1786,9     357,0
                                                                                                                                                           I. CIOCADE             — porcine                                    2760,6    1904,8                20,0 perioare.
  Pentru a ilustra calitatea pro­ şefii de echipă care s-au anga­                    sub cifra admisă                                                                             — ovine şi caprine                          >.0450,S  2396,0
ducţiei ia E. M. Barza este jat anul acesta să nu mai rebu-                                                                                                      corespondent     — păsări                                    2 1325,0  17366,0                69,0 Din totalul ovinelor cele cu lină
                                                                                                                                                                                                                                                               22,9 fină şi ¦semifină reprezintă în pre­
                                                                                                                                   învăţătoarea şcolii                                                                                                         63,6 zent 47 la sută faţă de 32,1 la sută

                                                                                                                                     Tovarăşa Carolina Tîrjoianu c în­                                                                                                   înregistrate la recensămîntul din anul
                                                                                                                                  văţătoare la Şcoala de S ani din Li-
deajuns să amintim că în luna teze nici un yagonet de mine­ La sortimentul piese mecanice se cere                                 vadia. Fiică dc muncitori, Carolina                Dacă re au în vedere pierderile consi­   vaci d.ecît aveau toţi .ţăranii săraci şi  1955.
                                                                                                                                  Tîrjoianu, din Făgetul Banatului, a             derabile de animale cauzate de război,      mijlocaşi (cu pînă la 5 ha. teren) în
ianuarie planul la metal a fost reu. Angajamentul lor se înde­ multă pricepere şi iscusinţă în forma­                             sosit ca învăţătoare la Livadia în              precum şi dc seceta din anii următori,      anul 1938. De asemenea, în proprietatea       In gospodăriile agricole de stat,
                                                                                                                                  anul 1953. Au trecut dc-atunci mai              1945 şi 1946, creşterea efectivelor ue      lor personală se găsesc de 1,6 ori mai     ovinele cu lină fină şi semifină re­
depăşit cu aproape 16 la sută,     plineşte cu succes.                               rea şi turnarea pieselor. La turnătoria      bine dc opt ani. In viaţa învăţătoarei          animale este remarcabilă.                   multe porcine şi aproape de 2 ori          prezintă 95 Ia sută, iar in gospodă­
iar în primele două decade ale                                                                                                                                                                                                mai multe păsări decît in amil 1938.       riile agricole colective 75 la sută din
’etnii februarie cu peste 17 la    Faptul că la vitrina calităţii uzinei „Victoria“-Călan se toarnă pie­                          ea şi în cea a satului Livadia, s-au              Faţă de sfirşitul acestei perioade, la                                               efectivele totale.
ou,„ Mai trebuie adăugat că şi                                                       se grele şi complicate, ca mese pen­                                                         3 ianuarie 1962 numărul animalelor             III. S-AU OBŢINUT SUCCESE
conţinutul de metal în mine­       sint expuse periodic bucăţi   de               j  tru maşini unelte şi altele. Acestea         petrecut multe lucruri de seamă. In             din ţara noastră este mai mare la bo­       IN CEEA CE PRIVEŞTE ÎMBU­                                       11
reul extras a depăşit pe cel       minereu şi de şist provenite  de               |  cer o organizare superioară la locul         septembrie 1960, cu ocazia consfătui­           vine cu 51,2 la sută (la vaci şi bi­        NĂTĂŢIREA STRUCTURII EFECTI­
                                                                                                                                  rii cadrelor didactice din raionul Ha­          voliţe cu 41,6 la sută), la porcine de      VELOR DE ANIMALE PE GRUPE                     Sporirea continuă a efectivelor de
                                   Ia brigăzile care se preocupă > de muncă şi executarea în ce:e mai                             ţeg, Carolina Tîrjoianu a fost decla­           3,4 ori iar la ovine şi caprine cu 72,2     DE VÎRSTĂ Şl SEXE.                         animale este rezultatul succeselor ob­
                                   sau nu de calitatea producţiei, ! bune condiţ:uni a tuturor operaţiunilor                      rată învăţătoare fruntaşă; o lună. mai          la sulă.                                                                               ţinute în transformarea socialistă a
                                                                                                                                  tîrziu, apreciindu-i-se rezultatele acti­                                                      Ponderea vacilor şi a junimilor         agriculturii, al măsurilor economice
planificat la toate secţiile.      că la gazeta de perete a în­ înccpînd cu preparate» amestecului                                vităţii la clasă şi dragostea în mun­              Eu 3 ianuarie 1962 în comparaţie cu      iu total taurine a crescut de la 46,2      luate de partid şi guvern pentru sti­
                                                                                                                                  ca obştească, organizaţia dc bază din           amil 1958, cînd s-a efectuat preceden­      la sută în anul 1958, la 50,5              mularea creşterii animalelor prin co­
Prin ce căi s-a ajuns la aces­ treprinderii şi la gazeta satiri­ de formare, formarea propria zisă, us­                           Livadia a primii-o în raidurile candi­          tul receiisămim al animalelor, numă­        hi sută îh anul 1962, iar a tinere­        interesarea materială a ţărănimii, că­
                                                                                                                                  daţilor dc partid.                              rul bovinelor a fost mai mare cu 5,3        tului fentei ele la 21,3 la sută ta 26,3   reia i s-a acordat în permanenţă un
