Page 56 - 1962-03
P. 56
p'agr. 4 ym m m m m m m m m Nr. 2247
TORUL ESTE AL COMUNISMULU
CuvîntareaIui N. S. vluşirHcoacu alegătorii;
MOSCOVA 16 (Agérpres); — TASS transmito: mai înalt nivel de trai al po creat o nouă rachetă intercon Recent, in Uniunea Sovietică Considerăm programul de de rian. Sperăm că tratativele care
La 16 ^martie, şeful guvernului sovietic N. S. Hrüf&Tóvv porului in comparaţie cu orice tinentală, pe care au denumit-o a fost efectuată o explozie nu au loc în prezent vor duce la
s-a întîlnit în sala Palatului Congreselor din Kremlin cu ale ţară a capitalismului. globală. Această rachetă este cleară subterană, deşi pînă acum zarmare generală şi totală ca un satisfacerea năzuinţelor îndrep
gătorii din circumscripţia electorală Kalinin care l-au pro invulnerabilă pentru arma anii- nu am efectuat asemenea ex mandat din partea poporului so tăţite ale poporului algerian şi
pus candidat la îuncţia de deputat în Sovietul Suprem al Principala cucerire a politicii raehetă. plozii. Şi ce s-a întimplat ? la instaurarea păcii în această
U.R.S.S. noastre externe — a spus N. S. Aproape în aceeaşi zi Comisia vietic, un mandat din partea parte a lumiî.
Hruşciov In continuarea cuvîn- Clica militară din S.U.A. ar pentru energia atomică a S.U.A., alegătorilor, dat conducătorilor
In sala Palatului Congreselor s-au acktnat peste 6.000 tării sale — şi oamenii sovie vrea să se înconjoare cu un fel partidului şi guvernului. Puteţi Lupta popoarelor coloniale şi
'de persoane — muncitori, ingineri, oameni de ştiinţă şi cul tici se pot mîndrl cu ea ca şi de barieră împotriva unei con- dependente pentru libertatea lor
tură, funcţionari, studenţi. cu îndeplinirea cu succes a pla tralovituri din partea Uniunii fi siguri că nu vom slăbi lupta naţională — a spus vorbitorul
nurilor economiei naţionale — Sovietice. Pentru aceasta ea a pentru îndeplinirea acestui man — nu este nici pe departe În
Apariţia jm prezidiu a conducătorilor partidului şi statu este pacea care însoţeşte con creat un sistem de instalaţii ra cheiată.
lui sovietic, în frunte cu N. S. Hruşciov, a fost întîmpinată struirea desfăşurată a societăţii dar şi de alte instalaţii cu sco a declarat că S.U.A. au detec dat.
cu aplauze furtunoase. comuniste în ţara noastră. pul de a încerca să intercep Colonialiştii portughezi în
teze din zbor rachetele care ta t efectuarea unei explozii nu Există oameni care prezintă cearcă să înece in sînge mişca,
La adunare a luat cuvîntul mandatarul alegatorilor, Este adevărat că situaţia din trec, de exemplu, peste Polul rea de eliberare naţională în
Ivan Kulaghin, maistru la uzina „Secera şi Ciocanul". Ca- lume continuă să fie complica Nord, adică pe linia cea mai cleare subterane în Uniunea sau nejust sau denaturează in Angola. Intrigile imperialismu
racterizînd pe candidatul în alegeri, Nikita Sergheevici Hruş tă şi încordată. Cercurile agre scurtă. Sovietică. tenţionat poziţia Uniunii Sovie lui internaţional în Congo de
ciov, Kulaghin a spus că şeful guvernului sovietic a străbă- sive ale puterilor imperialiste, tice In problemele dezarmării. vin din ce în ce mai rafinate.
