Page 50 - 1962-03

pacf. 1
<o *>-“ * « * * * - * 1 • * * ¦ •
De curînd a avut loc conferinţa Io-
cală a sindicalelor din raionul Ilia.
Atît în darea de seamă prezentată cu
această ocazie cît şi în discuţiile purtate
s-a apreciat că organele sindicale au
muncit mai organizat în ultimul timp.
In plenarele Consiliului local al sin­
dicatelor şi în şedinţele biroului exe­
cutiv au fost analizate probleme ca
organizarea şi desfăşurarea întrecerii
socialiste, îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă şi viaţă ale oamenilor muncii
etc.
întrecerea socialistă —
la nivelul sarcinilor
Conferinţa a subliniat faptul că G.L.S. a
sprijinit comitetele sindicatelor din în­
treprinderi în organizarea şi desfăşu­
rarea întrecerii socialiste, la baza că­
reia stau obiectivele stabilite de Di­
rectivele G.C. al P.M.R.
Pentru generalizarea ¦metodelor bune
de muncă la E. M. Gerfej a fost or­
ganizat un schimb de experienţă la
care au participat toţi preşedinţii co­
mitetelor sindicatelor din întreprinde­
rile din raion. Un asemenea schimb
dc experienţă a fost organizat şi la
I. F. Dobra.
Organizaţiile sindicale îndrumate în
permanenţă de organizaţiile de partid,
au reuşit în această perioadă să mo­
bilizeze muncitorii, inginerii şi tehni­
cienii, la lupta pentru o calitate su­
perioară a produselor, pentru reali­
zarea ritmică a planului de produc­
ţie. Aşa, de pildă, anul trecut flota-
ţia din Zam a prelucrat peste plan
sute de tone minereu, I. F. Dobra 1.007
rac. masă lemnoasă, cariera de piatră
Brănişca 19.884 tone piatră de dife­
rite sortimente, iar G.A.S. Mintia a
dat peste plan 127.520 pui de o zi' şl
176.433 ouă.
Multe echipe şi brigăzi, antrenate
în întrecerea socialistă, au obţinut
realizări frumoase, depăşindu-şi an­
gajamentele luate.
Toţi delegaţii care au luat cuvîii-
ful, au apreciat însă că realizările ob­
ţinute de principalele întreprinderi din cerut. Deşi la exploatarea minieră bui să analizeze periodic această ac­
raion, nu sînt pe măsura posibilită­ Gerfej există cărţi tehnice, ele sînt tivitate, să generalizeze experienţa co­ ^ serviciul lor. In această cali- dc cotropitorii hitlerişti.
ţilor.
— Aşa cum s-a arătat şi în darea în scopul ridicării continue a nive­ O atenţie mai marc trebuie să acor­ -k planurile de ofensivă ale din filmul „Agentul X 25“.
de seamă — spunea Ioan Doda de la lului profesional. Aici sînt multe ca­ de G.L.S. problemei îmbunătăţirii con­
E. M. Certej, la noi nu s-a făcut
totul pentru buna organizare şi des­
făşurare a întrecerii socialiste. Slab
au fost popularizate rezultatele obţi­
nute de brigăzi, metodele bune folo­
site de fruntaşi. Multe brigăzi, nc-
fiiud atrase pc bază de obiective con­
crete în întrecerea socialistă şi dato­
rită slabei organizări a muncii, a
aprovizionării nesatisfăcătoare cu ma­
teriale şl vagonefe goale, au făcut ca
întreprinderea noastră să nu-şi reali­
zeze anul trecut planul Ia minereu
extras.
