Page 55 - 1962-03

Nr. 2247
riTW'UAii'iiXZZxri
Pregătiri pentru încheierea
învăţămîntuiui de partid Sa sate
Consultaţii pentru propagandişti şi cursanţi
Sîntem în preajma închiderii
anului şcolar în învăţămîntul do
partid de la sate. Cu sprijinul
cabinetului raional de partid din
Seb.eş s-au şi început în toata
cercurile şi cursurile de la sato caru, activist al comitetului ra­
pregătiri în această direcţie. ional de partid, Gheorghe Ţui­
Astfel, cabinetul de partid, sub că, consultant al cabinetului
îndrumarea comitetului raional de partfd, Ioan Prcja, şe­
de partid, a întocmit un plan ful secţiei de învăţămînt şi cul­
de măsuri. In acest plan a fost tură al’sfatului popular raiosial
prevăzut să se formeze colecti­ Sebeş şi alţii. Asemenea consul­
ve care să sprijine propagandiş­ taţii se vor organiza în cadrul
tii şi cursanţii în însuşirea ma­
terialului predat şi mai ales in
ceea ce priveşte lămurirea unor
probleme neclare, dînd în aceas.
tă direcţie consultaţii. De ase­
menea, s-a prevăzut întocmirea
unor tematici pe marginea că­
rora să se desfăşoare seminariile
recapitulative etc.
In acest scop am şi început
lucrul. Tovarăşii din activul ca­
binetului de partid, lucrători din
domeniul muncii de propagan­
dă, s-au şi deplasat în comune­
le raionului nostru, printre care
şi Săsciori, !Lancrăm, Făuca,
Doşiat şi altele. Aici, se ţin con­ o vom depune în vederea lămu­
sultaţii pe unele teme mai prin­
cipale, cum sîn t: „Despre ce»,
tralismul democratic şi demo­
craţia internă de partid“ ; „Tră­
săturile moral-poîitice ale mem­
brilor şi candidaţilor de partid“,
„Baza tehnică materială şi ba­
za economică a socialismului“.
Cu acest prilej se ţin în faţa
propagandiştilor şi cursanţilor
expuneri asupra evenimentelor,
internaţionale. • partid Sebeş
k vederea seminariilor recapitulative
La instruirea propagandişti­
lor din formele de învăţămînt
dc la sate, care s-a făcut recent,
pe lîngă pregătirea seminariilor
şi predărilor ce urmează a se ţi­
ne, s-a pus un accent deosebit
pe măsurile ce trebuie luate în
vederea încheierii cu succes a a-
nulul de învăţămînt de partid.
Astfel, propagandiştii au fost în­ le actuale în domeniul muncii de Astfel, biroul organizaţiei de sa, materiale din „Munca de
drumaţi ca acolo unde s-a înre­
gistrai rămînere în urmă cu lec­
ţiile, acestea să fie aduse la zi,
să organizeze consultaţii la te­
mele care n-au fost însuşite de
toţi cursanţii şi să pregătească
temeinic seminariile recapitula­
tive. In acest scop a fost reco­
mandat şi materialul bibliogra­
fie ce trebuie studiat pînă la
sfîrşitul lunii martie cînd se va
face seminarul recapitulativ cu
propagandiştii.
Cu prilejul instruirii, la care
ău participat şi secretarii orga­
nizaţiilor de partid, au fost făcu­ rări a seminariilor recapitulati­
te de asemenea expuneri pe di­
ferite teme de către membri ai
biroului şi alţi activişti ai comi­ cabinetul de partid Orăştie, în­
tetului raional de partid.
¦:W
P rin m u n c ă p a trio tic ă
Pentru ca vagoanele cu mine­
reu să fie descărcate în timp
scurt şi uzina să nu plătească
locaţii, muncitorii, tineri şi vîr-
stnicl, de la U. V. Călan, ori de
cîte ori situaţia o cere, parti­
cipă în mod voluntar la descăr­
catul vagoanelor. Acum cîteva
zile au sosit în îizină multe va­
goane încărcate ca minereu.