tut un drum glorios de la simplu muncitor la prim-secretar speriate de succesele ţărilor so Noile rachete globale pot să Acest lucru dovedeşte, o dată Clica militară americană s-a
al C.C. al P.C.U.S., preşedinte al Consiliului de Miniştri al cialiste, n-au renunţat ia ideea zboare în jurul globului pămîn mai mult, că interzicerea expe Ei afirmă că chemările noastre asociat în războiul nedeclarat
U.R.S.S. „Iată de ce lui Hruşciov îi sînt apropiate gîndurile de-a' folosi armele. D3r au apus tesc în orice direcţie şi pot lovi rienţelor cu arma nucleară este la dezarmare sînt dăunătoare şi împotriva patrioţilor vietna
şi aspiraţiile fiecărui om sovietic“. de mult vremurile cînd ei se oricare ţintă fixată. Exemplul frînată nu de elaborarea unul chiar periculoase deoarece aces mezi.
puteau deda nestlngheriţi la zborurilor navelor cosmice „Vos- sistem de control, ci de lipsa te chemări aduc, chipurile, pre
Kulaghin a chemat pe alegătorii din circumscripţia elec acţiuni arbitrare pe plan inter tok-1“ şi „Vostok-2“ ilustrea judicii popoarelor care luptă N. S. Hruşciov a calificat
torală Kalinin a capitalei să voteze în unanimitate în ziua naţional. Acum imperialiştii sint ză precizia calculelor. drept legitimă cererea guvernu
alegerilor de la 18 martie pentru talentatul organizator şi nevoiţi să procedeze cu multă de dorinţă a puterilor occiden pentru eliberarea lor de sub ju lui Indoneziei de a elibera teri
clarvăzătorul om 'de stat, Nikita Hruşciov. luare-aminte. In vremurile noa Aşadar, sistemul de radiolo- toriul din totdeauna indone
stre trebuie să fi nebun ca să caţie şi alte mijloace de pre tale de a accepta un acord cu gul colonial, şi acelor popoare zian — Irianul de vest.
Au luat de asemenea cuvîntul medicul Anastasia Fomina, dezlănţui un război împotriva venire creat de S.U.A. şi-a pier privire la interzicerea experien care şi-au cucerit independenţa
acad. AJexandr Işlinski, mecanicul Alexandr Bogomolov, stu ţărilor socialismului. A proceda dut însemnătatea, deoarece ra ţelor nucleare. politică dar nu s-au eliberat Imperialiştii americani decla
denta Tamara Krupennikova de la Institutul de energetică din în acest fel, ar însemna pen chetele pot ajunge pe teritoriul încă în întregime de dominaţia ră în vorbe că sînt pentru con
Moscova. tru imperialişti a se sinucide, S.U.A. nu din direcţia spre care In S.U.A. monopoliştii propa capitalului monopolist străin. stituirea unui Laos independent
deoarece noi dispunem de mij sînt orientate aceste instalaţii. gă pe scară largă „teorii“, po care să promoveze o politică de
In faţa alegătorilor Nikita Hruşciov a rostit apoi o cu- loace suficiente pentru a zdrobi Rachetele pot ajunge dinspre trivit cărora, realizarea unui Noi am considerat şi conside neutralitate. Dar tocmai după
vîntare întîmpinată cu căldură de către asistenţă. pe orice agresor. oceane sau din alte direcţii, acord asupra dezarmării poate răm că popoarele care nu s-au ce guvernul laoţian a declarat
unde este imposibil să fie pla eliberat încă din lanţurile colo că Laosul va promova o politi
O culme importantă, se poate sate aceste instalaţii. De altfel, că de neutralitate, Statele Unite
spune dominantă, care trebuie in condiţiile existenţei rachetei produce haos in viaţa econo nialismului îşi pot obţine elibe ale Americii au form at aşa-nu-
cucerită in calea spre o pace globale, mijloacele de preveni mitiil guvern al rebelilor, au
Moscov a 16 (Agerpres')1.- —= 33 la sută, iar in S.U.A1. s-a re trainică — a spus N. S. Hruş re şi-au pierdut, in genere, în mică şi financiară a ţării, de rarea lor numai prin luptă, in înarm at forţele reacţionare şi le
TASS transmite : dus cu 14,3 miiioane tone adică ciov, este Încheierea Tratatului semnătatea. zarmarea dind o lovitură irepa clusiv prin luptă armată. Acele sprijină în prezent.