te rezultate'? Mai întîi este ne­ că „Ciocănitoarea“ sînt afişate carea, montarea formelor şi apoi tur­                                                                           ia sută (al vacilor cu 10,4 la sută),       la sută, ceea ce constituie o bază         sprijin m asiv: credite lesnicioase şi
cesar să arătăm că în cursul caricaturi şi diverse materiale narea, dezbaterea, răcirea şi curăţirea.                                ...In satul Livadia s-au peirccut sub        a! porcinelor cu 43,6 Ia sulă, al ovine­    mai largă pentru sporirea iu conti­        pe termen lung, aprovizionarea- cu
                                                                                                                                  ochii ci în anii din urmă, lucruri tot          lor cu 18 Ia sută şi al păsărilor cu        nuare, ui proporţii mereu mai mari,        materiale de construcţii pentru adă­
acestui an s-a mers pe o ex­       pe aceeaşi ternă, sînt de ase­                      Echipele de turnători de la acest          aşa dc însemnate. In 1955 livedenii             27,7 la sută.                               a efectivelor de animale.                   posturi, cu reproducători de rasă,
ploatare mai raţională a zăcă­     menea lucruri cit se poate de                     sortiment, respeciînd cu stricteţe pro­      au terminat construcţia unui cămin                                                                                                     asistenţă tehnică şi zoo-vetşrinară etc.
                                   bune. Ele fac ca minerii să se                    cesul tehnologic de formare şi turnare,      cultural, .şcoala de 4 ani s-a trans­              Această sporire a efectivelor a avut        Dotarea agriculturii cu mijloace
mântului. Accelerarea lucrărilor   simtă mereu antrenaţi la lupta                    au ajuns ca în luna trecută să lucreze       format în şcoală de 8 ani, s-a deschis          loc concomitent cu desfăşurarea pe          pentru mecanizarea muncilor agri­             Efectivele de animale de Ia înce­
de deschideri şi pregătiri a per­  pentru îmbunătăţirea calităţii                                                                 aici o bibliotecă comunală cu peste             front larg a procesului de colectivizare    cole a permis reducerea numărului          putul anului 1962 asigură condiţii fa­
                                                                                     cu rebutul sub cifra admisă. Echipe          4.300 de volume, iar în toamna tre­             a agriculturii (în perioada t ianuarie      animalelor de muncă şi creşterea efec-     vorabile pentru înfăptuirea sarcinilor
mis atacarea unor panouri cu                                                                                                      cută cele 276 dc familii ale natului            !958—31 decembrie 1961 suprafaţa a-         ctivelor animalelor de producţie ; nu­     trasate de Congresul al lÎI-lea al
                                                                                                                                  s-au unit în gospodăria colectiva.              gricoiă a gospodăriilor agricole colec­     mărul boilor de muncă a scăziit de         P.M.R. cu privire la dezvoltarea con­
un conţinut mai bogat de me­ producţiei.                                             ca cele conduse c’e comuniştii Adoif                                                         tive a crescut de aproape 4 ori, ajun-      In 756 m';i (16,9 la sută clin total       tinuă a şeptetului şi a producţiei ani­
                                                                                                                                     Pentru înfăptuirea multora din aces­         gîiid la circa G milioane hectare).         bovine) in anul 1958, la 127 mii
tal. Dar, lucrul cel mai impor­ Ce-i drept pe gura minei mai Ştempel şi losif Craşca ÎI au lucrat                                 tea a . luptat ca toată . hotărârea .şi                                                     (9,1 la sută) in anul 1962; numărul        male, nenlrn creşterea permanentă a
                                                                                                                                  iov. Carolina Tîrjoianu. încrederea                Creşte în ritm deosebit de rapid e-      cabalinelor a scăzut dc la 1309 mii
tant este că s-a                                               ies şi acum va-       fără rebut.                                  oamenilor şi stima lor faţă dc învă­            fectivul de animale din gospodăriile a-     la 1013 mii. *)                            veniturilor ţărănimii muncitoare şi a
pus un accent                                                                                                                     ţătoarea şcolii, a crescut tot mai mult.        gricole dc stat şi cel in proprietate
mai mare pe                                                    gonete cu sterii.                           I. CIOBANII            Astfel, Ia alegerile din • anul - trecut,       obştească din gospodăriile agricole co­                                                nivelului de trai -al oamenilor mun­
                                                                                                                                  cetăţenii din circumscripţia electorală         lective.
                       N ici un v a g o n e t , Numărul lor este                                                maistru           numărul 5 au ales-o deputată în sfatul                                                                                                 cii din tara noastră.
                                                                                                                                  popular comunal.                                   La începutul anului 1962 densitatea
contribuţia' ce efe r n in e r e u r e b u t â t insä mic, în                                                                                                                     animalelor la 100 hectare teren în gos­
trebuie s-o adu­                                                                                                                                                                  podăriile agricole de stat şi colective a
                                          _ comparaţie cu                                                                                                                         crescut — faţă de începutul anului
                                                                                                                                                                                  1958 — la bovine cu 170,8 la sută, la
că fiecare om. la ’ ^                     anii trecuţi. To-                          su rezultate diferite                                                                        vaci cu 173,7 la sută, la porcine cu 11,7