Muncitorii de la încărcări-ides-
Caş 4 0 la, s a t â m a l m u l t e is s o v a fll
Maistrul Timiş Victor, împre­
ună cu inginerul Mitrofan Au­
rel, au propus recent la cabine­
tul tehnic al uzinei „Victoria“
din Călan inovaţia „Mărirea du­
rabilităţii lingotierelor invers
conice“. Aceasta este una din­
Eclupn dc turnători condusă de losif Stronski de Ia Uzina ..Victoria“ Sălan şi-a cîştigat o bine meritată
faimă. Ea a fost declarată fruntaşă în întrecerea socialistă ,pe profesie de trei ori consecutiv. In luna februa­
rie, pe lingă faptul câ şi-a depăşit planul cu 18 la sută, n-a înregistrat nici un rebut
Pentru a asigura un înalt con­
ţinut, cabinetul de partid a pro­
pus în această muncă activişti
din domeniul muncii de propa­
gandă cum sîn t: tov. Ion Opin-
tuturor cercurilor şi cursurilor
din satele raionului nostru.
înainte de a pleca pe teren,
tovarăşii care fac parte din co­
lectivul de consultanţi au fost
instruiţi în aceste probleme de
către tovarăşul Ioan Popa, secre­
tar al Comitetului raional
P.M.R. Sebeş.
In momentul de faţă se lu­
crează la definitivarea temati­
cii necesare desfăşurării semina.
riilor recapitulative în învăţă-
mîntul de partid de Ia sate.
In urma înfăptuirii măsurilor
ce le-am prevăzut, a muncii ce
ririi pe deplin a problemelor ri­
dicate de către propagandişti şi
cursanţi, a bunei organizări şi
desfăşurări a seminariilor reca­
pitulative de sfîrşit de an, ne ex­ candidaţilor de partid. Aceasta
primăm convingerea că Ia cer­
curile şi cursurile de învăţămînt
de partid de la sate, se vor ob­
ţine rezultate buhe.
GYAL'AY SIGISMUND
director al cabinetului raional de stagiului de candidat va trebui nistă, din documentele partidu­
Tov. Ioan Olaru, secretar al
Comitetului raional de partid, a
făcut o expunere pe tema „Sar­
cinile membrilor şi candidaţilor
de partid pentru întărirea eco.
nomico-organizaterică a G.A.C.“,
Tovarăşul Ion Diaeonescu, se­
cretar al Comitetului raional
P.M.R. a vorbit despre sarcini­
propagandă, iar Vasile Danciu,
consultant la cabinetul de
partid, a făcut o expunere cu
tema „Opoziţia dintre morala
burgheză şi morala proletară“.
După audierea acestor expu­
neri. propagandiştii au vizio­
nat un film documentar şi au
vizitat muzeul raional, unde li
s-a vorbit despre istoricul ra­
ionului Orăştie şi al regiunii
noastre.
Tot în vederea bunei desfăşu­
ve în cercurile învăţămîntuiui
Ide partid la sate, tovarăşii de la
drumaţi de Comitetul raional
P.M.R., au stabilit de pe acum
problemele ce se vor discuta cu
acest prilej.
căreări nu puteau face faţă. 'A-
tunci muncitorii din celelalte
secţii le-au venit în ajutor. La ridică. Astfel, într-o adunare a
descărcatul vagoanelor au parti­ organizaţiei de bază, în care s-a
cipat şi tinerii utemişti de
la cooperativa meşteşugărească
„Drum nou“ din Călan. Astfel,
prin muncă-patriotică, s-au des­
cărcat peste 70 de vagoane.
T. HORVATH Sfătuiţi de comunişti, ne-am
C. I081F
tre cele 18 inovaţii înregistrate
în perioada de la l ianuarie la
10 martie a.c., dintre care 13 au
fost acceptate. De remarcat fap­
tul că faţă de aceeaşi perioadă
a anului trecut, s-au înregistrat
cu 40 la sută mai multe inovaţii.
