Page 58 - 1962-03

rr P 8f/T ' BffÜMDL' SOOIAUSMÜEÖT Jffr. 2248
HH

NOI A m» E S IEIn jurul oraşelor, zone legumicole puternice

I, r-' i—*/—1•—'r~>t* Cum putem obţine

L^ In dreptul blocurl- orele de servichi ale Persoana necunos­ neţel şi începu sit 3 producţii sporite de ceapă
L 1or de la „Aeroport“ multor locatari. cută era noul loca­ noteze ceva. 3 din sămînţă şi răsad
tar. 3
Oameni cu bogate l —- Petroşani, a cobo­ Intr-una d in zile, — Le trec noua a-
— Tovarăşul Abru- dresă — spuse poşta­ ¦»
( ra din autobus un intră în unul din şul. Ştiţi, toţi au a-
(C poştaş. Cu geanta deanu s-a' mutat de parate de radio şi )
cunoştinţe profesionale cA. plină de scrisori, zia­ blocuri. Se opri în aici. Şi mecanicii trebuie să predau Cultura cepei prin semănarea directă în urma răritului. In acest caz, primul
»9 re şi reviste, el este faţa u n ei uşi. Apăsă Bogăiţeanu, Br a ia colegului meu forme­ 3 în cîmp sau prin răsad este mai puţin rărit se face la 5-6 cm. pe rînd, iar al
( pe b u to n u l soneriei le respective. 3 cunoscută în regiunea noastră. Totuşi, doilea ia 3-4 săptămîni după primub
c acela care aduce zil­ dar n u - i ră sp u n se n i­ Barbu, Săbău Aie- 3 sînt unele localităţi ca Streisîngeorgiu, cînd cepele se pot consuma.
Carneţelul poştaşu­ 3 Miceşti etc., unde cultura cepei prin
La Uzina de preparare a căr­ lui provenit din spălarea şla- ct nic noilor locatari o m eni. lui era aproape plhi 3 răsad sau răsadniţă se produce în bu­ Irigarea şi ingrăşarea plantelor tre­
mulţime de veşti. în­ cu nume *de oameni 3 ne condiţiuni. Iri acest articol vom pre­ buie să înceteze cu 30-35 zile înainte de
bunelui din Lupeni sosesc zil­ murilor, cu care aveam atîta tc că de la coborire, el şi adrese. zenta metodele de cultivare a cepei prin recoltare. In anii ploioşi, cînd perioa­
CDm poşla eonxiiwmlui 3 răsad şi sămînţă. da de vegetaţie se lungeşte prea mult,
nic mii de tone de cărbune coc- necaz, a scăzut simţitor. t este luat cu asalt de — Azi-mline tre­ încetinirea şi oprirea vegetaţiei se poa­
buie să-mi cumpăr -3)> CONDIŢIILE DE VEGETAŢIE te face prin aplicarea de îngrăşăminte
sificabil extras din abatajele Faptul despre care v-am vor­ c copii şi de gospodi­ — Se poate ? Du­ xandru şi loan Căl- CERUTE DE CEAPA potasice şi fosfaticc.
pă cite ştiam eu, me­ ţoiu s-au mutat. Ştiţi, un nou carnet. A- 3
minelor Lupeni, Uricani şi Vul­ bit ne-a făcut să acordăm ri­ l<f• ne : ,.Pentru noi ce canicul Bogăţeanu organizaţia de partid, proape în fiecare zi 3 Ceapa, reuşeşte foarte bine în terenu­ Tăvăltigirea culturii se face cînd bul­
aveţi conducerea depoului trec în el nume şi a- rile aluvionare, bogate în substanţe mi­ bii au ajuns la maturitate. Recoltarea
can. De aici, el ia drumul coc- dicării gradului de calificare a t aii hotărît ca aceşti drese noi. Unii s-au 3 nerale simple şi lipsite de exces de poate începe cînd sistemul foiiar s-a us­
mecanici să locuias­ mutat şi se mută in 3 azot. In terenurile cu reacţie acidă, cat complet.
seriilor. Şi, cu cît este livrat în muncitorilor toată atenţia. In t Poştaşul Răducu azi trebuia să fie a- că în noul bloc de noile blocuri, alţii în 3 bune rezultate dă şi aplicarea a 2-3
casă. Dar nu-i ni­ lingă depou. Ei tre­ locuinţe proprii. Dar 3 tone de var. In prima parte a vegeta­ CULTURA CEPEI
cantităţi mai mari, ritmic şi de curînd vor fi deschise cursuri L loan are pentru fie­ mic. Pînă cobor de buie să fie cît mai nu mă supăr. Viaţa 3 ţiei, ceapa are nevoie de mai multă PRIN KASAD
la ultimul etaj va aproape de depou devine tot mai feri­ 3 umiditate (cca. 50-90 la sută din umi­
o calitate mai bună, cu atit fur­ asemănătoare la toate secţiile ( care cite ceva. Dacă sosi şi dînsul. pentru a putea pleca cită. 3 ditatea de cîmp), apoi — este necesară Răsadul se produce în răsadniţe se-
nu o scrisoare, aUtnci la drum oricind va 3 o umiditate mai moderată (60-S0 la sută mscalde sau reci. Semănatul io răsădi
nalele sînt aprovizionate în con- uzinei. Chiar în luna aceasta cl fi nevoie. înţelegeţi'!’ I. CRIŞAN 3 din umiditatea de cîmp), iar la forma­ niţele semicalde se face între 15-20 mar­
3 rea bulbului umiditatea să scadă la tie, întrebuinţînd 20 gr. de seminţ^ ia o
diţiuni mai bune cu cocs. Dar, se va deschide unul cu 40 mun­ un ziar, o revistă — Da, e clar. impiegat 3 60-70 la sută. După o perioadă de se­ ramă de 6 m.p. Semănatul se face în
sau... o vorbă bună. 3 cetă, în care bulbii cresc încet, dacă rînduri, socotindu-se 5-7 kg. sămînţă
aceasta depinde în mare măsu­ citori spălători, apoi, altul cu cct»r9 El cunoaşte de acum Se opri apoi din Poştaşul îşi scoase Staţia C.F.R. Petroşani 3 urmează timp ploios, ceapa va începe să pentru I ha. De Ia o ramă de răsad­
din buzunar un car­ 3 niţă se obţin 2.500-3.000 fire de răsad.
ră de munca preparatorilor,.. personalul de la transporturi. nou în faţa unei uşi. 3 In răsadniţele reci se seamănă în cuysul
De asemenea, se va deschide un 3
— Anul acesta planul de pre­ curs de calificare pentru sudori aproape toţi locata­ Sună. Apăru o per­
parare a crescut cu 10 Ia sută - ş.a.m.d.
K rii, ştie la ce ziar soană necunoscută.
C
faţă de anul trecut. In urma In afara celor de mai sus, tot este abonat fiecare, — Pentru tovară­
apariţiei Direc- — ct iar In ultimul timp a şul Abnidean... o scri­
tivpinr r r Convorbire cu tovarăşul în scopul îmbo­
P.M.E. cu privi- V,CT0R ARDELEANU găţirii cunoştin- l soare — spuse poşta­
l
ajuns să cunoască şl şul.
-’’---t I--- ' ¦--j l— / L-_/L I
re îiar ' ocririelrmS e directon" P-r-e--P-a-r-«-!ici Lupeni ife a<ţ*e poraomteensitlao»r,, f <~J W J Un/ «—/ Vi 1 / I__f V—/ \ _I u ^ u / i

