Page 54 - 1962-03
P. 54
pagr. 7 WtfMUK SOSTALISMGËÜ! Nr. 2247
¦Becfggragagvgm^agaangc^gas»g
&?3B8XtjWBPWBBEMi IMBBMBBMWMH8BBMBM8BMPMBBacasr2Sns®Eîtn3to^5^ CTCwrocşţohurmis5er7a»cBîw«Trfr^^BaxdR-vv*^ma)awR«3R-'R,-/v5»wavjansM&m
P e şantierul din D e v a PE JEME CE
Sînf foaie condifiile 176 spectacole — peste 1
peniry o activitate mai rodnică 26.00 0 spectatori filmele, se fac recomandări 1
Cele 4 caravane cinemato
agrozootehnice. Urmează ca
pe bandă să fie imprimate şi >
sfaturi medicale. }
grafice ale I.C.R.S. Deva au
La sfirşifcul anului trecut con nu slnt cunoscute şi de oame măcar sarcinile de plan. Aşa prezentat In primele două Realizări în domeniul
structorii şantierului nr. 1 al
T.R.C.H. din Deva au rămas nii şantierului, ca urmare ei nu este cazul echipelor de zidari L luni ale acestui an, 176 de difuzării cărfii ]
datori oamenilor muncii cu un slnt interesaţi în îndeplinirea şl conduse de I. Roşitoru şi Gh. spectacole în tot atltea loca
număr de 60 apartamente. Ne- depăşirea lor. Bine ar fi ca a- Tiştea. lităţi de munte îndepărtate. 'Anul acesta plnă la jumă 1
Indeplinirea sarcinilor de plan ceste grafice să fie afişate pe Printre acestea se numără tatea lunii martie, la libră- j(j1
se datoreşte slabei activităţi de fiecare bloc în parte, ca ast Aşa cum subliniam mai sus, satele : Răduleşti, Plopi, Vor-
organizare şl coordonare a mun fel, termenele stabilite să fie vinovată de activitatea nesatis ţa, raionul Ilia, Strungari, ria „Ion Creangă“ din Pe- 1
cii pe şantier, faptului că nici mereu în atenţia constructori făcătoare de pe şantier se face Câpilna, Tău, raionul Sebeş,
organizaţia de partid de aici lor. şl organizaţia de partid, biroul Tuştea, Ostrovul Mare, Sim- troşani, numărul cărţilor di ]
nu a desfăşurat o activitate ei. Aceasta nu a pus in cen pelru, raionul Haţeg şi altele. j
Lipsuri serioase slnt încă pe tru muncii salo preocuparea Pe, lingă filmele documen fuzate a fost cu 45,80 la sută 1
susţinută. şantier şi în aprovizionarea cu pentru îndeplinirea sarcinilor
Aşa stind lucrurile, era firesc materiale. Este ştiut că în lu- de plan. Deşi in planurile sale tare ca „Puterea plinii“, mai mare declt in aceeaşi j
de muncă biroul organizaţiei de „Viaţă nouă“. „In vizită la
ca, păşind Ln noul an, condu C o n s tru c to ri bază şi-a prevăzut măsuri şi Comloşul Mare“, „Piimul raid perioadă a anului trecut, ln }
cerea şantierului şi organizaţia şi co n strucţii acţiuni pentru desfăşurarea li L spre stele“ etc., au fost pre- perioada amintită s-au vîn- ]
de partid, trăgînd învăţămintele nei susţinute munci politice in zentate numeroase filme ar- 1
necesare din lipsurile manifesta nile de primăvară apele nuri scopul îndeplinirii sarcinilor de tistice-educative cum s în t: dut cărţi ln valoare de 1
te, să Ia cele mai eficiente mă lor cresc şi deci este greu să plan, In marea lor majoritate „Crucişetorul PotemMn“, „Pa aproape 100.000 lei.
suri care să asigure un ritm se poată extrage din albiile a-, măsurile prevăzute au rămas gini de vitejie“, „Fata din 1
corespunzător noilor sarcini ce cestora nisip. De acest lucru doar pe hîrtie. Mai rău este că Kiev“, „Lada cu zestre“ ele. Pentru o largă răsplndire 1
stau în faţa constructorilor, in nu a ţinut seama conducerea nici în adunarea generală şi a cărţii in mase. pe lingă li
acest scop, la începutul anului, nici în cadrul biroului nu s-au De la jumătatea lunii fe
bruarie a.c., ln dotarea brărie au fost organizate şi 1
funcţionează 34 de ştanduri ]
1
pentru cărţi ln întreprinde
rile şi instituţiile din oraş.