Electricianul de mină Constantin Moga dc la E.M Litpcni este propa­
gandist la cercul de studiere a statutului P.M.R. lafă-1 în fotografia de
faţă pregătindu-se pentru a preda o nouă lecţie.
Comuniştii mă ajută
în permanenţă
rAnul trecut, în luna februa­
rie, am fost primit în rîn'dul
a fost o zi însemnată în viaţa
mea. Comuniştii mi-au arătat
cu această ocazie că In timpul
să învăţ neîncetat pentru a cu­ lui nostru. Pentru a-mi însuşi
noaşte temeinic politica parti­ temeinic prevederile statutului
dului, pentru a-ml ridica nive­ — legea de bază a partidului
lul profesional, ___ ...........nostru — am
fiind exemplu _ 0 luat cartea „In
în producţie si O iv I o
o,nbşteasaccăt.lrCttoamţeua­ im ite fa eeduetieT?tu*tu*i *'P*.M*.’R*.*“,
niştii nu numai
că mi-au spus, dar m-au şi aju­ aprofundez studiul. Cu regula­
tat practic în această privinţă. ritate citesc de asemenea pre­
bază a trasat sarcină comunis­
tului Tiberiu Pleşa de a se o-
cupa de creşterea şi educarea
mea. In producţie mi s-a În­
credinţat o sarcină de mare
răspundere — şef de brigadă.
Nu aveam suficientă experien­
ţă, dar ajutat de comunistul
T. Pleşa, am reuşit să mă achit
cu cinste de această sarcină,
întotdeauna în munca mea am
simţit -ajutorul comuniştilor, a
organizaţiei de bază. La exe­
cutarea unor operaţii de întin­
dere a îmbrăcămintei de pînză
pe locomotivă, comunistul T.
Pleşa a fost lingă mine. El
m-a ajutat să execut lucrarea
trainic şi totodată frumos.
Obligaţia statutară de a par­ nile trasate de organizaţia de
ticipa la adunările organizaţiei partid.
de bază o respect cu stricteţe.
De multe ori iau cuvintul, ajut
la dezbaterea problemelor ce se
discutat despre productivitatea
muncii, am luat cuvintul şi am
arătat că la noi în brigadă une­
le lucrări se execută In gene­
ral, fără ca muncitorii să ştie
precis ce operaţie au de făcut.'
organizat apoi şi mai bine mun­
I ca. Aşa de exemplu, la îmbră-
oarea cazanului cu vată sti-
clată şi tablă', 'am trecut la or­
ganizarea lucrului pe faze de
operaţii repartizînd fiecăruia
sarcini concrete. 'Aceasta ne-a
ajutat ca să facem lucru de ca­
litate şi într-un timp mai scurt.
în întreaga activitate mă că-
m um m m m m nm m
lăuzesc întotdeauna după exem­
plul comuniştilor Sabău Sever,
•Tiberiu Pleşa şi Baciu Emil şi
a altor tovarăşi. Ei m-au sfă­
tuit să studiez cit mal mult din
bogata învăţătură marxist-leni-
r \ l ajutorul celor
care mă ajută să
partid“ şi „Lupta de clasă“. A-
ceeaşi atenţie acord şi studiu­
lui pe linie profesională. Recent
am terminat de citit cartea teh­
nică „Montatori de locomotive“.
In fiecare după masă merg la
cursul mediu seral fiind elev în
clasa iX-a, In perioada stagiului
de candidat primesc mult spri­
jin din partea organizaţiei de
bază.
Sînt hotărlt ca peste cîteva1
luni, cînd voi fi discutat pen­
tru a fi primit în rîndurile mem­
brilor de partid, să mă prezint
bine pregătit, capabil să duc
cu cinste la Îndeplinire sarci­
TRAiAN POPESCU
montator secţia l-a locomotive
atelierul R.M.R. Simeria
Mai m ult şi mai
Colhozul „Rossia“ 'din ţinutul
Stavropol este o gospodărie ma­
re. multilateral dezvoltată —
are peste 20.000 ha. de pămînt,
in fermele sale cresc multe mii
de vite. In colhoz lucrează spe­
cialişti şi mecanizatori califi­
caţi, crescători de animale şi
agricultori cu multă experienţă.