principale ale întrecerii socia­ a fost alcătuit un colectiv de FILMUL ZiLEi: FII FERICITA ANI!/ / crească din nou, dar se va păstra greu lunii aprilie. Esie bine ca seminţeW
liste ne-am angajat să îmbu­ ingineri şi tehnicieni, care pre­ peste iarnă. să se stimuleze puterea de încolţire
nătăţim calitatea cărbunelui gătesc conferinţe cu teme le­ // folosind în acest scop 10 gr. cloruri!
preparat cu 0,2 la sută (este gate de necesităţile producţiei Pentru regiunea noastră, caracteriza­ mercurică -j- 50 grame bisulfură c*
tă printr-o umiditate mai ridicată, sînt sodiu la 10 1. de apă. Seminţele sexpu.T
vorba de reducerea conţinutului şi le susţin cu ocazia întruniri­ recomandate soiurile de ceapă „de Fă­

găraş" şi „de Turda". într-un săculeţ de tifon şi se ţin în

de cenuşă), să îmbunătăţim cu lor ce se organizează periodic wMMMMKkm Solurile argiloase nu sînt bune pen­ această soluţie timp de două ore. După
un punct recuperarea şi să rea­ la club. La gazeta de perete a tru această legumă, deoarece împiedi­ aceasta se clătesc Î11 apă rece. se svîntâ

lizăm o economie peste plan la uzinei sînt popularizate meto­ că răsărirea, mai ales în primăverile şi se pot semăna.