cu 14 la sută. Extracţia de pe de pace cu Germania şi rezol rabilă economiei americane. Ei
în cuvintarea sa rostită, la In- trol a sporit în U.R.S.S., din 1957 varea pe această bază a pro Prevenirea cea mai eficientă încearcă să sugereze oamenilor popoare care s-au eliberat îşi Nu există nici o justificare a
tilnirea eu alegătorii din cir pînă in 196!, cu 67,7 milioane blemei Berlinului occidental. a exterminării în masă a oame că dacă ar înceta producţia de pot apăra independenţa, de ase politicii agresive pe care o duce
cumscripţia electorală Kalinin tone, adică cu 69 ia sută, iar în nilor în focul' unui război nu arme, ar apare noi milioane de menea, numai prin luptă, înar-
din Moscova, N. S. Hruşciov a S.U.A. ea a crescut numai cu 1 N. S. Hruşciov a spus că mă clear o constituie un acord cu mîndu-se pentru a da o ripostă S.U.A. faţă de Cuba — a decla
spus printre altele la sută. surile de apărare luate de gu privire la dezarmare, încetarea colonialiştilor înarmaţi pînă In
vernul R.D.G. în august trecut cursei înarmărilor şi la distru rat N. S. Hruşciov. Dar oricit
Ţara noastră a păşit prima pe în ultimii patru ani, numărul la frontiera cu Berlinul occiden gerea uriaşelor stocuri de arme şc-meri care nu vor putea găsi dinţi, imperialiştilor. N. S. Hruş
calea construcţiei socialiste şi muncitorilor şi funcţionarilor a tal, au constituit o realizare deja existente. Uniunea Sovie ar turba imperialiştii, poporul
comuniste. Acum socialismul nu crescut la noi cu 12.900.000 de serioasă datorită căreia Uniu tică a depus şi va continua să o utilizare a forţelor lor în ra ciov a spus că Uniunea Sovieti
mai este un vis, o idee ademe oameni, adică cu 24,2 la sută. în nea Sovietică, Republica Demo depună toate eforturile pentru că acordă un ajutor economic cuban va învinge pentru că el
nitoare îndepărtată. El a deve Uniunea Sovietică nu mai există crată Germană, toate ţările so a obţine aceasta. murile civile ale industriei. considerabil inclusiv un ajutor
nit o realitate, însăşi viaţa noa de mult şomaj. în Statele Unite cialismului au putut continua In armament acelor state care îşi apără libertatea şi indepen
stră. Nu în viitor, ci chiar acum, ale Americii însă, numănil şo lupta pentru un tra ta t de pace Referindu-se la începerea la Aceasta este o înşelare mon ni se adresează cerînd sprijin
merilor a sporit în această pe de pe poziţii şi mai trainice. Geneva a lucrărilor Comitetului denţa sa. De partea lui este
socialismul dă popoarelor unor rioadă cu 1,9 milioane oameni, celor 18 state pentru dezarma struoasă a maselor. în lupta împotriva imperialişti
ţări întregi care au păşit pe ca formînd o uriaşă arm ată de Guvernul sovietic — a spus re, N. S. Hruşciov a declarat lor şi colonialiştilor, în lupta simpatia şi sprijinul tuturor ţă
lea nouă a dezvoltării societăţii, 4.700.000 de oameni. în afară de vorbitorul — a' declarat că nu că, guvernul sovietic va depune Ideologii imperialismului în pentru consolidarea indepen
mari bunuri materiale şi spiri aceasta milioane de americani se cramponează de unele ter toate eforturile pentru ca Co făţişează lupta noastră pentru denţei lor. rilor socialiste, tuturor popoare
tuale. sînt şomeri parţiali. mene fatale ale încheierii T rata mitetul pentru dezarmare să dezarmare ca o manevră tacti
tului de pace cu Germa realizeze succes în activita că, declarînd că un acord cu Cînd chemăm la dezarmare şi lor iubitoare de libertate. Uniu
Numai un orb' nu vede că co Timpurile se schimbă, şi acum’ nia. Guvernul sovietic nu tea sa. privire la dezarmare ar fi avan
