Page 57 - 1962-03
P. 57
PROÜÜTABÍ T)TN TOATE TARILE, UNIŢI-VA Iii regiunile Suceava şi Braşov
s-a încheiat colectivizarea agriculturii
Comitetului Central Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Romîn, al Partidului Muncitoresc Romîn,
Tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
Anul XÍV. Nr. 2248 Duminică. 18 martie 1962 4 pagini 20 bani Comitelui regional de partid şi Sfatul popular regio Comitelui regional dc partid şi Sfatul popular regional
nal Suceavă, raportează Comitetului Central al P arti Braşov raportează conducerii partidului încheierea co
dului, încheierea colectivizării agriculturii în regiunea lectivizării agriculturii în regiunea noastră.
noastră.
In prezent un num ăr de 123.115 fam ilii de ţă ra n i m un
Cele 376 gospodării colective din regiune cuprind citori rom îni, m aghiari, germ ani, sînt unite în 411 g o s
201.156 fam ilii de ţăran i şi deţin 473.183 ha. fe re a podării agricole colective, care deţin 441.930 hectare fe
re a agricol.
Păşind pe calea gospodăriei colective, ţărănim ea din
regiune şi-a arătat încrederea nestrăm utată în politica L arg popularizate de organizaţiile dc partid, realiză-:
IN NUMELE © In d o u ă partidului nostru de construire a socialismului, la sate rile gospodăriilor colective din regiunea noastră au arătat
BELŞUGULUI şi dc în tărire continuă a alianţei m uncitoreşti-ţărăneşli. ţăranilor întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală calea
e « le © tlv ® m ie l, spre belşug. In anul 1961, gospodăriile colective din r e
O influenţă covîrşitoare au avut asupra ţăranilor mun giunea n o astră au realizat, în -m ed ie, Ia hectar cu 300
tasaa m a r e şl p u te rm lc ă citori realizările gospodăriilor colective în sporirea pro kg. griu şi cu aproape 3.000 kg. sfeclă de zah ăr m ai
ducţiei agricole şi a veniturilor colectiviştilor. Gospodă-’ m ult decît întovărăşirile agricole. U n num ăr însem nat de
in raportul prezentat de că că prin unire va creşte puterea ¦*% # riilc colective din regiune au obţinut anul trecut în me gospodării colective au obţinut peste 2.000 kg. g rîu la
tre tovarăşul Gheorghe Gheor economică a gospodăriei şi o da die la hectar l.SIO kg. grîu, 2.470 kg. porum b boabe, hectar.
ghiu-Dej Ia plenara C. C. al tă cu aceasta se vor mări şi ve iiif lf IS.000 kg. sfeclă de za h ă r — producţii m ult superioare
P.M.R. din iunie-iulie 1963. se niturile membrilor colectivişti, faţă dc cele realizate de întovărăşirile agricole şi gos Folosind condiţiile prielnice existente în regiune, gospo
subliniază că „In ultimul timp deoarece astfel vor putea folosi Com unistul A ndrei N agy este .şef de brigada la sectorul II al minei podăriile individuale. Un num ăr dc 48 G.A.C. au re a dăriile colective nu dezvoltat creşterea anim alelor. F aţă
a căpătat extindere tendinţa gos mai bine maşinile agricole şi Lupeni. De curînd, el a preluat conducerea unei brigăzi răm ase în urm ă. lizat peste 2.000 kg. g rîu la„. hectar, 65 G.A.G. — peste de anul 1960, num ăru l anim alelor proprietate obştească
podăriilor colective mici; cu posi braţele de muncă, pentru obţi Cu această ocazie, hărnicia şi iscusinţa s-a şi-au spus din plin cuvîntul. 2.500 kg. porum b boabe la hectar, ia r 11 G.A.®. au’ a crescut anul trecut cu 24.600 bovine, din care 13.500
bilităţi reduse de dezvoltare eco nerea unui rod tot mai bogat. In prezent brigada se află printre fruntaşele întrecerii socialiste pe sector. recoltat pesfc 25.000 kg. sfeclă dc zah ăr la hectar. v a d şi juninci şi cu 21.360 porcine.