Problema bunei organizări a între­
cerii socialiste, urmărirea rezultatelor
obţinute, popularizarea fruntaşilor în
întrecerea socialistă trebuie să fie pri­
vită cu toată răspunderea dc către
Gonsiliul local al sindicatelor Ilia şi ta sălile de cultură să se desfăşoare ridicarea nivelului dc organizare a
comitetele sindicatelor diri întreprin­ activităţi cultural-artistice, sc îngri­ întrecerii socialiste.
deri. Conducerile tehnic.o-administrati- jeşte ca muncitorii' să-şi folosească
Directivele Congresului al III-
lea al P.M.R. prevăd ca în anul
1965 producţia de legume din ţa ­
ra noastră să ajungă Ia 3.300.000
tone. Pentru realizarea acestei
sarcini, Directivele prevăd ex­
tinderea suprafeţelor irigate şi.
dezvoltarea legumicultorii în
zone şi unităţi specializate, mai
ales în jurul oraşelor şi centre­
lor industriale.
In regiunea Hunedoara, exis­
tenţa unei reţele de rîuri cu
lunci fertile asigură dezvoltarea
unor asemenea bazine legumico­
le. Acestea nu s-au putut însă
pune in valoare în condiţiile a-
griculturii individuale. O dată cu
încheierea colectivizării agri­
culturii regiunii, s-au creat con­
diţiile pentru organizarea lor pe
baze socialiste.
Prin organizarea acestor bazi­
ne se va putea concentra pro­
ducţia de legume în gospodării
colective specializate în culturi
de legume, cu destinaţie bine
precizată, ţinînd seama de ferti­
lizarea terenului şi de condiţiile
microelimatice.
In vederea obţinerii de pro­
ducţii mari, este necesar ca gos­
podăriile, în special cele din ju­
rul centrelor industriale, să se
specializeze în producerea de
culturi timpurii, cu ponderea
cea mai mare pe cultura care
are cele mai bune condiţii na­
turale în gospodăria respectivă
şi în care oamenii s-au specia,
lizat.
Pentru ca gospodăriile să pro­
ducă legume in cantităţile ne­
cesare, este bine ca producţia
de legume pe specii să fie stabili­
tă pe plan regional, avînd în ve­
dere faptul că aprovizionarea
centrelor muncitoreşti reclamă
circa 22-25 la sută roşii, 8 la su­
tă ardei, 16-20 la sută cartofi
timpurii, 10-13 la sută varză
DRUMUL’ SOCIALISMULUI Nr. 2246
ww!fCTraB*?g*a»tf3gs !r.y f t i « fiunw pi y r.iayn r a w gw » w nCTir»7«T53 n ^ a ^ ? i B ^ ^
P E .. SCliJIRiir . ACTIVITATE RODNICA
de la corespondenţii ÎM -SPRIJINtIL COLECTIVIŞTILOR
La căminele culturale clin sa­ rilor la căminul cultural amin­ au ales un repertoriu bine orien­
tit sint expuse frecvent conferin­ tat, strins legat de viaţa loca­
^ « í > u * » í | ^ . ^ . ^ . . # » . » - hi o In scopul ridicării nivelului tele şi comunele raionului Alba ţe ca aceea cu titlul „Obţinerea lităţii unde-şi desfăşoară acti­
de cunoştinţe profesionale ai se desfăşoară o rodnică activi­ puilor din crescătorie proprie“, vitatea. La Ighiu, spre exemplu,
Conferinţa locală timpul liber în mod plăcut şi edu­ elevilor, ne informează tov. Vir- echipa de teatru a pus in scenă
a sindicatelor cativ? La E. M. Gertej de exemplu, gil Gisteiauu, organizaţia U.T.M., tate cultnral-educativă menită ce a avut loc recent. piesa „Rîaul pămintului“, iar
atît sala dc cultură cît şi biblioteca sprijinită de conducerea Şcolu să contribuie la întărirea econo- La căminul cultural din Ighiu brigada artistică de agitaţie pre­
din raionul ilia sînt doar cu numele. Tovarăşii din de asistenţi medicali din Alba mico-organizatorică a gospodă­ găteşte un program axat pe Tui­
comitetul sindicatului nu se preocupă lulia, organizează cu regulari­ riilor agricole colective. Serile au loc, de asemenea, numeroa­