Toţi aceştia caută cu curaj noi
căi de dezvoltare a gospodăriei
lor.
Ar trebui poate o carte în­
treagă pentru a descrie tot ceea
ce fac colhoznicii acestui artei
agricol pentru a mări producţia
de cereale, carne, lapte şl alte
produse agricole, pentru folosi­
rea raţională a pămîntulul.
Pînă relativ nu demult se con­
sidera că pămintul colhozu­
lui, este omogen. „Avem nu­
mai pămînturi negre“ — spu­
neau colhoznicii. Era însă
o părere greşită. Cercetătorii
au stabilit că pe teritoriul gos­ porumbul a fost însămînţat in­
podăriei, terenurile diferă în ce tercalat cu mazăre pe o supra­
priveşte însuşirile lor fizico-
ehimice. Pe această bază au
fost întocmite hărţi pedologice,
s-a elaborat şi aplicat un sis­
tem fundamentat ştiinţific de
lucrare şi îngrăşare a pămin-
tului, ţinîndu-se seama de spe­
cificul fiecăruia din sectoarele
sale. Toate acestea au consti­
tuit o acţiune importantă pe
calea spre folosirea raţională a
pămîntului. Au urmat apoi şi
alte măsuri.
Timp de mulţi ani pămîntu-
rile colhoznice fuseseră ocupate
cu lucernă şi pir crestat. Pe a-
tunej era preponderent sistemul
de agricultură cu ierburi. To­
tuşi, aceste ierburi nu dădeau
mai mult de 20 chintale de fin
la Hectar.
— Nu, belşug de pe urma ier­
burilor nu avem ce aştepta —
¦— fâ m cW M i i f — <?9PENTRU CEA m i I l i a INFORMAŢIE.
P E N T IU M MAI M U REPORTAJ?
R eb u tu l sca d e neînceiail; Contribuţia inovafonSar
r a turnătoria dc lingotiere a U.V. Călan, prin huna organi- / novatorii de la Preparaţia
zare a muncii, îngrijirea modelelo.r, p. rod„uc„erea unei.fo, n. de cărbuni din Petrila îşi
L aduc o contribuţie importantă
te lichide de calitate şi respectar ea tehnologiei de formare şi tui- introdUcerea tehnicii noi în
nare, s-a reuşit să se lucreze cu rebutul sub admis. In luna tic- ocesul de pr0dUcţie. Datori-
cută rebutul a fost redus cu 0,7 la sută sub cifra admisa. ^ gp^iiiniilui acordat in-ovato-
contribuţie de scamă la îmbună tăţirea calităţii producţiei şi-au ^ ^ Qrganizaţia de
adus-o turnătorii din echipele lui Nicolae Şomuţiu, Iulm Kw- t e. au real° at m acest
sner, Petru lovan şi Ioan Adum iţroaie. an multe inovaţii valoroase ca:
Bune rezultate în îmbunata ţirea calităţii au obţinut şi mun. mv de ppindere a pa.
citorii de la secţia montaj. Atit în luna ianuarie cit şi în februa- ’ ^ lanţurile «io n n W “
™ rcb„,u, a «os. r e t o sub adjn is Ce.c m a i fn.moaf „aHşăr,
le-au obţinut muncitori, din schi mbul maistrului Ioan Dancm, ? Qr tru elevatbare“, an­
eare au redus rebutul, in luna trecută, cu 0,3 Ia sută şl axi dai rthenrffbe Rad si Nimlne
peste plan 7 tone radiatoare. Fo ntru rezultatele bune pe caro Spira®c5h®eo. rghe Rad Ş1 N C
In scopul mobilizării unui
le-a obţinut acest schimb a fost declarat fruntaş în întrecerea
număr cit mai mare de munci­
pe profesii. GH. ŢUItCANlJ
tori la activitatea de inovaţii a
I. CIÎAŞCA fost organizat şi se desfăşoa­
Brigăzi de femei fruntaşe ră în întreprindere un concurs
pe această temă.