preţul de cost de 200.000 lei — dele de muncă ale fruntaşilor, cu vînturi cînd pământul prinde poj­ Răsadul de ceapă nu se repică. El se
spunea tov. Victor Ardeleanu, muncitorii tineri sînt îndrumaţi ghiţă la suprafaţă. plantează direct în cîmp cînd are 2-3
directorul preparaţiei. cu grijă de către cei cu mai frunze. Plantarea se face ta aceeaşi a-
multă experienţă. Toate aces­ Ca îngrăşăminte se recomandă 30-40 dîncime la care a fost în răsadniţă.
— Ce măsuri aţi luat pentru tea, fac ca oamenii să-şi în­ kg. azot, 40-50 kg. fosfor şi 50-60 kg. Smulgerea din răsadniţă trebuie făcută
realizarea acestor obiective? potasiu ia hectar. îngrăşămintele cu după ce cu 4-5 ore înainte pâmîntui a
bălegar de grajd, de obicei bogaie în

— Mai întîi trebuie să arăt suşească cît mai multe cunoş­ azotat, nu se dau decit la planta pre­ fost puternic udat. Răsadului i se apli­
că de la începutul anuliii s-a tinţe necesare bunei desfăşurări mergătoare. Ga plante premergătoare că lucrări de fasonare constind din
bune pentru ceapă se consideră : carto­
întocmit un plan de măsuri a procesului de producţie. fii. roşiile, ţelina, varza etc., plante in scurtarea rădăcinilor. In acelaşi timp
tehnico-organizatorice care a care în general lasă pămîntul cît mai se exercită reducerea şi scurtarea frun­
început să prindă viaţă. La baza Am convingerea că ridicarea afinat şi mai curat de buruieni. Nu se zelor. Plantatul se face la sfîrşitul lunii
lui stau propunerile făcute de gradului de calificare a per­ recomandă cultură repetată de ceapă mai şi începutul lunii iunie.
muncitorii, tehnicienii, şi ingi­ sonalului va face ca măsurile după ceapă — din cauza bolilor şi dău­
nerii uzinei. Dar, experienţa tehnico-organizatorice ce se nătorilor ce se pot transmite prin res­ In scopul sporirii producţiei, se re­
ne-a dovedit că la fel de im­ aplică, să aibă maximum de efi­ turile rămase în sol de la un an la al­ comandă ca la ceapa produsă prin ră­
portant este felul cum lucrea­ cacitate, iar angajamentele ce tul. sad, aratul să se facă în ziua plantă­
ză oamenii, nivelul lor de cu­ ni le-am luat să le îndeplinim rii. Pentru 1 ha. de ceapă este nece­
noştinţe profesionale. Şi ca să cu succes.' CULTURA CEPEI sar să avem 400-500 m.p. de răsadniţă.
vedeţi că într-adevăr am drep­ PRIN SĂMÎNŢĂ Pentru această cultură şi pentru condi­
— Aţi putea să enumeraţi ţiile din regiunea noastră este recoman­
dat soiul „De Macău".
tate să vă dau un exemplu. La cîteva din principalele măsuri
Pentru că în general sămînţă de cea­ Ing. II. CINDEA

flotaţie se lucrează cu şlam. la cave vă referiţi ? pă îşi pierde uşor puterea de încolţire,