ve sînt datoare să asigure condiţii de ca toţi minerii să fie atraşi Ia dife­ tematice, serile de calcul, întâl­ se acţiuni cultural-educative o- na desfăşurare a campan! a-
muncă bune fiecărei echipe şi brigăzi, rite acţiuni care,. în primul rînd ar nirile cu colectiviştii fruntaşi, rientate în sprijinul campaniei gricole de prim ăvară: la Am-
să fie aprovizionate locurile de mun­ trebui să se desfăşoare în sala cul­ poiţa tinerii colectivişti, membvi
că cu materialele necesare pentru turală, nu se preocupă de educarea şi tate activităţi legate de munca lecturile în grup, şezătorile, sînt agricole de primăvară pe teme ai formaţiei teatrale, au prezen­
buna desfăşurare a procesului de pro­ creşterea conştiinţei lor. De aceea tat spectacole cu piesa „Baba
ducţie şi a întrecerii socialiste, să mulţi dintre muncitorii dc aici îşi sanitară a elevilor. Astfel, nu doar cîteva dintre manifestările c a : „Să acordăm toată aten - Dochia şi brigadierul“, care mi­
militeze mai mult pentru introducerea irosesc timpul liber fără rost, iar litează pentru întărirea econo­
tehnicii noi. alţii manifestă indisciplină în păstra­ de mult, a avut loc un con­ organizate mai frecvent în acest La căm inele mică a gospodăriei colective;
rea avutului obştesc. curs „Drumeţii veseli“ cu te­ c u ltu ra le brigada artistică dc agitaţie a
Mai m ultă grijă ma „Anatomia omului“. Gu a* raion. Ele stîrnesc un viu inte­ căminului cultural din Mihalţ
pentru organizarea In concluzie, tov. Bălan Vichentc, cest prilej, participanţii, prin­ res printre colectivişti tocmai din raionul A lba repetă un text nou ce sprijină
preşedintele Consiliului regional al tre care Reli Danciu şi Pe­ pentru că au un bogat conţinut
activităţilor sindicatelor, a subliniat că în ultimi! de idei, apropiat preocupărilor dezvoltarea unor noi ramuri de
cultural-educative doi ani, în întreprinderile şi institu­ celor mai actuale ale acestora. producţie în colectiyă, jar echipa
ţiile raionului Ilia, activitatea orga­ de teatru prezintă reuşite spec­
După cum a reieşit din lucrările nizaţiilor şi organelor sindicale s-a tru Cîlea, s-au dovedit temei­ Muncă concretă, ia nivelul ţia pregătirilor pentru campa­ tacole cu piesa „Neamurile“ de
conferinţei, consiliul local al sindi­ îmbunătăţit. întrecerea socialistă care nic pregătiţi. nia de primăvară“, „Cum ob­ Teofil Buşecan.
catelor, îndrumat dc Comitetul raio­ a cuprins marea majoritate a mun­ sarcinilor actuale
nal de partid, s-a preocupat de popu­ citorilor, inginerilor şi tehnicienilor o Gurînd, ne informează tov. Demn de remarcat este faptul
larizarea largă a documentelor de s-a desfăşurat în condiţii mai bune, I. Grişan, sala Teatrului de Activiştii culturali din Cistei, ţinem recolte sporite“ etc. De că formaţiile artistice nu se li­
partid, mobilizînd organele şi orga­ iar consfătuirile de producţie au dez­ stat „Valea .Jiului“ din Petro­ Ighiu, Mihalţ şi Stremţ, manifes­ mitează să prezinte spectacole
nizaţiile sindicale la traducerea lor bătut mai profund problemele princi­ şani, va fi complet renovată. tă o grijă deosebită pentru a or­ multă apreciere din partea co­ doar pe scenele căminelor cul­
în viaţă. Numai în cursul anului 1961 pale care s-au ridicat la locurile de Pardoseatia a fost ridicată cu ganiza la căminele culturale ac­ lectiviştilor s-a bucurat seara de turale în cadrul cărora activea­