munismul s-a consolidat temei precupeţeşte timpul şi efor tajos numai Uniunii Sovietice, luptăm pentru aceasta noi avem nea Sovietică a acordat şi va
nic pe pămint, că viitorul este nu numai oamenii de ştiinţă şi turile pentru a convinge puteri Nu poate fi însă trecut cu ve ţărilor socialiste şi ar aduce pre
al coîhunismului, că victoria businessmanii americani, ci şi le occidentale să ia parte la re derea un fapt care umbreşte judicii S.U.A. şi aliaţilor lor. în în vedere că trebuie să dezar acorda un sprijin multilateral
este a comunismului ! Însuşi preşedintele Kennedy re glementarea paşnică a proble serios perspectivele tratativelor
mei germane. Dar trebuie să se de Ia Geneva. In ajunul con întrecerea economică dintre cele meze toate statele şi în primul luptei juste a Republicii Cuba.
Ţara noastră a păşit acum în- cunoaşte că înaintăm mai ra spună foarte clar că cei ce spe două sisteme sociale, U.R.S.S. . rînd acelea care posedă arma
tr-o etapă nouă a dezvoltării pid deeit ei. Acum la ei există ră în tergiversarea la infinit a va folosi şi mai deplin toate po Uniunea Sovietică păşeşte
sale. La Congresul al XXH-lea discuţii numai în legătură cu rezolvării acestei probleme im cea mai ucigătoare — arma nu
al Partidului Comunist al Uniu termenii cind îi vom depăşi. Ei portante, greşesc in mod serios. sibilităţile pentru dezvoltarea cleară. Oare nil este clar că una într-un singur front cu cele
nii Sovietice a fost adoptat Pro Ea trebuie să fie rezolvată şi din principalele cauze pentru
gramul construirii comunismu şi, n-au decit să discute. Viaţa va fi rezolvată. economiei sale, dacă ea va re lalte ţări socialiste. Arma noa
lui care este numit manifestul va demonstra cine are dreptate profila spre ramurile civile mij
comunist al epocii contempo — nu a mai rămas mult pînă N. S. Hruşciov a comunicat stră puternică, forţa noastră
rane. alunei. că Uniunea Sovietică şi S.U.A. loacele folosite în prezent în sco care imperialiştii nu acceptă de
întreţin de timp destul de în constă în prietenia şl coeziunea
Comunismul constituie o pri Numai in ultimele patru luni delungat contacte în probleme puri militare. zarmarea este aceea că ei nu
mejdie reală pentru forţele reac- (noiembrie 1961 — februarie referitoare la Tratatul de pace ţărilor socialiste. Aceasta este
ţiunii, pentru acei care ar dori 1962), în ţara noastră — a spus cu Germania, Nu se poate spu Raţionînd astfel, ideologii im vor mai putea să domine alte
să menţină societatea omeneas ne că reprezentanţii americani, o chezăşie sigură a înaintării
că într-o stare de anchilozare, N. S. Hruşciov — s-au produs şi aliaţii S.U/A'. din blocul perialismului nu-şi dau, proba popoare ? Dezarmarea ar folosi
să menţină în ţările capitaliste N.A.T.O. care participă1 ca să bil, seama de faptul că o ase nu celor care înăbuşe liberta noastre cu succes, una MdiIMn cele¦
dominaţia capitalului monopo aproape de două ori mai multe zicem' aşa, indirect la aceste tea popoarelor, ci popoarelor mai importante condiţii pentru
list, exploatarea omului de că contacte, se situează pe o po menea recunoaştere constituie o însele care duc o luptă dreap
tre om. Sistemul mondial socia produse industriale decit în de ziţie lucidă. sentinţă severă pronunţată îm menţinerea unei vieţi paşnice
list creşte primanent, îşi spo cursul primului cincinal, sau potriva imperialismului, împo
reşte forţele.- mai mult decît în decursul în N-aş vrea să intru în amănun pe pămînt.