Pînă nu de mult cărbunele re­ — Este vorba de montarea se recomandă umezirea cu o soluţie de Lucrări de îngrijire
zultat de aici avea o umiditate celui de al treilea ciur de re­ sare potasică şi borax de 0,05 la sută. a păşunii
mare. Oricîte măsuri tehnico- zonanţă pentru reclasare, con­ De asemenea, se recomandă iaroviza-
rea seminţei. Cantitatea de sămînţă ca
organizatorice am luat, n-am struirea unei instalaţii de co­
se dă Ia hectar la o germinaţie norma­ Acum cîteva zile în urmă tinerii
ajuns la rezultatele dorite. Acea­ lectarea apelor de spălare (care
sta, din cauză că oamenii nu mai conţin cărbuni), construirea lă de circa 80-90 la sută este de 9-12 din satul Şibot, mobilizaţi de
kg. per ha. In caz de secetă, cultura către organizaţia U.T.M., au cu­

cunoşteam în suficientă măsură unei instalaţii pentru clasarea mmm- ¦ trebuie irigată, trăgîndu-se cu săpăhga răţit de arboreţi, . spini, ţţiuşu-
tehnologia spălării, influenţa şi şistului de -la flotaţie, monta­ mici şănţuleţe printre rînduri. roaie şi pietre, o suprafaţă de
rolul fiecărui reactiv. Aşa se rea unui compresor şi altele. Filmul „Fii fericită, Ani!“ Ani, şoferiţa unui autobuz al băfrin aviator sovietic, care 182 hectare păşune. Printre ute-
In cursul perioadei de vegetaţie, (tea­
face că în anul acesta, la în­ După cum vedeţi toate recla­ pa se prăşeşte de mai multe ori, după

îşi petrece concediul in Bul- $ nevoie. Praşilele au o foarte mare im­ miştii care s-au evidenţiat în

demnul biroului organizaţiei de mă oameni pricepuţi, cu un ni­ este o producţie a studiouri­ aeroportului din Sofia, logod­ garia. e portanţă, mai ales în primele faze de această acţiune se numără Pa-
bază P.M.R., am înfiinţat un vel de cunoştinţe profesionale lor din R.P. Bulgaria. Acţiu­ nicul ei Boian, constructor pe vegetaţie cînd ceapa se dezvoltă greu
curs de ridicarea cunoştinţelor ridicat. nea lui se petrece în zilele un şantier din oraşul Kiten- Intre Ani şi Boian izbuc- y şi este uşor năpădită de buruieni. După raschiva Pleşa, Maria Penescu,
profesionale cu 25 de flotatori. noastre. Eroii principali sint grad şi Andrei Petrovici, un ce plantele au format 2-3 frunze, cul­ Virgil Badiu, Cornelia Boitoş
Oa urmare, umiditatea cărbune- GH. COMSUTA nesc o serie de neînţelegeri v tura se răreşte lăsînd pe rînd între plan­
O.OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOO' te 8-10 cm. Răritul se poate face şi în şi alţii.
sentimentale. Cel care-i va o două etape în cazul cînd dorin: să dăm AUREL VINEREAN
IOAN IGNA
ajuta să le rezolve şi să ajun- <5

$ gă la un deznodămînt fericit L în consum o parte din ceapa rezultată corespondenţi

Producţia de lapte poate fi sporită continuu(Urmare din pag. l-a) g va fi Andrei Petrovici, pe g Lr-*r~'rm>r-*rm'rm'r~>r-*r+r-* r*r-* !~*r

obţinut producţia planificată la hec­ o care Ani îl însoţeşte în că- g j. *
lătoria lui prin Bulgaria. g
oo t REŢINEŢI DIN TIMP ’
re a unor raţii complete, pe tot tim­ o
pul anului, pe lingă cele 316 ha. cu cunoscut faptul, că urina constituie un experienţă în creşterea animalelor. Ei o t3
trifoi, 33 ha. cu lucerna, 16 ha. cu ingrăşămînt de tnare valoare, care pînă aplică cu succes Î11 practică cele învă-g In filmul a cărui regie o
acum u-a fost folosit. Posibilităţi în a- L Locuri pentru concediul de ]
iate la cursul zootehnic. In felul aces-0 semnează Vladimir Jancev, odihnă sau tratament
în
tar, deoarece lucrările de întreţinere nu borceag, 29 ha. cu sparcetă şi 14 ha. ceastă direcţie există. Dar, pe lîngă po­ ta, îngrijitorul-mulgător losif Ganea ag apar cunoscuţii actori Vâslii PENTRU 24 ORE *
cu secară furajeră, colectiviştii vor mai sibilităţi, mai trebuie şi preocupare din obţinut în bina februarie peste 220 litriO M erlm rlev N e v e n a Kokano-
s-au executat la timpul optim. Staţiunea balneară
Vreme schimbătoare cu cerul mai
Gospodăria colectivă are în folosin­ cultiva în această primăvară 10 ha. cu partea consiliului de conducere al lapte de la fiecare din cele 10 vaci cu 5
g na, Kosta Tonev, A. J.vaşev şz preferată mult noros. Vor cădea precipitaţii sub
ţă o suprafaţă de 518 ha. păşune natu­ mazăre, 10 ha. cu sfeclă furajeră şi 50 G.A.G. lapte pe care le are în primire.