au fost ţinute 76 de conferinţe cu ca­ muncă. S-a îmbunătăţit mult şi mun­ 40 cm. pentru a se asigura o ţiuni interesante, bogate în con­ calcul organizată zilele trecute ză, ci fac deseori deplasări în
racter tehnic, ştiinţific şi de cultură ca comitetelor sindicale comunale prin­ bună vizibilitate, balconul a fost ţinut, care să răspundă sarcini­ cu tema „Cum să pregătim o re­ localităţile învecinate. Astfel,
generală, s-au organizat expoziţii pe tre care se evidenţiază cele din co­ mărit, a fost montată o scenă lor actuale ce stau în faţa gos­ coltă bogată“. Ea a demonstrat zilele trecute, echipa de teatru,
terne ca „40 de ani de la înfiinţarea munele Dobra şi Zam. Ele rezolvă cu rulantă etc. Intre colectivele de podăriilor agricole colective. De brigada artistică de agitaţie şi
P. G. din Romînia“, „Originea şi mai multă comeptenţă problemele cc muncitori de la T.R.G.L., şan­ pildă, sprijinind dezvoltarea convingător participanţilor cît corul tinerilor colectivişti din
evoluţia omului pe pămînt“ şi altele. se ridică. tierul 6 Petroşani, care au lu­ unor noi ramuri de producţie în de important este pentru viitoa­ satul Cetea, au prezentat un
crat la renovarea sălii, se nu­ cadrul gospodăriei colective şi rea recoltă de a efectua la timp frumos spectacol în faţa cetă­
Darea de seamă prezentată cît Pentru viitor G.L.S., comitetele sin­ mără şi echipele de zugravi anume ramura creşterii păsări­ şi în bune condiţiuni lucrările ţenilor din Galda de Sus, alcă­
vorbitorii au scos în evidenţă însă dicatelor, toate organele sindicale au conduse de Iosif Modoraş şi campaniei agricole de primă­ tuit din piesa „Paznicul stele­
unele deficienţe ce se mai manifestă datoria să-şi îmbunătăţească în mod Pop Garol, echipa de parebe- vară. lor“, programul de brigadă în­
în activitatea cultural-educativă. La continuu stilul de muncă, să sprijine tari precum şi tîmplarii Ungu- titulat „Azi belşugu-i pentru
E. M. Gertej şi Muncelul Mic, S.M.T. rnaT aîîilt activitatea concretă din pro­ reanu Constantin şi Mehedinţi lor, căminul cultural din Cistei, Asemenea acţiuni mobiliza­ noi", precum şi din cintece pa­
Dcbra, G.A.S. Mintia, activitatea cul- ducţie, în aşa fel, ca întrecerea so­ Vasile, electricianul Ion Dădui în cadrul activităţilor zilnice, a toare, care militează pentru în­
tural-artistieă vine prea puţin în spri­ cialistă să fie organizată la - nivelul şi alţii. Iri aceste zile, munci­ organizat de curînd o seară de tărirea economico-organizatori- triotice şi din folclorul nou. Do
jinul producţiei, în combaterea unor sarcinilor trasate de Congresul al torii de Ia I.S.S. „Decorativa" întrebări şi răspunsuri pe tema câ a G.A.C. şi dezvoltarea unor asemenea, la Pătrînjeni acti­
atitudini înapoiate faţă de muncă şi III-lca al P.M.R. Bucureşti lucrează la montarea „Cum trebuie să ne pregătim noi ramuri aducătoare de bel­ viştii culturali din ZIatna au
societate. Brigăzile artistice de agita­ fotoliilor. pentru primirea puilor de la in­ şug, se organizează şi la cămi­ prezentat Un program artistic
ţie înfiinţate nu-şi trăiesc viaţa, nu In centrul atenţiei conducerilor în­ cubator“. Această manifestare a nele culturale din Mihalţ şi
aduc aportul lor la educaţia oameni­ treprinderilor trebuie să stea aprovi­ Stremţ. Spre exemplu, în acest cu brigada artistică de agitaţie
lor muncii. Munca cu cartea, confe­ zionarea cil materialele necesare a fost prim ită cu deosebit interes an G.A.C. din Mihalţ a sporit şi corul.’