C. BADUŢA
J a fabrica de blănuri „VI- lia Paşcu şl Elisabeta Popa, ca­
^ dra" din Orăştie, femeile, re îşi depăşesc planul cu 5 pînă A sj în d e p lir s ifî
constituite în brigăzi de pro­ la 30 la sută, dau produse de
ducţie, desfăşoară o susţinută calitate superioară şi realizea­ anus oe v ii
întrecere pentru îmbunătăţirea
calităţii producţiei, îndeplini­ ză economii însemnate. Se evi­ ndeplinirea planului la
rea ritmică a planului şi reali,
zarea de economii la preţul de denţiază în producţie munci- vînat a constituit o preo-
cost. Rezultate frumoase ob­
toarele Victoria Vlad, Maria cupare atentă a colectivului
Beke, Cornelia Şteî şi Ana U- 1. F. Sebeş. Ca urmare, toate
drea. cele cinci ocoale ale întreprin­
ţin brigăzile tovarăşelor Aure­ ANA IACOB derii şi-au îndeplinit planul
Re v iz o n i le vagoane de producţie la came de
vînat pe trimestrul I în pro­
•uncitorîî reviziei guranţă şi de regula, gen Ţitron, Gheorghe porţie de 120 la sută, iar
ritate a circulaţiei Paiu, loan Cornea, la piei de vînat in pro­
M ' de vagoane din Toţi indicii planului F l o r e a loanechie, porţie de 102 la sută. Cele
staţia G.F.R. Simeria;
călători obţin succesa pe luna trecută au Gheorghe Mihălcuţ, mai. bune rezultate le-au obţi-
frumoase în muncă. El fost depăşiţi. Prin re. Traiaii Filipescu, Fio» nut colectivele ocoalelor Bistra
au mare grijă pentru cuperarea de materia­ rica Andreev, Ioan Bă- ^ ^ lja juna_ Dintre păăura-
ca transporturile do le s-au realizat şi 1.100
călători şi mărfuri să lei economii. Printre lan, viorel Mariş, Mi- r/j nînătoare se evidenţia-
se facă în cele mal
fruntaşi se numără hai Androne şi mulţi 2g i oan Făţan, Flora Gheorghe,
bune conditiuni de si-
tov. Viorel Irimie. Eu- alţii. ioan Ştefan şi Glieorglie Popa.
DUMITRU ZUBA )CLEMENT BODEA
Brigada condysă
de Isaia Miulescu
de la secţia cazane
a termocentralei
Paroşeni realizează
în fiecare lună e-
conomii însemnate
de combustibil. A-
ceasta, prin alimen­
tarea raţională a
focarelor şi urmă­
rirea îndeaproape a
parametrilor termi­
ci ai aburului.
In foto: o parte
din brigadă.
:- A - ’
ieftin ©®© Astăzi, nimeni nu mal pune
la îndoială oportunitatea aces­
şl mazăre. Pentru' prima dată tor măsuri. Baza furajeră a
se va cultiva pe o suprafaţă gospodăriei s-a întărit, produc­
mare sfeclă de zahăr furajeră. ţia de carne şi lapte a crescut
dc EL. VLADIMIROVA şi a revenit mal Ieftină decit
Colhozul intenţionează ca în înainte. S-a obţinut şi mai mul­
au hotărit colhoznicii. Trebuie, primăvara aceasta să are o su­ tă lîn ă : în medie 5,2 kg. la
pesemne, să căutăm culturi mal fiecare oaie.
rentabile. prafaţă de 725 ha. de păşuni
Alegerea a căzut asupra po­ neproductive. Trecerea la sistemul de agri­
cultură cu plante prăşitoare şi
rumbului. S-a hotărit ca supra­ In ultimii zece ani, producţia noua structură a semănăturilor
feţele cultivate cu porumb să
fie mărite de cîteva ori. in 1960, la hectar a principalelor culturi au permis colhozului să-şi cree­
porumbul ocupa deja circa 2.000
ha. şi s-au obţinut cîte 250 a atins în colhozul „Rossia“ un ze o bază furajeră trainică şl
chintale de masă verde şi cîte
45 chintale de boabe la hectar. nivel înalt. In această perioadă, să asigure dezvoltarea rapidă
Anul trecut, suprafeţele ocupate
venitul anual al gospodăriei a şi creşterea productivităţii sec­
Din experienţa crescut de peste 10 ori, cifrîn- torului zootehnic.