Prin intermediul acestora ]
s-au desfăcut cărţi, in peri 1
oada amintită, in valoare de 1
pe şantier, s-a întocmit un şantierului şi ca urmare, din pus în discuţie cauzele rămine- i.C.R.s.-ului a intrat o nouă 13.331 lei, cu 9.131 lei mai
plan de măsuri tehnico organi lipsa unor stocuri necesare, s-a rilor sub plan. Ba mai mult, în caravană cinematografică ce mult ca In perioada cores- 1
trezit că pe şantjer lipseşte ni adunarea generală din 25 fe poate pătrunde plnă la cele
zatorice. Dar au fost duse la sipul necesar lucrărilor de zidă bruarie s-a pus In discuţie mo l mai îndepărtate cătune de punzăotare anului trecut. 1
bun sflrşit aceste măsuri ? S-a rie şi tencuieli. De asemenea, dul ln care s-a realizat planul L munte. Caravana are şi mag-
făcut oare totul pentru ca sar tot din lipsa unei preocupări In anul trecut dar nu s-a spus María Pascu éste una 'din cele fmal Harnice şt pricepute R. BĂLŞAN y
cinile de plan ale şantierului îngrijitoare-mulgătoare de la G-A.C. „Valea Ştreiului“ din sa
tul Strei. corespondent Ţ
să fie îndeplinite în mod rit mai mari pentru asigurarea nici un cuvînt despre situaţia Printr o îngrijire atentă şl hrănite raţională a vacilor din l netofon cu ajutorul căruia,
mic ? fronturilor de lucru cu mate din luna Ianuarie şi chiar fe lotul său, ea obţine lună de lună producţii tot mai sporite de C înainte de spectacol, prezintă
rialele necesare, pe şantier lip bruarie. Sub posibilităţi a mun lapte. l
Anallzind rezultatele primelor
două luni ce au trecut din a- sesc flerul beton, dulapi şi alte cit organizaţia de partid şi în
cest an, se constată că şantie le. Llpsindu-le materiale de
rul continuă să persiste în ace strictă necesitate, echipele nu mobilizarea constructorilor la Gata pregătiţi pentru începerea 18 MARTIE 19G2
leaşi lipsuri. Ca urmare, în lu pot să obţină indici superiori în îndeplinirea propriilor angaja lucrărilor agricole D E V A : Pretutindeni trăiesc
na Ianuarie planul a fost rea realizarea planului, au randa mente. Ele nu slnt urmărite şi oameni — cinematograful „Fili-
lizat doar în proporţie de 52,67 mente scăzute, întreruperi în popularizate. De altfel şl între tnon Sîrbu*; Nu-i loc pentru anima
Ia sută, iar în luna februarie activitate. La aceasta mai tre cerea socialistă pe şantier se le sălbatice — cinematograful „Patria";
desfăşoară slab, caracterizînd-o
numai de 69 la sută. 'Aceste ci buie adăugat şi faptul că încă HUNEDOARA: Străzile au am intiri;
fre arată că pe şantier munca disciplina în muncă mal lasă
se 'desfăşoară încă nesatisfăcă de dorit. Aşa se explică de ce formalismul. (Urmare din pag, î-a ) să fie redus sau chiar eliminat nat de tractoare şi că anul a- — cinematograful „Victoria“ ; SEBEŞ:
tor, că atît conducerea .şantie numărul absenţelor nemotivate cu desăvîrşire, au fost luate din cesta vom primi altele care cer Pînze purpurii — cinematograful „Pro
rului (şef şantier ing. O. Ora- este mare, Iar productivitatea E drept că în activitatea sa ocazia prelucrării sarcinilor de timp măsuri pentru asigurarea oameni bine pregătiţi din punct gresul“ ; Acţiunea Gobra — cinema
viţan), cît şi organizaţia de muncii mult scăzută. Unii maiş şantierul a Intim pinat greutăţi plan, o serie de mecanizatori, terenului necesar, tractoarele de vedere profesional, încă din tograful „M. Sadoveanu“ ; PETRO
partid (secretar tov. Vasile Ara şi din partea proiectantului. La printre care Ioan Holeanca, Bu- repartizîndu-se în raport de su Iarnă am asigurat şcolarizarea ŞANI : Muzicantul orb — cinemato
mă) nu au tras cele mai bune tri nu urmăresc cu toată răs blocul nr. 5, de pildă, lucrările tyka Iosif, Gligor Todică şl alţii, prafaţa contractată. Tractoare graful „Al. Sahia“; Te iubesc viaţă —