rinţele, expunerile în faţa oamenilor locurilor de muncă, să urmărească de colectivişti, ca fiind nemij-'*
muncii -nu se desfăşoară- la nivelul îndeaproape realizarea planului de suprafaţa grădinii de legume la ir
măsuri tehnico-organizatorice. Per. Tu locit legată de planul de pro­ 40 ha. teren. Pentru a demon­
continua îmbunătăţire a desfăşurării ducţie al G.A.C. din localitate. (Manifestările cultural.ecîuca-
întrecerii socialiste, G.L.S., comitetele Tot în sprijinul creşterii păsă- stra colectiviştilor avantajele tive organizate la căminele cul­
sindicalelor din întreprinderi, vor tre­ cultivării legumelor, căminul turale de pe cuprinsul raionu­
?m ¦ lui Alba dovedesc dragostea de
cultural a organizat o serie de muncă a activiştilor pe tărîrn
cultural, dorinţa lor de a răs­
2 5 6<o manifestări c a : seri de calcul, punde cum se cuvine sarcinilor
Pe ecrane1 „ A G E N T U L X seri de întrebări şi răspunsuri, trasate de partid. Prin activita-
seri tematice şi altele, pe te­ tea lor multilaterală, cămine’e
culturale îşi aduc un aport pre­
* —r 'W . w '.w r 'W 'lr W W — mele „Avantajele cultivării le­
ţios la întărirea economico-or-
¦A A A V '/ W W gumelor", „Cum trebuie lucrat ganizatorică a gospodăriilor a.
pămintul în grădina de legume“, gricole colective.
Filmul „'Agentul X 25“, ocupanţilor, numele spioni- L „Grădina de legume — izvor de
VIRGIL CISTKIANU;
care rulează 1a. cinematogra­ lor, ale agenţilor provocatori i belşug pentru colectivişti“ etc.
corespondez,t
ful „Filimon sîrbu“ din Deva din slujba lor. Preţioasele > Repertoriu legat de viafa
între 16-18 martie a.c., des­ date le transmite organiza­
crie periculoasa acţiune a ţiei ilegale, care conducea satelor
unui luptător antifascist din lupta de eliberare a poporu­
Iugoslavia care. in timpul ce­ lui iugoslav, a partizanilor Formaţiile artistice ale cămi­
hii de al doilea război mon­ de pe teritoriile eliberate, nelor culturale din raionul Al­
dial, ciştigînd încrederea hi- zădărnicind astfel numeroase ba, în marea lor majoritate, şi-
tleriştilor, se angajează in acţiuni criminale puse la cale
ţinute în dulap, nu sînt popularizate lectivelor fruntaşe. } tate, el are prilejul să afle IN CLIŞEU : O secvenţă
dre tehnico-inginereştj care nu sînt tinue a condiţiilor de muncă şi trai ü — 17 MARTIE 1962
mobilizate pentru a ţine conferinţe ale muncitorilor. In acest scop, comi­
pe diferite teme tehnice, legate con­ tetele sindicatelor dc la E. M. Mnncc- ¦ PROGRAMUL 1 : 5,10 Cintece; lui : Primăvara şR durerile reu­
cret dc specificul exjiloatării, în caic lui Mic, E. M. Clerfej, G.A.S. Mintia 0,30 Emisiunea pentru s a te : matice ; 7,45 Duete instrumen­
să vină cu soluţii şi propuneri pen­ şi I. F. Dobra, vor trebui să sc ocu­ Iii M Metode înaintate de creştere a tale de muzică uşoară ; 8,00 Muzi­
tru îmbunătăţirea activităţii colectivu­ pe mai mult de buna îngrijire a clă­ ¦ul3 porcilor ; 6,45 Salut voios de că : 8,30 Concert de dimineaţă :