nomică, de a se uni in gospodă Fiind convinşi de acest lucru,
ri'. colective mai mari, care ofe la adunarea generală de unifi 1«, Succese im portante au fost obţinute .în dezvoltarea Din vânzarea produselor agricole, gospodăriile colective
rii condiţii mai bune pentru fo care, c în d cele două gospodării sectorului zootehnic. F aţă de anul 1960, efectivele dc obţin însem naic venituri băneşti. Anul trecut, media ve
losirea raţională a pumiiitului s-au unit intr-o colectivă mare Anul acesta — în fiecare G .A .C , 3,0 00 litri lapfle anim ale proprietate obştească ale gospodăriilor colective niturilor băneşti la su ta dc hectare a fost dc 128.000 lei.
şi pentru aplicarea metodelor şi puternică; colectiviştii şi-au pe cap de vacă furajafă .a u crescut în anul 1961 la taurine de 3,4 ori, la porcine Fondul dc bază al gospodăriilor colective a ajuns la
agrotehnice înaintate, pentru spus răspicat cuvîntul : ,,Să ne dc 2,2 ori şi la ovine de 1,8 ori. Avem gospodării co peste 310 m ilioane lei, reprezentînd o creştere de peste
utilizarea mai eficace a mijloa dăm mina şi să discutăm de de lap te lective, ca de exemplu cele din Bădiuţi — B otoşani 70 m ilioane lei fa ţă de 1960. U n n u m ăr de .88 dc g o sp o
celor mecanizate ¦şi dezvoltarea acum în colo numai în numele p to n e te fi s p e rfla c â ftti ti mm şi T restiana — Dorohoi, care au realizat 2.840 şi res dării colective sînt milionare şi multimilionare.
multilaterală a producţiei agri belşugului'1. pectiv 2.897 litri lapie de la fiecare vacă furajată.
cole vegetale şi animale Alături de pomicultură şi legumicul tinuu veniturile gospodăriei şi ale co D ezvoltarea gospodăriilor coleclive a dus la creşterea
Au avut temeiuri depline să tura, sectorul zootehnic s-a dovedit a lectiviştilor. Dar, creşterea veniturilor Producţiile m ari obţinute în sectorul vegetal şi ani veniturilor colectiviştilor. Anul trecut la g ospodăria co
Rezultatele bune pe care le-a facă o asemenea afirmaţie. fi una din sursele principale a d u căto a mi a fost pe m ăsura posibilităţilor mal au dat posibilitate gospodăriilor colective să valo lectivă din Tg. Secuiesc valoarea zilei-m urtcă a fost de 36
obţinut de la an la an gospo O dată cu unirea ogoarelor s-au re de mari venituri băneşti pentru gos pe care le avea gospodăria. Acest lu rifice, pe bază de contracte cu statul, însem nate canti lei, Ia cea din Stupini — de 41 lei, la R acoviţa — 34 lei,
dăria colectivă din satul Spini, creat mari posibilităţi pentru podăria colectivă din satul Geoagiu. cru l-au scos în evidenţă colectiviştii tăţi dc produse, rcalizînd anu! trecut venituri băneşti de H ălchiu — 33 lei. D in veniturile realizate, mii de coiec-;
au constituit un exemplu viu aplicarea pe scară largă a me De aceea, an de an colectiviştii au spo cu ocazia bilanţului activităţii din anul peste 102 m ilioane lei. tivîşti şi-au construit casc noi, mulţi şi-au cum părat m o
despre ceea ce înseamnă pen canizării, pentru o mai bună rit perm anent efectivele de anim ale pro- trecut şi cu prilejul discutării planului bilă etc.