punderea realizările echipelor, merg nesatisfăcător, deoarece şi-au luat angajamentul ca în le noi, cu o viteză mare de lu tuturor mecanizatorilor. Lecţiile cinematograful „7 Noiembrie“ ; ALBA
învăţăminte din activitatea anu ea urmare includ în foile de de mai mult timp proiectanţii actuala campanie să-şi depă cru şi deplasare au fost repar care s-au predat au cuprins no IULIA: Cavalerii teutoni — cinema
lui trecut. Pe şantier munca în lucru lucrări neexecutate. Slabă „studiază“ devierea canalizării şească planul de hantri cu 25-30 tizate la acele unităţi care au su ţiuni despre exploatarea, între tograful „Victoria“ ; Intilnire pe ca
echipe nu se desfăşoară orga este şi îndrumarea pe care o existente, deşi de aceasta s-a la sută şi să realizeze însemna blu — cinematograful „23 August" ;
nizat, se lucrează uneori la In- dau unii meşteri la punctele lor ştiut Ia vremea potrivită. încă te economii la preţul de cost. Pe prafeţe mai mari de teren con ţinerea şi conducerea tractoare ORAŞ U E : Ultimul meu tango — ci
tîmplare. Iată cum se explică de lucru. nerezolvată este şi problema ca lingă angajamente, în urma che tractat. O altă măsură pe care lor, precum şi noţiuni de agro nematograful „V. R oaită"; Bădăranii
nalizării şi a reţelei de apă la mării lansată de brigada a 13-a, am luat-o, a fost aceea că la U- tehnică a diferitelor culturi. îna — cinematograful „Flacăra“ ; SIME
nităţile care au parcele mari de RIA : Vînt de libertate — cinemato
blocurile 2, 3 şl 4. De aseme inte de ieşirea în campanie, toţi
nea se desfăşoară încet lucră mecanizatorii au fost examinaţi
rile de demolare a unor clădiri
faptul că de luni de zile se Nesatisfăcător a muncit or vechi şi ca minare lucrările la condusă de ioan Băluţă s-a or lucrat şi sînt la distanţă de se asupra felului cum şi-au însu graful „llie Pintilie" ; HAŢEG : Porto
tot vorbeşte despre deschide ganizaţia de partid şi comite blocul nr. 1 nu pot începe. Vi diul gospodăriei, brigăzile de Franco — cinematograful „Popular";
rea foilor de acord pe forma tul sindicatului pentru ca toa novat de acestea se face sfatul ganizat întrecerea între toate şit lecţiile predate. BRAD : Vînt de libertate — cinemato
ţii de lucru şi cu toate aces te echipele să se ridice la ni popular orăşenesc. brigăzile de mecanizatori stabi- tractoare care le deservesc au Avînd la bază experienţa anu graful „St. roşie“ ; LONEA: Gavale-
tea’ nu s-a făcut nimic. Din velul celor fruntaşe. Deşi pe fost dotate cu cisterne pentru rii teutoni — cinematograful „Mine
această cauză, echipe de ten- şantier, în medie pe cele două lindu-se ca principale obiective: carburanţi, iar mecanizatorilor, lui trecut şi măsurile luate de rul“; TEIUŞ: Omul nu se predă — ci
cuitorl, ca cele conduse de luni, indicele de productivitate reducerea consumului de carbu cu sprijinul gospodăriilor colec colectivul de conducere, precum nematograful „V. Roaită“ ; ZLATNA :
ranţi, economii la piesele de tive, li s-au asigurat condiţii S-a furat o bombă — cinema
schimb şi efectuarea lucrărilor şi angajamentele mecanizatori
de calitate şi la timpul optim. corespunzătoare de cazare şi lor noştri, sîntem pe deplin con
vinşi că sarcinile ce ne stau în
tov. Gh. Tiştea şi Ştefan TJivarl a muncii este nerealizat, nu Pentru acest an şantierul nr. Pentru ca mecanizatorii să cu hrana. faţă în această campanie vor fi tograful „Muncitorul*; ILIA: Primă
şi altele, lucrează fără un plan, mărul echipelor rămase sub 1 T.R.C.H. Deva are ca sarcină noască realizările fiecărei bri realizate şi depăşite, contribu vara fetelor — cinematograful „Gh.