tregului an 1950. tele schimbului de păreri care triva orînduirii capitaliste peri tă pentru eliberarea lor.
Propagandiştii şi ideologii mo are loc, deoarece el nu s-a în
dului de viaţă burghez din Sta N. S. Hruşciov a arătat apoi cheiat încă. Voi spune doar că mate; care sileşte masele popu Pe noi ne bucură succesele
tele Unite — a spus N. S. Hruş după cum se vede, poate să
ciov în continuare — se fălesc că succese serioase au fost ob treacă mult şi bine pînă să se lare să-şi risipească forţe şi mij mişcării mondiale de eliberare
că în alegerile lor în Congres ţinute in aceşti ani şl In dome găsească un limbaj comun cu
niul agriculturii. partenerii noştri. loace materiale uriaşe nu spre naţională. în pragul cuceririi li
îşi pun candidatura dotiă per
soane. El prezintă aceasta drept In ultimii patru ani achizi In locul complexului de pro binele dezvoltării omenirii, ci in bertăţii şi independenţei naţio
manifestarea .aproape supremă bleme care se pun în cadrul re
a democraţiei. Dar chiar si ame ţiile de stat la carne au sporit glementării paşnice, probleme dauna acesteia. nale se află eroicul popor alge-
ricanii spdn că practic nu există cu 45 la sută, la lapte — cu 38 care sint bine cunoscute şi prin
nici o diferenţă între partidele la sută. Toate acestea sînt de tre care trebuie să amintim re vocării Comitetului celor 18,
democrat şi republican. Ambeie sigur bune, dar ritmul atins in cunoaşterea şi respectarea drep
exprimă interesele claselor ex turilor suverane ale R.D. Ger T E L E G R A M Epreşedintele S.U.A. a declarat EXTERNE
ploatatoare.- dezvoltarea agriculturii nu ne mane, partenerii noştri văd nu
mai poate satisface. mai problema accesului în Ber că a adoptat hotărirea de a
.Candidaţi la alegerile de de linul occidental. Iată într-ade- efectua o serie de experienţe
putaţi In Sovietul Suprem sînt Plenara clin martie a C.C. al văr că din cauza copacilor nu
iniîrieitori de la întreprinderi in P.C.U.S., a trasat căi concrete vezi pădurea. nucleare în atmosferă. Aceasta
dustriale şi sovhozuri, colhoz
nici, oameni de ştiinţă, medici, pentru ca măreţul program al Arătînd că In decursul ulti a fost apreciată în Întreaga lucrăriSe Com ifefului celor 18 state Forfeie paîrîolice laojiene
profesori, scriitori, ’ ingineri, construirii comunismului să fie milor ani Uniunea Sovietică a lume ca o lovitură grea dată resping aîacuriîe rebelilor
agronomi, activişti de partid şi îndeplinit cu succes şi in dome dat mereu dovadă de iniţiativă Comitetului celor 18, ca o nouă pentru dezarm are
sindicali — a sptts N. s. Hruş niul producţiei agricole. în căutarea rezolvării problemei expresie a liniei agresive in do XlENG KUANG 16 (Agerpres). —
ciov. dezarmării, N. S. Hruşciov a meniul politicii externe. GENEVA 16 (Agerpres). — ministrul Afacerilor Externe al Continuind să întreprindă atacuri
N. S. Hruşciov a comunicat subliniat că o înţelegere în pro La 16 martie ora 10 (ora lo Braziliei, Santiago Dantas şi împotriva regiunilor eliberate de for
în Statele Unite ale 'Americii blema dezarmării este posibilă. Este de inţeles pentru oricine cală), la Geneva s-a deschis ministrul Afacerilor Externe al ţele patriotice laoţiene, rebelii s-au nă