îmbunătăţirea calităţii produc­ tuşi, aceasta dovedeşte că mai

ţiei.                              există deficienţe în organiza­                    Printr-o mai bună organizare a

Este ştiut că la începutul rea întrecerii socialiste pe baza muncii în echipă cit şi prin respecta­

anului trecut minerii din Te-      iniţiativei „Nici un vagonet de                   rea prescripţiilor tehnologice la fie­                                                                                                               DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICĂ
liuc au aplicat o iniţiativă va­   minereu rebutat“. Ea n-a cu­                      care operaţie, echipa condusă de                                                                                                                   DE PE LINGĂ CONSILIUL' DE MINIŞTRI
loroasă : „Nici un vagonet de      prins încă toate brigăzile. Nici                  comunistul Iulian Sirbu, de la sorti­
                                   urmărirea ei de către comitetele                  mentul vane-băi, din secţia turnătoria                                                                                                                                      AL R .P .R .
minereu rebutat“. Ea s-a ex­       sindicale de secţie nu se face                    veche a U. V. Călan, a obţinut în luna
tins cu repeziciune la toate ex­   aşa cum se cuvine. Acestea n-au                   trecută o producţie sporită, şi a redus
ploatările miniere din regiunea    o evidenţă clară asupra reali­                    iu acelaşi timp rebutul la 1,63 faţă de
noastră. Bineînţeles, printre co­                                                    3,33 la sută admis.