nu ştiu ce anume au de făcut plan, în special la zidari, este să dea în folosinţă în noul cen găzi şi a fiecărui tractorist, ş-a O contribuţie însemnată la e- ind prin aceasta la traducerea Doja“ ; APOLDUL DE SUS : Săritură
zilnic, săptămînal şi lunar. Cu mare. Chiar şi stimularea,echi tru al oraşului 5 blocuri, cu un xistenţa în anul. trecut a orelor în. viaţă a sarcinilor trasate de m zori — cinematograful „23 August“.
pelor fruntaşe s-a făcut în mod total de 192 apartamente. La constituit colectivul de redacta
toate că s-a întocmit un gra defectuos. Astfel s-au acordat 4 blocuri deja se lucrează şi ele re a foii volante, care. decadal, neproductive, au adus-o orele de partidul şi guvernul nostru.
fic în care sint prevăzute ter se găsesc în diferite stadii. Slnt reparaţii accidentale şi lipsa de
stimulente materiale unor echi va fi înminată brigăzilor.
mene de execuţia lucrărilor la ÎNTREBARE : In campaniile piese. Pentru remedierea defec
ţiunilor accidentale, pe autoate
anului trecut, la staţiunea dum lier se va găsi o echipă de de
blocurile de locuinţe, acestea pe care nu şi-au realizat nici astfel create toate condiţiile neavoastră s-a înregistrat un panare formată din trei meca
pentru ca munca să cunoască număr destul de mare de ore ne nici bine pregătiţi profesional.
un nou impuls. Sarcinile de productive. Ce s-a făcut pentru ÎNTREBARE : — Tractoarele
CONCURS LITER A R remedierea acestui neajuns ? trebuie să fie mînuite de oameni
plan pot fi şi trebuie să fie în bine pregătiţi. Ne-ar interesa ce 18 MARTIE 1962
De curînd s-a desfăşurat în oraşul sa VIIl-a), Duncca Gnbriela (clasa deplinite. Pentru aceasta este RĂSPUNS : Numărul orelor s-a făcut pentru ridicarea cali
Deva faza orăşenească a concursului IX-a) şi elevul Lăzăruţ Petru (clasa necesar să existe o mobilizare ficării lor ? PROGRAMUL I : 6,00 Muzică Muzică populară sovietică;
literar şcolar la care au participat Xl-a) au ocupat primul loc. Cî.ştigâ- a tuturor forţelor, o activitate neproductive înregistrate anul populară romînească; 6,30 Mu 15,30 La şezătoare; 16,10 Con
35 de elevi şi eleve. Concursul s-a toare la clasa a X-a a fost decla organizată, de perspectivă. trecut la 3.M.T. din Alba Iulia RĂSPUNS : Ţinînd seama de zică uşoară; 7,15 Cîntece şi cert de estradă: 16,45 Din an
desfăşurat pe clase. Cele mai bune rată eleva Vinlilă Olimpia (Simeria). s-a ridicat la 1.278. Pentru ca faptul că în ultimul timp am marşuri sportive; 7,30 Muzică tologia prozei noastre contem
rezultate au fost obţinute de repre V. FUR IR acest număr de ore (produse fost dotaţi cu un număr însem ăe estradă; 8,00 Şcoala şi via porane : romanul „Nicoară Pot
zentanţii Şcolii medii „Decebal“ din Gîştigătorii concursului se vor pre mai ales prin deplasările în gol) ţa ; 8,30 Jocuri populare roml- coavă“ de Mihail Sadoveanu:
zenta în curînd la faza regională. neşti interpretate la diferite 17,00 Muzică : 18,00 Concert de
Deva. Elevele Sozac Ecaterina (cla- GOLCEA MIRCEA elev 0 piesă care demască instrumente; 8,50 „Ghid muzi muzică uşoară; 18,30 Ciută
cal“ ; 9,30 Teatru la microfon violonistul Ioan Voicu ; 18,45
I N.a a a a iw L I B R A R I I 0 pentru copii: „O expediţie a- Muzică populară romînească in
venturoasă“, prelucrare şi dra terpretată de 'Aurella-Fătu-Ră-