şj îri celelalte ţări imperialiste, că în decurs de patru ani ve Probabil, însă, că şi în prezent că dacă Statele Unite vor efec cea de-a treia şedinţă a Confe Italiei, Antonio Segni. A luat, pustit, la 8 martie, potrivit relatărilor
în Congres, în parlament, m a nitul naţional al ţării a crescut monopoliştii americanii —- a tua o nouă serie de explozii ex rinţei Comitetului celor 18 state de asemenea cuvîntul Vaclav postului de radio „Vocea Laosului",
joritatea covîrşitoare o consti spus vorbitorul — nu au renun perimentale în atmosferă, iar pentru dezarmare. David, ministrul Afacerilor Ex împotriva unor sate din regiunea
tuie reprezentanţii capitalului cu 38 la sută, iar calculat pe ţat la perspectiva de a se îm ele efectuează de pe acum ex terne al R.S. Cehoslovace.
monopolist. cap de locuitor — cu 29 la suta. bogăţi de pe urma unui nou plozii subterane, Uniunea So In cursul şedinţei care a iost Muong Hiem, provincia Luang Pra-
război. Aceasta ii împiedică să vietică va fi nevoită să răspun prezidată de ministrul Afaceri Viitoarea şedinţă plenară va bang. La 10 şi 11 martie, trupele re
Luînd cuvîntul in faţa oame In această perioadă în Statele înţeleagă just rolul fatal pe dă la aceasta prin efectuarea lor Externe al R.S. Cehoslovace, avea loc luni, 19 martie. bele au desfăşurat „operaţiuni de cu
nilor muncii, candidaţii pentru Unite ale Americii, venitul n a care-1 joacă. unor experienţe proprii. De Vaclav David, au luat cuvîntul răţire" în satele Na Song şi Na Lon
funcţia de deputat al Sovietului ţional a crescut numai cu 9 la
Suprem îşi împărtăşesc gîndu Au trecut de mult timpurile aceea, efectulnd experienţe cu ¦rmi din provincia Vientiane. Asemenea ata^
rile în mod cinstit şi sincer ale- sută, iar calculat pe cap de lo cînd S.U.A, se puteau considera
gătorilor. Nimeni din noi nu cuitor doar cu 2 la sută. invulnerabile în război, apărate arma nucleară, guvernul S.U.A. Poporul japonez proîesfează îm p o triva curi au avut loc săptămîna trecută şi
promite rîuri de lapte şi miere, de uriaşele spaţii ale oceanului nu va ’dobîndi avantaje militare. în diverse alte localităţi din Laosul in
nu se ocupă cu proclamarea In continuare vorbitorul s-a împotriva acţiunilor militare de tra ta tiv e lo r ja p o n o —su d -co re e n e ferior, de pe şoseaua nr., 9 şi de pe
unor asemenea lozinci electora referit la importantele măsuri pe alte continente. In condi Regretăm că guvernul S.U.A. şoseaua nr. 7.
le cu neputinţă tradus în sociale înfăptuite tn U.R.S.S. în ţiile actuale ele sînt la fel de a găsit cu cale să adopte hotă TOKIO 16 (Agerpres). — japono-sud-coreene“, scrie în editorialul
viaţă'.- ultimii ani printre care trece vulnerabile ca şl toate celelalte rirea de a relua experienţele Un număr de peste 500 de reprezen din 14 martie ziarul „Akahata“. Forţele patriotice au respins cu suc
ţări de pe globul pămîntesc. nucleare. El şi-a asumat o răs tanţi ai unor sindicate şi organizaţii de ces atacurile inamicului, provocîndu-i
Oamenii sovietici cunosc bine rea muncitorilor şi funcţiona pundere serioasă în faţa po masă japoneze au organizat ia 14 mar „Lupta împotriva tratativelor japono- grele pierderi în oameni şi armament.