rală. Neexistînd o preocupare perma­ ha. cu porumb siloz. De asemenea, vor Experienţa acumulată a dovedit co­ Colectiviştii din Geoagiu au toate0 alţii. Agenţiile O.N.T. Carpaţi fortnă de ninsoare. Temperatura sta­

nentă pentru ridicarea calităţii fura­ asigura 1,519 tone masă verde, 106 tone lectiviştilor că prin folosirea concentra­ condiţiile, ca în anul acesta să depă-g Filmul „Fii fericită. Ani!“, din toată ţara ţionară va fi cuprinsă ziua între —3
jului de pe această păşune, nu s-a putut borhot de sfeclă de zahăr, precum şi telor în raţiile animalelor, productivita­ şi 3 grade, iar noaptea între —3 şi
asigura în cantităţi suficiente masa ver- 48 tone concentrate, fn plus, vor mura tea acestora creşte simţitor. In luna fe­ şească cu mult producţia planificată deg , . au pus în vînzare —6 grade. Vîntul va sufla moderat
de pentru vacile de lapte, ceea ce a dus peste 2.000 tone paie, coceni şi pleavă. bruarie, spre exemplu, introducînd pro­ bilete pentru lunile : cu intensificări din sectorul nord.
2.100 litri lapte Pe cap de vacă f u r a i ruleaza la c in e m a to g r a fu l aprilie — mai — iunie

jată. Pentru aceasta însă, este necesarg „Patria“ dill Deva, între

la înregistrarea unei producţii mici de O rezervă înseninată de ridicare a gresiv tărîţele în raţie, s-a înregistrat ea încă de pe acum, pe lingă perma-0 jg_21 martie a.c. în staţiunile:

lapte, chiar şi în timpul verii. Subapre- producţiei de lapte o constituie îmbună­ o creşteri a producţiei pe întreaga fer­ uentizarea îngrijitorilor-mulgători şi a-g ^><xv>oooooo<x>o<x>o-iŞ<r>ococo ( OLANEŞTI (boli ale apava. j CONSUMATORI! <
ciind rolul concentratelor în furajarea tăţirea calităţii păşunii. Pentru aceasta mă cu 2.000 litri lapte faţă de luna
vacilor de lapte, consiliul de conducere au fost procurate 566 kg. seminţe de ianuarie, ceea ce înseamnă o depăşire plicarea unei selecţii riguroase a vaci­ ( tului digestiv şi glandelor 3 Unităţile de ali­
nu a luat nici o măsură de aprovizio­ ierburi cu care se vor reînsămînţa 30 a producţiei din luna anterioară cu 11 mentaţie publică ale
nare cu tărîţe sau praf de făină. Defi­ ha. Totodată, păşunea va fi grăpată şi litri pe cap de vacă furajată. Paralel P e n tr u îm b u n ă tă ţir e alor de lapte, să fie luate măsuri de în­ I anexe, urologie) 3
cienţele semnalate mai sus au avut o curăţată, in locurile numite „Pedepsa“ cu creşterea producţiei- de lapte a cres­ cooperaţiei
influenţă negativă asupra producţiei de şi „Foiorîfa“, se vor organiza tabere de cut şi procentul de grăsime. Ţinînd sea­ treţinere şi îmbunătăţire a calităţii ce­ [ SOVATA (reumatologie şi J de consum ^
lapte şi a stării fizice a animalelor, în vară, iar pe întreaga păşune se va apbV ma de aceste rezultate, au fost procu­
special a tineretului care, avînd o în­ ca păşunatul raţional. rate înseninate cantităţi de tărîţe, care lor 356 ha. de păşune, fn felul acesta, tr a n s p o r tu lu i în com u n ginecologie) din raioanele: s
grijire necorespunzătoare, nu s-a putut asigură necesarul pînă în lunile de vară. ALBA, BRAD, HA- \
dezvolta normal. O problemă destul de importantă, că­ Consiliul de conducere, îndrumat de că­ productivitatea păşunii vă creşte cu cel VICTORIA „9 MAI“ (reu
reia consiliul de conducere nu-i acordă tre organizaţia de partid, a atras să JEG, ORAŞTIE, \
Organizaţia de partid a analizat a- atenţia cuvenită este ingrăşarea păşunii. lucreze ca îngrijitorî-mulgători pe cei puţin 3-000 kg. masă verde la hectar întreprinderea regională de matologie)
ceastă situaţie şi a indicat consiliului
de conducere măsurile ce trebuie lua­ — Nu avem cu ce o îngrăşa — ne mai pricepuţi colectivişti, membri şi faţă de cantitatea planificată. De ase­ VICTORIA „1 MAI“ (reu
menea, trebuie ca raţiile furajere să fie transporturi auto a fost dotată
te pentru remedierea lipsurilor. S-a por­ spuneau tovarăşii din consiliul de con­ candidaţi de partid. Majoritatea îngri­ matologie)
cît mai echilibrate şi diferenţiate, în anul trecut cu 76 noi autobuze
ducere. Nu primim îngrăşămintele de r BUZIAŞ (boli cardio-vas- j
funcţie de productivitatea animalelor. Se şi a deschis două noi trasee şi
cere totodată ca organizaţia de partid anume : Deva-Lugoj, în lungime culare)