lectivele care au îmbrăţişat-o zărilor ce le obţin brigăzile                         Deşi lucrează cu aceleaşi utilaje, în                                                        Ia sută şi la ovine cu 7,8 Iu sută.         *) După datele publicate în. „Sta­ Iu aceeaşi situaţie sc aflau 30 Ia

se numără şi cel al E. M. Barza.   care au îmbrăţişat iniţiativa.                    aceleaşi condiţii şi la aceiaşi sorti­                                                          In afara efectivelor de animale in       tistica animalelor domestice pe            sută din gospodăriile ţărăneşti cu
Ce-i drept, numărul echipelor                                                        ment. echipa condusă de Teodor Sîm-                                                                                                      1935“, editată de Ministerul Agricul­      o—o ha. teren, (!!rea 1/3 din numă­
carp Şrsu angajat să dea numai       Mai trebuie adăugat că nici                     hovan. obţine rezultate inferioare. Re-                                                      proprietate obştească din gospodăriile      turii şi Domeniilor (Bucureşti 1936),      rul vacilor erau folosite la jug.
minereu de bună calitate n-a       controlul calităţii producţiei de                 butul realizat dc această echipă este                                                                                                    din totalul gospodăriilor ţărăneşti cu
                                   către organele tehnice nu se ri­                                                                                                               agricole colective, ţăranii colectivişti
fost prea mare, in comparaţie      dică la înălţimea- noilor cerin­                  dc 4,70 Ia sută. Aceasta ca urmare a
                                                                                                                                                                                  in go'spodărialor personală, întovărăşiţii
cu mărimea întreprinderii. Dar,    ţe. Serivciul C.T.C. pe exploa­                   faptului că procesul tehnologic de for­
                                                                                                                                                                                  si ţăranii cu gospodărie individuală piua la 3 ha. teren peste 50 la sută              **)' „Statistica animalelor domes­
                                                                                     mare şi turnare nu este întotdeauna
                                                                                                                                                                                  deţin în proprietate personală mai multe nu aveau nici un animal dc munca. tice pc anul 1933“ - '(Bucureşti, 1936).
suficiente pentru a demonstra tare se compune doar dintr-un respectat de către toţi membrii echipei
                                                                                                                                                                                                                                                                         -------- -------------- • Ă"-

eficacitatea iniţiativei. Aplicînd singur om, ceea ce este foarte Maistrul de la acest sortiment este da­

cu consecvenţă puşcarea selec­ puţin dacă se are în vedere tor să ajute această echipă să se ridice

tivă şi alegerea manuală a ste­ numărul mare al locurilor de                         la nivelul celor fruntaşe.                     In Livadia. Carolina Tîrjoianu e cu­
rilului la locul de muncă, echi­ muncă şi întinderea exploatării.                                                                 noscută şi respectată de toţi.
pele conduse de comuniştii Ni- La sectoare, controlul este exe­                                             A. EFTIM IE
                                                                                                    controlor tehnic de calitate                          F. PETRESCU