lui de muncă. dirilor social-culturale date în folosin­ .3 1 pionier: 7,15 Jocuri populare 9,00 Roza vinturilor; 9,30 Muzi­
ţă. Paralel cu aceasta, munca cul- Uî Al L»' ' romineşti; 7.30 Sfatul medicu- că populară sovietică; 11,03
Pentru minerii de la Muncelul Mic, iural-cducativă trebuie ridicată la un -V. Muzică de estradă; 12,20 Al­
Gertej, muncitorii forestieri de la Do­ nivel superior. ??==== - \°a bum sportiv ; 12,30 Cintece şi
bra, s-au construit şl se vor mai rea­ ¦ !I jocuri populare romineşti; 14,45
liza noi construcţii. La Muncelul Mic Pentru realizarea măreţelor sarcini Muzică de estradă; 15,10 Din
a fost dat în folosinţă un dispensar trasate de Congresul al III-lca 17 MARTIE 1962 comoara folclorului nostru:
medical, la E. M. Cerlej s-au dat în al P.M.R., activitatea sindicatelor DEVA : Agentul X-25 — cinemato­ 16,15 Vorbeşte Moscova; 17,15
folosinţă noi apartamente, la I. F. trebuie ridicată pe o treaptă mai graful „F. S îrbu"; Nu-i loc pentru Muzică uşoară romînească; 17.50
Dobra s-au construit apartamente şi înaltă. Sarcinile de plan din acest an animale — cinematograful „P atria": Ştiinţa in slujba păcii ; 18.00
cabane. In ' mod firesc se pune în­ pot fi realizate cu succes dacă orga­
trebarea : cum folosesc timpul lor nele şi organizaţiile sindicale îşi vor Program muzical pentru frun­
liber, minerii, muncitorii forestieri ? perfecţiona continuu metodele şi sti­
¦Se preocupă comitetul sindicatului ca lul lor de muncii, vor lupta pentru taşi în producţie din industrie
HUNEDOARA: Străzile au amintiri şi agricultură; 19,05 Scrisori din
S. CERBU — cinematograful „Victoria“ ; SEBEŞ: ţară; 19,12 Muzică populară ro­
Piir/.e purpurii — cinematograful „Pro­
gresul“ ; Acţiunea Cobra — cinema­ mînească; 19,45 Muzică de
tograful „M. Sadoveanu“ ; PETRO­ dans ; 20,30 Din poezia noastră
In ju ru l o ra ş e lo r — b a z e le g u m ic o le p u te rn ic e tura se ridică la 18-20 grade C. ŞANI : Muzicantul orb — cinemato­ contemporană; 20,40 Program
graful „Al. Sabla" ; Marele război —
pentru roşii, vinete şi ardei sila cinematograful „7 Noiembrie“ ; ALBA pentru iubitorii de roma5'nV'/"*'
1UL1A: Cavalerii teutoni — cinema­ <> OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO O
e pot obţine legume mai multe 15-16 grade la varză, timp de tograful „Victoria"; Intîlnire pe ca­
5-6 zile, pînă ce plantele se prind blu — cinematograful „23 August“ ; *g %>
După această perioadă, tempe­ ORAŞT1E : Ultimul meu tahgo — ci­ CONSUMATORI ! o>
nematograful „V. Roaită" ; Bădăranii 0
ratura se coboară din nou şi se — cinematograful „Flacăra“ ; SlME-
RIA: Vîiit de libertate — cinemato­
şi de mai bună calitate menţine astfel pînă aproape de graful „llie Plntilic" ; HAŢEG : Porto g Consumaţi produsele oo
plantarea în cîmp. Cu 10-12 zile Franco — cinematograful „Popular"; ooo<oooos
BRAD : Vînt de libertate — cinemato­ v>
înainte de plantare, călirea se graful „St. roşie“ ; LONEA : Cavale­ 1 I. 0. I. L. SWERIA
rii teutoni —- cinematograful „.Mine­ g fabricate din la îte