starea de lucruri din ţară. În rilor la ziua de lucru de 7 şi In prezent situaţia se schim poarelor lumii. tie, la Tokio, un miting de protest îm sud-corccne, subliniază editorialul, este Forţele patriotice din provincia Vien
treaga viaţă a statului nostru bă şl mai mult. Oamenii noştri potriva tratativelor japono-sud-corccne. tiane au doborit un avion al rebelilor
are un caracter deschis şi demo G ore, paralel cu creşterea sa Guvernul sovietic a propus o Participanţii la miting au trimis mi în prezent principala sarcină politică pilotat de americani. Cei cinci militari
cratic. Partidul şi statul se con lariilor lor, creşterea uriaşă a de ştiinţă şi inginerii noştri au bază bună în vederea unui acord nistrului de Externe al Japoniei o re a poporului japonez. Ea este o luptă americani care se aflau la bordul avio
sultă întotdeauna cu poporul, construcţiei de locuinţe, (Nu cu privire la interzicerea expe zoluţie în care cer suspendarea ime nului au pierit.
împreună cu poporul elaborează niai în ultimii cinci ani 50 de rienţelor cu arma nucleară. Noi diată a tratativelor. „Dacă guvernul justă şi patriotică avînd drept scop
planurile de Înaintare continuă, milioane de oameni sovietici — am propus ca pentru control nu va ţine seamă de această dorinţă cîştigarea independenţei şi apărarea
trasează căile spre îndeplinirea să fie folosite mijloacele naţio democraţiei".
acestor planuri.- aproape un sfert din întreaga
populaţie — s-au mutat în case nale de care dispun de pe acum generală a poporului japonez, se spune
la tă de ce aş vrea să vă spun n o i!)'.
şi astăzi, tovarăşi, că victoria statele pentru detectarea explo în rezoluţie, vom trece la acţiuni ho- S ta te le U nite p artiesp ă d irect
noastră în construcţia comunis Partidul nostru consideră că
tă nu va veni de la sine, sau sensul întregii sale activităţi este ziilor nucleare. iarîte împotriva acestor tratative“.
cum se spunea în vechime, nu să traducă în viaţă măreţele
va cădea ca mana din cer. idei ale lui Lenin — construirea Fiecare explozie se află, de Numeroşi reprezentanţi ai Partide Ia acţiu n ile m ilitare
fapt, sub controlul nu numai lor Comunist şi Socialist din Japonia
în cei patru ani care au trecut societăţii comuniste, asigurarea al U.R.S.S. şi S.U.A., ci şi al al au demascat în declaraţiile lor adevă din V ietnam ul de sud
de Ia ultimele alegeri, amploa unei păci trainice şi echitabile, tor state, inclusiv state neutre, ratele scopuri aie acestor tratative şi
rea şi ritmul progresului nos- dintre care mai multe dispun, au chemat populaţia Ia acţiuni holă- SAIGON 16 (Agerpres). -- Herald“, la peste 100. „Străzile Sai-
satisfacerea deplină a tuturor de asemenea, de aparataj pen rîte pentru încetarea lor. In ultimele cîteva zile, Statele Uni gonului, arată în continuare ziarul,
tru au crescut şi mai mult. tru detectarea exploziilor nu te, înfăptuind mai departe politica lor mişună de sute de americani în uni
cerinţelor materiale şl spiritua „Toate forţele democratice ale Ja de agresiune armată, au trimis noi formă militară. Armata sud-victuame-
Dacă ritmul mediu anual al poniei sînt gata să se unească în întăriri militare în Vietnamul .de sud. ză începind de la statul major şi pînă
creşterii producţiei industriale le ale poporului. la cea mai mică unitate de luptă esie
in S.U.A. a fost în aceşti patru cleare. Se intenţionează însă să lupta pentru întreruperea tratativelor Intr-un mesaj de protest adresat înţesată de consilieri militari ame
ani de 2,2 la sută, in Uniunea Acestui ţel nobil ii sint su Comisiei internaţionale de suprave ricani“.