agriculturii sovietice du-se anul trecut Ia 3.860.000 Anul trecut, colhozul a vîn-
ruble. Totuşi sistemul de agri­ dut statului peste 14.000 chin­
de porumb au fost şi mai mult
extinse. Pentru porumb-silozs-au cultură cu ierburi a frlnat dez­ tale de carne, iar anul acesta
semănat 900 ha., iar pentru
porumb-boabe — 2.400 ha. Tot­ voltarea rapidă a gospodăriei, . îjşi propune să vlndă 22,500
odată porumbul a fost încercat
şi ca cultură de mirişte. După în special sectorul zootehnic s-a chintale.
recoltarea griului de toamnă,
dezvoltat foarte lent. Colhozul se străduieşte nu nu­
In colhoz, animalele erau hră­ mai să obţină cit mai multe
faţă de 345 ha. produse, ci şi la un preţ de
nite, cum se spune, „de sub co­ cost cit mai mic. S-au luat mă­
Anul acesta, reprezintă o e- pite“. Ciobanul era considerat suri care să asigure reducerea
tapă nouă în asimilarea siste­ figura cea mai importantă în cheltuielilor de muncă şi mij­
mului de agricultură cu plante sectorul zootehnic — timp de loace la chintalul de produse.
prăsitoare. Ierburile perene vor 8-9 luni soarta sporului în greu­
ocupa o suprafaţă de numai 589 tate şi a producţiei de lapte se Iată, de pildă, cum este re­
ha., adică ceva mai mult de afla în mîinele lui. In cel mai zolvată această sarcină în do­
trei la sută din arături. Semă­ Hun caz, de pe un hectar de meniul creşterii animalelor de
năturile de grlu de toamnă, floa- cernoziom vitele foloseau 80-90 lapte. In colhozul „Rossia“ s-a
rea-soarelui şi sfeclă de zahăr chintale de masă verde, restul Introdus sistemul de hrănire cu
se menţin la nivelul anului tre­ era călcat în picioare. O dată furaje de siloz şi s-a redus con­
cut : ele vor ocupa circa 9.000 cu creşterea efectivului de ani­ sumul de concentrate. Anima­
ha. In schimb, creşte considera­ male s-a extins şi suprafaţa lele de lapte sînt trecute la în­
bil suprafaţa culturilor furaje­ ocupată de Ierburi. In 1959, cul­ treţinerea în tot cursul anului
re. Porumbul pentru boabe va turile furajere ocupau aproape în stabulaţie liberă. In felul
ocupa 3.084 ha., iar pentru si­ jumătate din arături — peste acesta o mulgătoare va putea
loz — 1.679 ha. Din nou pe o 8.600 ha., din care ierburile — avea în grijă 100 de vaci, in
suprafaţă de 590 ha. se vor face 4.000 ha. Totuşi furajele nu loc de 25 în condiţiile cînd va­
culturi intercalate de porumb ajungeau. cile sînt ţinute legate. Totoda­
tă şi producţia de lapte va re­
La sfîrşitul anului 1959 s-a veni aproape de două ori mal
hotărit ca în producţia de fu­ ieftin.
raje să se pună accentul pe
porumb şi sfeclă de zahăr şi ca Sistemul de agricultură cu
toate animalele, inclusiv oile plante prăşitoare a deschis in
să fie trecute la sistemul de
întreţinere în stabulaţie de ta­ faţa colhozului „Rossia“ posi­
bără. Calculele au arătat că fie­ bilităţi largi de dezvoltare con­
care chintal de siloz a revenit tinuă şl implicit de ridicare
de 6ori mal ieftin decit un continuă a nivelului de trai al
chintal de ierburi perene.
colhoznicilor.