colae Sturza, Petru Cîmpeanu,      cutat de .către maiştri şi mulţi                     CO                 Y I Dsg SE N SE                                                          Prin încrucişa­
Petru Graur şi alţii, care au      din ei „uită“ adesea să rapor­                                                                                                                 rea oilor ţigăi cu
îmbrăţişat-o, au ajuns ca luni     teze rezultatul.                                    Fier vechi          fin nou centru de desfacere a plinii                                   berbeci din rasa
in şir să nu rebuteze nici un                                                                                                                                                     merinos, colecti­
vagonet. De aceea, la începu-"       Avem însă convingerea că in                       ofeiaritlor           De curînd, la Crişcior a fost dat in folosinţă                       viştii din Balomir
tul acestui an, comitetul de       timpul cei mai scurt minerii de                                         un nou centru de desfacere a plinii. Acesta a                          obţin produşi vato-.
partid a îndrumat comitetul        la' Barza vor lichida şi aceste                      Zilele trecute,    fost amenajat într-un local corespunzător şi sa­                       roşi, care vor
sindicatului să ia măsuri pentru   neajunsuri. Şi atunci, iniţiati­                  o maşină scoasă       tisface pe deplin cerinţele consumatorilor.                            spori simţitor pro­
extinderea iniţiativei „Nici un    va „Nici un vagonet de mine­                      din uz din cadrul     Vînzătoarea Margareta Wander Se străduieşte                            ducţia dc lînii, pre­
•vagonet de minereu rebutat“ la    reu rebutat“ va da roade mult                     l.I.L. „I Mai“ Deva   să asigure o servire conştiincioasă a publicului                       cum şi calitatea ci.
un număr cit mai mare de           mai bogate. Cînd controlul teh­                   în greutate de        consumator.                                                            In fotografie: Ion
echipe. Prin colectivul său de'    nic de calitate va fi făcut mai                   G.500 kg., a fost                                                                            Nicoară, cioban la
agitatori, în adunările genera­    minuţios la toate locurile de                     predată I.G.M.-ului,                                               O, ZATOSCHIL              turma colectivei,
le şi în diverse consfătuiri, el   muncă, cînd comitetele sindica­                   pentru a ti expe­                                                                            îngrijeşte cu mul­
a îndrumat pe mineri s-o apli­     le de secţie vor urmări mai în­                   diată oţelăriilor                                                              corespondent  tă pasiune oile pro­
ce cu curaj. Aşa se face că nu­    deaproape întrecerea socialistă,                  huneclorene.                                                                                 prietate obştească.
mai în cursul lunii ianuarie nu­   — puşcarea selectivă şi alege­
mărul echipelor care s-au in-'     rea manuală a sterilului în                                    M odernizează fab rica
trecut pe baza acestei iniţiative  abataje se vor aplica in mai
a crescut cu 15 la secţia Bră-     mare măsură şi cu mai multă                         Fabrica de preparare a betoanelor          colectivul de ingineri, tehnicieni şi mun­
dişor şi cu 25 la secţia Musa-     eficacitate. Pe gura minei vor                    de la I.G.S. Hunedoara se moderni­           citori din fabrică.
riu. La secţia Valea Morii, unde   ieşi atunci mult mai puţine                       zează continuu De curînd aici a fost
anul trecut n-a aplicat-o nici     vagonete cu şist. Conţinutul de                   terminată şi a intrai în funcţiune o                                     •V. PO PE SC U
o echipă, acum o aplică cu         metal in minereul trimis pre­                                                                                                    contabil
succes 20 de echipe.               paratorilor va înregistra o creş­
                                   tere şi mai mare. Şi, desigur, la                 instalaţie de prepararea balastului care
   Aron Medrea, Traian .David,     vitrina calităţii vor apare tot
Solomon Almăşan şi Constan-        mai puţini bulgări de steril.                     merge la malaxoare. Prin darea în fo­
',!n Barba sînt doar ciţiva din
                                                         GH. COMSUTA                 rDi±mimie.a la eă n iin u l eultuvaLlosinţă a acestei instalaţii se asigurăOOOOOOOOOC                                                                                               ooooooooce
                                                                                                                                                                                                                                                                                         oo
                                                                                     ritmicitatea producţiei, se îmbunătăţeşte    ooooooî
                                                                                     calitatea betonului şi creşte simţitor
                                                                                     producţia.

                                                                                        Aceasta este o dovadă iu plus a
                                                                                     grijii permanent.' Iuţâ de crearea unor
                                                                                     condiţii iol mai bune de muncă pentru*l

                                                                                                               —/'inî'ŢT
                                                                                                                                                Ora 10...                         numărindu-se printre cititorii să ne împrumutaţi romanul Ud                            străduiesc să nu scape nimic o

                                                                                                                                             La căminul cultural din Vi­          ei ăe frunte.                               Serbau Nedelcu ?                           din cele ce se petrec pe sce- o
                                                                                                                                           nerea. raionul Orăştie. in sala                                                                                               ni7. Conferinţa s-a terminat. %
                                                                                                                                                                                  O ra 11...                                  Ora 17...                                  'Acum sc prezintă un frumos g

                                                                                                                                  g de lectură a bibliotecii, zvon                Intr-o sală alăturată, peste — Oare încotro se îndreap­                                program artistic, pregătit ăe g

                                                                                                                                  g de glasuri cristaline... Peste 40             60 de colectivişti au venit să tă atita lume?...                                       artiştii amatori din sat. Călu-   goo
                                                                                                                                                                                                                                                                         şarii „pitici“ prezintă cîteva
                                                                                                                                  g de copii au ţinut să fie pre-                 cunoască destinele eroilor din: — Cum, n-ai aflat? Spre