tru ţărani munca in colectiv. repartizare a culturilor, pentru pr’efate obştească, îndeosebi efectivul dc producţie pe anul curent. Una din Cresc an dc an veniturile colectiviştilor. De pildă, în
Văzînd acesţe rezultate, in scurt ridicarea continuă a producţiei vacilor de lapte. Punînd in valoare re cauzele care au dus la dim inuarea po gospodăriile colective din raionul Săveni, valoarea zilei- A gricultura colectivizată a regiunii noastre dispune de
timp şi ţăranii din satul Ripaş de cereale la hectar. Faţă de zervele de caro dispune gospodăria, sibilităţilor de realizare în întregime a muncă s-a ridicat anul trecut la peste 32 lei din care o puternică bază tehnîco-m atcrială şi de numeroşi spe
au urmat exemplul vecinilor, anul trecut, producţia la grîu prin folosirea chibzuită a mijloacelor veniturilor planificate din sectorul zoo 13 lei num erar. La G.A.C. din Ştiubieni, valoarea zilei-
păşind cu încredere pe calea va creşte in medie cu 300 kg. tehnic a fost şi nerealizarea producţii m uncă a fost de 41 lei, din care ÎS lei num erar, iar cialişti. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industria
gospodăriei colective. Obţinînd la ha., iar cea de porumb cu proprii şi a creditelor acordate de stat, Ia cea din Sirbi de 40 lei, din care 14 num erar. regiunii noastre muncesc cu clan pentru a . da agricul
realizări frumoase, s-au convins peste 500 kg. Se va mări to t colectiviştii au hotărît ca în acest an lor prevăzute pe cap de anim al. Astfel turii socialiste tot mai multe, m aşini şi îngrăşăm inte chi
repede şi ei de avantajele pe odată suprafaţa legumicolă a să m ărească efectivul bovinelor pîriă la deşi se planificase a se realiza, în m e Toate ¦acestea au schim bat şi schim bă continuu faţa mice.
care le oferă munca in comun. gospodăriei şi, există de ase 405 capete, din care 200 vor fi vaci de die, cîte 2.000 litri lapte pe cap de v a satelor din regiune. Numai în ultimii 2 ani s-au con
Dar, avind suprafeţe mici de menea condiţii pentru extinde lapte şi juninci. Din creditele acordate stru it peste 17.000 case noi. In numele com uniştilor .şi al tu tu ro r oam enilor m uncii
teren, cele două gospodării co rea livezii de pomi fructiferi cu de stat vor cum păra cinci vaci şi 95 de că furajată, nu s-a obţinut decît o pro din regiunea Braşov, mulţumim călduros conducerii parti
lective nu puteau crea şi dez încă 15 ha. Succesele înregistrate în dezvoltarea economică şi so- dului nostru pentru îndrum area şi ajutorul preţios acordat
volta ramurile de producţie cele viţele, iar din fonduri proprii vor pro ducţie de 1.200 litri, P roducţia slabă se cial-culturaîă a satelor sc datoresc ajutorului multila în munca pentru dezvoltarea economică a regiunii noastre.
mai rentabile. De aceea, cele Frin unificare s-au pus baze cura incă cinci vaci. O dată cu dezvol teral acordat de stat prin credite, maşini agricole, cadre
arătate la plenara 'din iunie-iu solide şi pentru dezvoltarea sec tarea creşterii anim alelor, colectiviştii datoreşte în primul rînd faptului că tehnice etc. Numai anul trecut gospodăriile colective Colectivizarea agriculturii deschide largi perspective dc
lie 3961 au mers şi la inimile torului zootehnic, in prezent, s-au preocupat şi de ridicarea construc a u prim it credite în valoare de 33.130.000 lei. creştere a producţiei agricole vegetale şi anim ale şi dc
colectiviştilor din satele Spini colectiviştii deţin ca proprieta consiliul de conducere a! gospodăriei
şi Ripaş din raionul Orăştie. te obştească 166 bovine, 433 ţiilor necesare. Ca urm are a creş Pentru întregul ajutor acordat în dezvoltarea econo ridicarea continuă a nivelului dc trai al colectiviştilor şi
îndată după apariţia documen ovine şl 118 porcine. Pină la nu a luat m ăsuri pentru a asigura ca mică a regiunii noastre mulţumim din toată inima con al tuturor oamenilor muncii.
telor elaborate de plenară, co sfîrşitul anului, efectivul de ani terii efectivelor de anim ale .şi a pro- ducerii partidului.