accentuează prin expunerea rul“ ; TEIIJŞ : Revista visurilor — ci­ g pasteurizat:
timplirie, ceapă şi alte verde­ şi culturii cartofului, se vor ob­ ratat că printr-o fertilizare or- treptată a plantelor la condi­ nematograful „V. Roaită“ ; ZLATNA :
ţuri, 3-5 la sută castraveţi, 7-8 ţine randamente maxime numai gano-mineraiâ, cantitatea de gu­ ţiile climatice de afară, în ul­ Leon Garos îşi caută prietenul — ci­
la sută rădăcinoase. dacă irigarea, mecanizarea şi noi se reduce la jumătate, fără timele 5-6 zile, plantele rămî- nematograful „Muncitorul“ : H-îA :
Secţiunea V-a — cinematograful „Gh
Se impune de asemenea ca or­ măsurile de combatere a boli­ a micşora producţia. In acest nînd descoperite zi şi noapte. Doja“ ; APOLDUL DE SUS : Lada cu g — LAPTE PASTEURI- oo
zestre şi Drum nou — cinematograful
ganizarea producţiei la fiecare lor, şi dăunătorilor, vor fi fo­ mod se obţin mari economii de Densitatea mare a plantelor „23 August". O ZAT ÎMBUTELIAT, ooo
O — IAURT
specie de legume să fie astfel losite pe scară tot mai largă. In gunoi şi de îngrăşăminte mine­ pe terenuri bine fertilizate este — OOO—
eşalonată incit să asigure cerin­ acest scop este necesară extin­ rale, care de asemenea se dau unul din mijloacele importante
ţele de consum pe tot timpul a. derea activităţii îito.sanitare a in doze reduse la jumătate. PENTRU 24 ORE g — BRSNZĂ GRASA DE g
de folosire intensivă a terenului Vreme nestabilă cu cerul mai mult o
noros. Vor cădea precipitaţii sub formă $ VACI
nului. S.M.T.-urilor şi asupra culturi­ Folosind o fertilizare raţio­ şi sporire a producţiei la hectar. de ninsoare care se va transforma
apoi în lapoviţă şi ploaie. Tempera­
Ţinînd seama că legumicul­ lor de legume. De asemenea, es­ nală a solului, Staţiunea ex­ Lucrările de întreţinerea cul­ tura staţionară, va fi cuprinsă ziua în­ 6 — BRÎNZ'A PRIMA S
tura nu poate da randament te necesară organizarea preve­ perimentală horticolă din Geoa­ turilor de legume (irigarea, pre­ tre —2 şi 4 grade, iar noaplca între
maxim fără o puternică fertili­ nirii bolilor şi dăunătorilor din giu a obţinut 50.090 kg. roşii la venirea şi combaterea bolilor şi —1 şi —5 grade. g — FRIŞCA g
zare cu gunoi de grajd şi că în legumicultura, prin staţii de a- hectar, 20.000 kg. ardei la ha., dăunătorilor), aplicate cît mai
g — SMSNT2NA EXTRA Şl «¦
acelaşi timp aprovizionarea cen­ vertizare. 26.000 kg. cartofi timpurii la raţional, hotărăsc soarta pro­ O SUPERIOARA o
trelor industriale şi a oraşelor Producţia de legume trebuie ha. 28.000 kg. varză timpurie şi ducţiei lor. Important este ca O — CREMA „CARAIMAN“ g
solicită mari cantităţi de lap­ să crească pe seama ridicării 46.000 kg. varză de toamnă la la aceste principale lucrări me­ g ŞI CREMA „MOLDOVA“ g
te şi carne, este necesar ca în considerabile a producţiei me­ hectar. canizarea să fie folosită cît mai O — SANA — PRODUS KA- o
zonele legumicole zootehnia să dii la unitatea de suprafaţă. In larg.