TIMPUL DE EXPUNERE Prima parte cuprinde des- ( In prezent, in turneu prin traficanţi ai destinelor omeni Dr, Pannwitz (Gh. lordănescu) matizare radiofonică ăe Sido- ăuţu; 19,05 „Melodii... melodii,
regiune, Teatrul de stat „Valea rii, pun la cale asasinarea lut n-are o poziţie îndeajuns de nia Drăguşanu după romanul emisiune de muzică uşoară ro-
ÎN FOTOGRAFIE crierea materialului fotesen- > Bell, martorul crimelor lor. şi clarificată, singura trăsătură a „Castelul fetei ln alb“ de C. mlnească : 19,30 Teatru la m i
Jiului“ din Petroşani oferă pu pentru a-i păstra imaculată caracterului său scoasă ln evi Chiriţă; 10,30 Melodii distrac crofon, premiem „Prometeu în
C. SILISTRARIANlT sibii în general, urmată de ; blicului hunedorean o piesă de „memoria“, înscenează aresta denţă fiind dispreţul faţă de tive de compozitori din ţări so cătuşat“ ăe Eschil, adaptare
72 pag., 1,95 lei. descrierea materialului nega- t. actualitate. E vorba de creaţia rea celui care-l acuză, a ener cei care-l nedreptăţesc, or, doar cialiste ; 11,00 Program muzical radiofonică de George Teodo-
dramatică „Doi medici“ a scrii gicului ăr. Pannwitz. încerclnă cu dispreţul, fără luptă, fără rescu; 20,47 Cîntece din fol
Broşura este o călăuză pen tiv şi a procesului negativ. 7 torului german Hans Pfeiffer, să arunce vina morţii lui Bell o poziţie intransigentă, nu poţi la cererea muncitorilor, tehni clorul nou şi jocuri populare
tru fotografii amatori şi cu pentru prima dată prezentată pe seama sa. Astfel facem cu lovi îndeajuns in duşman. A- cienilor şi inginerilor de la Oco rom neşti; 21,15 Muzică de
prinde îndrumări practice Se dau apoi diferite reţete ; pe o scenă romînească. noştinţă cu metodele de jude cest duşman trebuie zdrobit, lul silvic Ciucorova, regiunea dans.
pentru determinarea timpu de soluţii revelatoare, cum şi ? cată tipic capitaliste, în care făcut inofensiv, pentru a numai Dobrogea; 11,30 Vorbeşte Mos
lui de expunere. Drama „Doi medici“ este un adevăraţii criminali, pentru a-şi îndrăzni vreodată să atenteze la cova; 12,00 „înfrăţiţi in mun
indicaţii practice pentru de- \ document artistic care demas acoperi urmele, lovesc in oa bunul cel mai de preţ al ome că, în cîntec şi joc“, program
LABORATORUL veloparea materialului sen că încă o dată chipul bestial al menii cinstiţi. Lupii sint puşi nirii : pacea. ăe muzică populară romîneas
sibil. fascismului, fiind totodată o lu să împartă dreptate oilor. Dar că şi a minorităţilor naţionale;
FOTOGRAFULUI AMATOR cidă chemare la luptă activă adevărata lor faţă este dezvă- Nici Al. Codreanu, interpretul
In partea a doua se des- ( împotriva celor ce azi îşi zăn anchetatorului Knopf, nu e în 12.30 Interpreţi de muzică u-
A. STECLACI criu materialul pozitiv, mc- < gănesc insolent armele, cu gin o deajuns de expresiv in rol. Ac
de a reînvia ororile unui nou şoară; 13,10 De toate pentru
86 pag., 2,60 Iei todele de obţinere a imaginii , >OO0OOOOOOOOOOOOOOOOOOO
pozitive prin copiere şi mări- ? ooooooo>>
Broşura conţine îndrumări re, cum şi aparatele de co- >
practice pentru fotografii a. piat şi mărit. Urmează apoi ' Cetăţeni!
matori care se ocupă cu pre metodele de prelucrare a ma- s
lucrarea filmelor şi realizarea terialului pozitiv, reţetele so- ) SârîaagetS fie»
<? imaginilor pozitive.