muniştii din cele două sate ve male va număra peste 40 cape ductivitălii acestora, s-au mărit con- o dată cu creşterea efectivelor, să creas Comitetul regional de partid şi sfatul popular regional
te bovine, peste 100 ovine şi 60 însufleţiţi de perspectivele pc care le deschide colecti asigură conducerea partidului că organele-şi organizaţiile
cine au inceput să analizeze In porcine la suta de hectare, se că in mod corespunzător şi baza fura vizarea agriculturii vom depune toate eforturile pentru dc partid şi sfaturile populare vor munci cu abnegaţie
va înfiinţa şi o fermă de păsări. consolidarea cconomico-organizatorică a tuturor gospo pentru mobilizarea tuturor colectiviştilor, mecani
adunări generale ale organiza jeră. Este adevărat că se destinase o dăriilor colective, pentru ca ele să obţină producţii şi zatorilor şi cadrelor dc specialişti în vederea consolidării
Concomitent cu sporirea efec venituri mari în foaie sectoarele. In acest scop ne vom şi dezvoltării economice a tuturor gospodăriilor colective.
ţiilor de partid posibilităţile de suprafaţă destul de mare pentru pro preocupa cu grijă de organizarea temeinică a muncii
tivelor de animale, se va mări ducerea nutreţului îusilozat, dar nu s-a în fiecare gospodărie colectivă, vom desfăşura o largă O atenţie deosebită voiri acorda sporirii producţiei la
unificare, de creştere a avuţiei muncă politică şi organizatorică pentru generalizarea ex
şi productivitatea acestora, in perienţei unităţilor fruntaşe. lieclar la toate culturile, plantării de noi livezi şi vii, şi
obşteşti şi a bunei stări a co
noua gospodărie colectivă se Pentru a valorifica din plin resursele dc care dispune în mod deosebit dezvoltării creşterii anim alelor. Vom lua
lectiviştilor. La îndemnul comu regiunea noastră, vom lua ioate m ăsurile necesare în m ăsuri spre a sc crea puternice baze legumicole în jurul
poate asigura atit baza furaje vederea sporirii producţiei de cereale, cartofi, sfeclă de
niştilor, consiliile de conducere zahăr, legume, pentru dezvoltarea puternică a creşterii oraşelor şi centrelor muncitoreşti, ca fiecare gospodărie
ră cit şi construcţiile necesare anim alelor şi mai ales a porcinelor şi păsărilor. colectivă să crească iot mai multe păsări.
din cele două gospodării colec
în vederea măririi producţiei Ne angajăm să muncim neobosit pentru întărirea ro O rganizaţiile dc partid şi conducerile gospodăriilor co
tive, la numai citeva zile după lului de conducător politic al organizaţiilor de partid,
de lapte cu cel puţin 300 litri să mobilizăm întreaga ţărănim e colectivistă, mecanizato lective vor fi aju taje să elaboreze planuri dc perspectivii
încheierea lucrărilor Consfătu rii, inginerii şi tehnicienii agronom i în vederea bunei care să permită valorificarea deplină a tuturor posibili
pe cap de vacă furajată, faţă pregătiri şi desfăşurări a campaniei agricole de pri tăţilor de sporire continuă a producţiei agricole vegetale şr
irii pe ţară a ţăranilor colec m ăvară - - etapa hotărîfoare pentru obţinerea de. recolte anim ale.
de anul trecut. mari în acest an.
tivişti, au convocat adunări ge I p. prezen t C om itetul reg io n al dc p a rtid şi S fatu l popu
— Sîntem siguri că unindu-ne Asigurăm Comitelui Central că organizaţiile de partid lar regional concentrează toate forţele pentru pregătirea'
nerale ale membrilor colectivişti şi oamenii muncii din regiunea Suceava vor munci cu
forţele vom îndeplini cu succes sim ţ de răspundere pentru înflorirea agriculturii socia şi desfăşurarea în cele m ai bune condiţii a cam paniei a-
in care s-au discutat pe larg liste, aducînd o contribuţie tot m ai m a r: la înfăptuirea gricole de. prim ăvară, în vederea obţinerii unor recolte
aceste obiective, spunea tovară sarcinilor stabilite de C ongresul al 111-lea al P.M.R.
avantajele pe care Ie creează bogate în acest an.