Sovietică el a fost de 10,1 la bordonate planurile concrete ex ni se impună un aşa-zis sistem ghere şi control, misiunea de legătură
suta. Producţia de oţel a cres a înaltului comandament al Armatei Participarea directă la acţiunile mi
cut la noi În această perioada puse în programul nostru, pla internaţional de control care populare vietnameze, enumeră cîteva litare ale acestor „instructori“, nu mai
cu 19,6 milioane tone, adică cu nurile de creare a bazei teh din noile violări ale prevederilor acor este ascunsă nici de către cercurile
nice materiale a comunismului, să fie instalat pe teritoriul nos Miting antifascist durilor de la Geneva cu privire la In- americane. Gitîiid o sursă de înaltă
tru şi care, sub firma contro la Paris docliina, din 1954. La 12 martie au răspundere, corespondentul agenţiei
de dezvoltare a industriei şi lului, s-ar îndeletnici cu spio LiPI, Merton Perry, dezvăluie ca
agriculturii, ştiinţei şi culturii, fost debarcate la Saigon mari can avioane pilotate de piloţi americani
naj, cu culegerea de informaţii PARIS 16 (Agerpres). — tităţi de arme şi muniţii, precum şi au jucat rolul principal într-un raid
pentru a asigura pe această militare. Nu vom accepta ni In suburbia pariziană Rosn-y-Sous- personal .militar de deservire. In de aerian declanşat împotriva unor lo
bază în Uniunea Sovietică cel ciodată aceasta — a subliniat Bois, în faţa casei secretarului organi curs de zece zile au fost introduse ialităţi din provincia Vinh Binh, Ia
din nou N. S. Hruşciov. zaţiei locale a partidului comunist, pe în Vietnamiil de sud 50 de avioane sud-vest de Saigon. La bordul avioa
şi elicoptere militare. nelor se aflau militari sud-vietnamezi
Ştiam că ştiinţa permite de care elementele ultrareacţionare îl ame pentru a fi „instruiţi“. Coresponden
Numărul total al avioanelor şi eli tul american nu sej sfic'şte să arate
tectarea exploziilor nucleare ninţă c(( represalii, a avut loc un mi copterelor americane care participă
subterane cu mijloace naţionale ting antifascist, organizat din iniţia direct la lupta împotriva unităţilor populaţia a suferit ¦pierderi grele
de control. Şi noi am hotărit tiva partidului comunist, partidului so patriotice anti-diemiste, se ridică, scrie
cialist unificat, partidului radical, ziarul australian „Sydney Morning de pe urma acestor atacuri.
să dovedim că, atunci cînd re G.G.T. din Franţa, Uniunii femeilor
prezentanţii puterilor occiden franceze şi a altor organizaţii.
tale vorbesc într-una despre Participanţii la miling au prezentat
municipalităţii Rosny-Sous-Bois o rezo-
imposibilitatea detectării explo ( luţic în care ccr să fie aspru pedepsite
ziilor subterane, ei spun un elementele ultracolouialiste, complicii
neadevăr. şi apărătorii acestora.
«.dacii, .Ir. 6 Marti. nr. 0. Î . S ~ . 88, ¦*». 75. 074. T , „ p»ti|» in m im .r,, . . ntnnp .pr.M.ii Di«.l,c. «icncr.l. T.T.R. « M » din 6 no.emdr,. M - » « « I = 'n lr .p n n d ,,., W Sn > M « W - «««“•