                                                                                                                                  L zenţi la dimineaţa de basme                   romanul ..Drum deschis“ ele cămin. A sosit o profesoară                                jocuri locale, apoi dansurile o

                                                                                                                                           organizată aici ăe biblioteca­         Serbau Nedel­                                         ăe la Cugir,                     „Silvăşana“ şi „Haţegana“. ur- g

                                                                                                                                           ra, Herlea Sodomia. A devenit          cu. Pentru a in-                                      tovarăşa Bran

                                                                                                                                           un obicei ca duminica dimi­            ţelege mai bine        Q m CCi î n e t î l i          Ana şi va ţine                   mează apoi mai multe poezii o
                                                                                                                                                                                                                                                                         şi cîntece patriotice închinate g
                                                                                                                                           neaţa aici să aibă loc călătorii       intenţiile au­                                        o conferinţă.                    partidului şi patriei iubite. L
                                                                                                                                                                                  torului, invăţă-                                      Vino şi dum-
                                                                                                                                           in lumea basmelor Cu o sup-                                   DE REPORTER

                                                                                                                                           tămînă in urmă. cei mici au            tocirea Emilia                              ====z=====z=z: neata, mătvşico.            Numărul de atracţie al serii g

                                                                                                                                      făcut cunoştinţă cu personaje               Romcea a pregătit o recenzie                  — Vin m uică! S-ar putea                 este dansul cu temă „La şeză- g
                                                                                                                                  g dragi din poveştile lui ion                   a cărţii. Din cuprinsul el. cei             să nu vin ? !
                                                                                                    Secţia forjă a                o Creangă. Azi ei urmăresc cu                   prezenţi, află că Şerban Ne-                                                           toare“, care încheie progra-      o$oooooooooo
                                                                                                  l .M. Cugir. Comu­              g sufletul la gură peripeţiile Ce-              delcu tratează o problemă care                ...In sala de spectacole se              mul.
                                                                                                  nistul Traian Dicu              g nuşăresei, nemuritoarea eroină                îi preocupă şi pe e i : întări­             strinsese încă ăe pe acum pes­
                                                                                                  şi utemistul loan               g a cunoscutului basm al fraţi-                 rea economico-organizatorică                te 400 oameni...                                             ~k
                                                                                                  Florea, execută tra­            § lor Grimm. Mica Magdalena                     a unei gospodării agricole co­
                                                                                                  tamentul termic al                                                              lective. Aceasta ii face pe cei                  Ora 18...                               ...Programul artistic s-a ter­
                                                                                                  unei piese.                                                                                                                                                            minat. Mulţi dintre vizitatorii
                                                                                                                                                                                                                                Ropote de aplauze răzbesc                căminului cultural se îndreap­
                                                                                                                                                                                                                                                                         tă spre casă, duclncl cu ei
                                                                                                                                  <> şi colegul ei Pinter Traian, re- prezenţi să pună întrebări, să pînă in stradă. Uşa de la in­ amintirea petrecerii unei zile oo
                                                                                                                                  S povestesc „ca pe apă“ basmul, ceară amănunte în legătură cu trarea în sala ăc spectacole c plăcute. Alţii rămîn în conţi- g

                                                                                                                                  oo după ce el a fost citit din car-             subiectul cărţii. Tov. Herlea               larg deschisă. Cineva a adus               nuare la filmul care rulează g
                                                                                                                                  g te. De altfel lor le este uşor                Nicolae şi Simedru Petru, după              o masă şi a aşezat-o în liol,
                                                                                                                                                                                  terminarea prezentării recen­               pentru a fi folosită in loc ăe             în sala mare, alţii in sala de g
                                                                                                                                  o s-o facă, deoarece l-au citit şi              ziei, o caută pe bibliotecară:              „stal II“. Masa e plină ciucure            şah, în sala de lectură, la ra- o
                                                                                                                                                                                                                                                                         dio... g
                                                                                                                                  g recitit din biblioteca sătească, — Tovarăşă salomia, aveţi de ţărani colect.iv.iş. t.i, care se
                                                                                                                                                                                                                                                                         I. STRĂUŢ g
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10