şul Angheluş Căndroiu, preşe COMITETUL REGIONAL SUCEAVA
unificarea celor două gospodă AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN Ne angajăm în faţa Comitetului Central al Partidului
dintele noii gospodării colecti SFATUL POPULAR AL REGIUNII SUCEAVA
rii. Discuţiile care au fost pur să îm bunătăţim continuu munca politică şi organizatorică
ve. Prin unire, porţile belşugu şi să muncim fără preget pentru mobilizarea tuturor oa
tate cu această ocazie reflectau m enilor m uncii din regiunea noastră la înfăptuirea s a r
lui ne sînt şi mai larg deschise. cinilor m ă re ţe tra sa te dc C ongresul al 111-Ica a l P a r ti
in mod convingător dorinţa una dului.
N. TÎRCOB
nimă că este în interesul tutu COMITETUL REGIONAL BRAŞOV
AL PARTIDULUI MUNCITORESC’ ROMÎN
ror colectiviştilor şi în putinţa SFATUL POPULAR AL REGIUNII BRAŞOV)
lor să folosească mai bine toate Cu aceste două regiuni, colectivizarea agriculturii a fost încheiată în întreaga ţară. Sar- i
[ cina pusă de Congresul al III-lea al P.M.R. aîost realizată cu aproape 4 ani înainte de termen, -|
posibilităţile de care dispun pen 1 Acum ţărănimea colectivistă îşi concentrează toate forţele şi mijloacele pentru efectua- ^
l rea în cele mai bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară, pentru sporirea continuă a j
j producţiei agricole vegetale şi animale, pentru dezvoltarea economică a gospodăriilor colective. 1
(Continuare in pag. 2-a)
tru creşterea continuă a pro
ducţiei agricole, vegetale şi ani w m m m 'V's o co o < x )cx > o o o o o < x x x x x x x x x > o S tm le zi lei OO OOOOOOOOOOoGnrOOOOOOOOOOOv/*
male. Din cuvîntul colectivişti
lor Ioan Bota, Sofia Bota, Sil w M Â 'm O nouă franzelărie Ştanduri de cărfi |
via Ardean, Petru Stanciu de la m m âSm
G.A.C. din Ripaş şi al tov. Ioan Ieri s-a deschis la Deva un modern în mină °-0000000000000000 oooooooooooooooo< >00000000 OOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOCo
Popa, Ioan Roman, Olimpia mmm m agazin de franzelărie in cvartalul
Crăciun, Angheluş Căndroiu, 23 A ugust. E X PO Z IŢ IE Pentru o şi mai largă răspîndire
precum şi al altor colectivişti ?mwmmm . a cărţii in mijlocul minerilor, comi
din satul Spini, a reieşit clar şm m im Pentru ca cetăţenii să fie deserviţi Sub auspiciile Consiliului ora- grija partidului şi guvernului
ni cele m ai bune condiţii«» m agazi şenesc A.R.L.U.S. din Hunedoa- sovietic pentru continua creş- tetul U.T.M. de la L.M. V ulcan, a
nul de franzelărie, va funcţiona dc la ra s-a deschis în ziua de 17 te re a bunăstării materiale şi
orele 6,30 pină la 22,00. martie a.c. în sala de expo- culturale a popoarelor sovie- luat iniţiativa de a organiza mai
ziţii a clubului „Siderurgistul“ tice.
5 Curs pentru crescătorii expoziţia pe tema „Totul pen- Expoziţia va fi deschisă pină m ulte ştan d u ri de cărţi în cele 10 sec
de păsări tril om”, în care este oglindită la 25 martie 1962. toare ale minei.
Zilele trecute, la Şcoala profesională Iniţiativa s-a dovedit deosebit de
valoroasă. In numai trei luni de zile
Blocuri frumoase, elegan s-au vîndut minerilor prin aceste şta n
te, confortabile, cu finisaj duri cărţi in valoare dc peste 10 mii
interior şi exterior plăcut, lei.
iată ce caracterizează noile
construcţii realizate în ora zootehnică din Galtiu, s-a deschis un IU N BJ> !E Ml IE IRt <G IE Ml ?