luţiilor şi utilajelor necesare, s
W \/v W ~ măcel mondial, repunlnd ln li torul putea să foloseasră o ga to ţi; 14,35 Programe muzicale răii v e c h S şi co>
bertate şi in posturi de condu
«única le a f f a l a mă mai variată de mijloace ar alcătuite ăe ascultători; 15,07
cere criminali de război noto tistice, care să marcheze dru
rii. Subiectul, tratat tntr-o ma luită ln faţa opiniei publice mul său spre înţelegerea ade predlaţi-3 c o o 0oo0o>>>
nieră cinematografică, este sim şi criminalii slnt puşi la stîlpul vărului, să se simtă mai mult p era tiv ei ca*
plu. Doi medici, un criminal de infamiei, clipa cină sesizează că prin po
război nazist (ăr. W. Bell), re ziţia sa neutră, de fapt se tran PENTRU 24 ORE oS pe c u m a r a
pus in drepturi ln Germania Preocupată de a scoate ln re sformă ln complicele criminalu
occidentală, şi un om de ştiin lief in primul rlnd trăsăturile lui de război Brosius, devenit... Vreme schimbătoare cu cerul varia l ©pace c a n iita *
ţă, cinstit, devotat cauzei păcii monstruoase, inumane, ale fas procuror ln Uimea revanşarzi bil şi cu înseninări parţiale noaptea.
şi. umanităţii (ăr. Peter Pann- ciştilor. regizorul petroşenean lor vestgermanl. Această remar Vor cădea precipitaţii sub formă de S ie la ppefuri
ivitz). se întîlnesc faţă In faţă. (Marcel Şoma) a reuşit să ofe că este valabilă şi ln cazul în ninsoare in regiunea de munte. Tem
la un congres internaţional. Dr. re un spectacol interesant, dină sufleţirii personajelor irene peratura variabilă; va ii . cuprinsă, S avantajoase»
Pannwitz, cunoscindu-i trecu o linie adecvată jocului acto Bell (Ana Colăa) şi ăr. Helene ziua între —3 şi 3 grade, far noaptea
tul de asasin a mii de luptă rilor principali. Din galeria Weissenberg (El. Columbeanu), între —3 şi —6 grade. Vîntul va su g
tori antifascişti internaţi in personajelor negative, dr. Bro- fla potrivit cu intensificări din sec o ooooooooooooooooooooev
timpul celui de-al Il-lca răz slus, ln interpretarea lui Ion care slnt nelnăeajuns de con torul est.
boi mondial In lagărul de la Tifor. dr. W. Bell (Ion Negrea) turate. Lipsa autenticei trăiri'
Buchemvald. U demască pe dr. şi Paul Griindel (Tr. Dănescu) artistice se simte mai ales ln Deţinători de oi!
Bell in faţa plenului oamenilor trezesc In sufletul spectatorilor scenele nodale, cină eroii îşi
In oraşul flăcărilor nestinse— Hunedoara, Castelul hunlazl- de ştiinţă, cerindu-le să-l ex dau seama că nu mai pot sta !ncheiafi coniracfe de lină cu stalul
lor şi-a păstrat împovărat de veacuri zidurile-i masive. Astăzi cludă din congres. Pentru a-şt ură de neîmpăcat împotriva a- spectatori pasivi faţă de noua
muzeu, el constituie un atractiv punct turistic. acoperi trecutul, dr. Bell neagă celora ce sfidează legile cele crimă ce se plănuieşte de stăpi- prin u n ifă file D .C .A .
totul, dar argumentele aduse mal elementare ale umanităţii, nii fostului doctor Bell.
(Foto - V. ONOIU) in apărarea sa nu stau in pi punind la cale crime monstru A s tfe l veţi fi scutiţi d e c o te d e
oase, ahtiaţi de strălucirea au La realizarea spectacolului I î n ă pe anul 1962, p r i m i n d
cioare şi el e pe cale de a fl rului. petroşenean o contribuţie sub t o t o d a t ă preţuri avantajoase.
stanţială şi-o aduce scenogra
demascat. O dată cu demascarea Din păcate, personajele care fia, semnată de Emil Moise, prin
li se opun şi slnt purtătoarele realizarea unor decoruri sim
lui, se vor dezvălui Insă şi alte ple, dar expresive, care fac po
ideilor luminoase ale piesei, se sibil jocul scenic pe trei pla
crime ale unor înalţi demnitari nuri, dindu-i dinamism şi con
comportă uneori convenţional tinuitate.
americani şi vestgermanl, preo
ln scenă, nu reuşesc întotdeau I. STRAUŢ
cupaţi rde pregătirea unui as
na să emoţioneze, să convingă.
cuns război bacteorologic. Aceşti