regiunea noastră producţiile De asemenea, iarovizarea se­ g COR1TOR i# g
se dezvolte puternic, paralei cu medii la ha. se menţin încă des­ minţelor aduce sporuri de pro­ O metodă importantă de folo­
legumicultura. In acest scop vor tul de reduse (10-12.000 kg./ha.), ducţie pînă la 20-25 la sută, rea- sire intensivă a terenului o con­ g — UNT PREAMBA ,AT g
trebui să se întocmească asola­ cu mult sub nivelul posibilită­ lizîndu-se în acelaşi timp şi cul­ stituie culturile succesive. Astfel, O DE TOATE SORTIMENTE- o
mente legumicole cu sole furaje­ ţilor naturale ale regiunii. Dar, turi mai timpurii. de pe acelaşi teren se pot ob­
re în care să se cultive plante faptele au dovedit că prin apli­ ţine 2-3 culturi succesive (ver­ S LE g
irigate de la care se pot obţine carea la un nivel înalt a măsu­ Folosirea ghivecelor nutritive deţuri, roşii timpurii şi varză
producţii mari cum ar f i : po­ rilor agrotehnice se pot obţine pentru repicarea răsadurilor de de toamnă), cu o producţie de g Sînt hrănitoare şi folo- g
rumb pentru boabe, porumb producţii din cele mai bune. In legume, s-a dovedit o metodă 70-80 tone la hectar. In G.A.C.
pentru siloz, lucerna, trifoi şi an.ul 1960, de pildă, Staţiunea agrotehnică foarte valoroasă. Se Miceşti, raionul Alba, de pildă, g sitoare organismului şi se g
sfeclă de zahăr pentru fu­ obţin in acest fel răsaduri vi­ s-au obţinut în culturi succesive,
raj. La aceste asolamente se experimentală horticolă din guroase care pot fi transplan­ 26.000 kg. cartofi timpurii şi g găsesc Ia toate magazinele g
va ţine seama că o mare parte Geoagiu a obţinut 23.000 kg. la tate în cîmp fără a se deranja 27.500 kg. varză de toamnă.
din porumbul siloz necesar, se ha., iar în anul 1961 peste 28.000 rădăcinile. La staţiunea experi­ g alimentare, cooperativele g
poate obţine în cultură succe­ kg. la ha. mentală Geoagiu, folosindu-se Din cele arătate se poate tra ­
sivă, după o cultură timpurie de ghiveeele nutritive în culturi de ge uşor concluzia că prin folo­ bvoodoeoocoonosouomooşoi oIo.Ao.oPoXo.-oiiorio, oc>o>
legume. Experienţa şi practica in pro­ legume, s-au obţinut sporuri de sirea seminţelor de valoare, prin
ducţie au dovedit că fără o fer­ producţie de 20-35 la sută la to­ GOSPODARII AGRICOLE (
Printr-o împletire raţională a tilizare puternică şi raţională a mate, ardei şi vinete. producerea răsadurilor de cali­
legumiculturii cu zootehnia, o- solului, nu se pot obţine pro­ tate şi prin aplicarea întregu­ COLECTIVE SI CRESCĂTORI >
raşele şi centrele industriale a!e ducţii mari şi ieftine de legu­ Călirea răsadurilor trebuie să lui complex de măsuri agroteh­
regiunii vor putea fi aprovizio­ me. Astfel, prin îngrăşarea cu fie de asemenea în atenţia legu­ nice Ia un nivel superior, pro­ DE VIERMI DE MĂTASE/ }
nate mai bine eu legume, lapte gunoi de grajd, cele mai bune micultorului. Ea se realizează ducţia de legume pe aceeaşi su­
şi carne, iar gospodăriile colec­ rezultate se obţin atunci clnd prin coborirea temperaturii, prafaţă poate fi' sporită de 2-3 Încheind contracte pentru creşterea viermi- i
Imediat după răsărire, la 1213 ori faţă de producţia actuală.- lor de mătase cu întreprinderea D.C.A., contri- >
huiţi Ia dezvoltarea sericiculturii în regiunea
tive vor obţine venituri mari. se încorporează în sol prin ară­ grade C. la roşii, vinete, şi ar­ Ing. EMANOIL MANUGHEVICI
Dar, în condiţiile unei puter­ tură adîncă 40-60 tone îngrăşă­ dei şi la 8-10 grade C. în cazul noastră şi totodată realizaţi venituri fru-
directorul Staţiunii experimentale ’ moaşe.
nice dezvoltări a legumiculturii mânt la hectar. Experienţa a a- verzei. După repicare, tempera­ din Geoagiu