şul nou Călan. Pină acum, curs pentru crescătorii dc păsări din
aici s-au mutat citeva sute
de familii de muncitori de gospodăriile agricole coleclive din re <* în sa la clubului „S id eru rg istu l“ din H unedoara va în centrele A lm aş—Sălişte, Cerhia, Lăpuşnic (raionul llia),
la uzina „Victoria“ din Că- avea loc ultim a întâlnire din cadrul turneului de box or Cristur (oraş regional Deva), Băieşli, Livadea (raionul
giune. La curs participă peste 40 dc ganizat de Federaţia rom înă de box in vederea verificării H aţeg), iar la Silvaşul de jos şi Bretea Rotnină se va
lotului reprezentativ care va susţine îutilnirilc de Ta desfăşura faza comunală a aceluiaşi concurs.
colectivişti. Berlin. • La Bîrcea, Sintuhalm, Biscarea şi Sîntandrei poate
V. VANŢA
corespondent
S p e c ta c o l ¦» hi sala U.R.C.M. din D eva au loc întâlnirile fi au d iată astăzi conferinţa, „C reşterea anim alelor — r a
din cadrul etapei regionale a concursului republican ac mură principală a agriculturii“ susţinută de medici ve
Căminul cultural din satui Dineul juniori la tenis de masă. terinari. Conferinţa „Producţii sporite — venituri m ari“
Alare, raionul Orăştie, a prezentat va fi expusă de ingineri agronom i la Tîm pa şi B ăcia.
pentru colectiviştii din localitate pie o In cadrul returului cam pionatului categoriei A la
sa „A rvinte şi P epelea“ de V. AIc- • O brigadă ştiinţifică din Deva se deplasează astăzi
csandri. La spectacol au participat fotbal, stadionul „M inerul“ din Lupeni va găzdui azi Ia la C ristur unde va da răspunsuri la întrebările colecti
ora 15 în tilnirea dintre echipele „M inerul" Lupeni şi viştilor.
„Rapid“ Bucureşti.
peste 130 de colectivişti. » Pe stadionul „C etate“ din D eva la ora 15 iubitorii • Colectivul artistic al Teatrului de păpuşi „Prichin
fotbalului vor putea u rm ări întrecerea d in tre echipele „!Mi del“ din A lba-lulia a pus în scenă piesa „P raştia năz
VIOREL PGFA nerul“ Deva şi „Corvinul“ Hunedoara. Acest meci se dis drăvană“ de Gica lutcş. Prem iera pe ţară a acestui spec
pută în cadrul Cupei R.P.R. la fotbal. tacol are loc astăzi la orele 16 în sala teatrului din Alba
corespondent lulia.
o In cursul zilei de azî U.G.F.S. raion B rad organi
S e a ră literară zează etapa a treia raională a Spartachiadei de iarnă a • L a căm inele culturale din comunele G rişan .şi Luncoiul
tineretului. Participă la întreceri primii clasaţi în etapa a de Jos, raionul Brad, se vor desfăşura întrecerile reci
Vineri după-amiază la clubul doua interasocîaţiî. tatorilor şi cititorilor artistici în cadrul festivalului bie
C.F.R. din Simeria a fost orga nal dc teatru „I. L. Caragiale“.
nizată, din - iniţiativa bibliote « Stadionul din G urabarza vă găzdui întilnirea am i
cii clubului, o seară literară. 1 cală de fotbal dintre Dinam o Barza şi M etalurgistul • Două brigăzi ştiinţifice ale Casei raionale de cultură
In cadrul acesteia tovarăşa C ugir. !Meciul începe la orele 15. şi S.R.S.G. din B rad se vor deplasa în comunele Luncoiul
profesoară Glovaţschi O lga’a de Jos şi Vălişoara.
o prezentat „Viaţa şi opera lui • La H unedoara am atorii de m uzică populară ro- « Soliştii vocali, orchestra, form aţia de dansuri, Bri
o N.,V, Gogol“, care a fost,aţudia- m înească vor audia concertul su sţinut de O rchestra de g a d a a rtistică de ag itaţie tir. 1 şi form aţia de teatru a
3 tă' cu mult interes de nume- muzică populară din Caransebeş. clubului sindicatelor minerilor din G urabarza va prezenta
o roşi muncitorî, elevi şi femei o F aza intercom unală a celui de-al 111-lea F estival Ta. căm inul cultural din Curechi un b ogat program a r
L din localitate. 7 _ ¦, ; , tistic.
bienal de teatru „1. L. C aragiale“ se va desfăşu ra astăzi
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