de aici să analizeze mai des, în cadrul SLANIC MOLDOVA (boli 3

adunărilor generale, activitatea secto­ de 100 km. şi Deva-Sibiu, în ( ale aparatului digestiv şi 3
3
rului zootehnic şi să îndrume consiliul lungime de 120 km. In acelaşi ( ale glandelor anexe)
t CĂLIMANEŞTI (boli ale a.
nit de la asigurarea bazei furajere. In
scopul creării posibilităţilor de alcătui­ care avem nevoie. jitorilor avînd peste 2 ani vechime în de conducere să ia măsurile corespun­ timp au fost prelungite alte l paratului digestiv şi glan- 3 ILIA şi SEBEŞ
Or, colectiviştilor de aici le este bine sectorul zootehnic, au acumulat multă zătoare de remediere a tuturor lipsuri­ trasee cu peste 50 km. deser- vă oferă un bogat
lor care a mai constată aici, în scopul vindu-se în acest fel încă 5 lo­ [ delor anexe, urologie, boli ]
LLL ridicării continue a productivităţii ani­ calităţi rurale. sortim ent de
malelor. Numai aşa, colectiviştii pot ( profesionale) 3
realiza veniturile planificate din creşte­ Anul acesta, pînă la 15 mar­ preparate ¦
rea anini? hlor. tie, au fost primite şi introduse t CifciULATA (boli ale apa- 3 culinare
pe trasee încă 10 noi autobuze
T. V. Parcul de autobuze este L râtului digestiv şi glande- 3

F lor anexe, urologie) J

r Plata eşalonată

t( Tarife reduse pînă la 31
mal

50% reducere pe C.F.R. şi ]

Colectiviştii din Creşte volumul în continuă creştere. [ i.R.T.A

Lăpuşnic, raionul mărfurilor desfăcute — întrep-¦rinderea _d¦¦¦¦e¦¦ c——o—nstr,¦.u.- cţii ¦¦S-IDERH>—RSI—C—E
Ilia, acordă o deo­
sebită atenţie dez­ Oamenilor muncii din Valea V alorificarea HUNEDOARA
voltării fermei de Jiului le-a fost pus la dispozi­ d e ş e u rilo r
porci, care an de ţie în acest an de către comer­
an a adus gospo­ Pentru' a se asigura condiţii

dăriei însemnate ţul socialist un bogat sortiment optime de muncă, la secţia ta- angajează de urgenţă

venituri băneşti. de mărfuri alimentare şi indus­ laj a I. P. Sebeş nu demult a

In fotografie: în­ triale. Cele 244 unităţi comer­ fost dată în folosinţă o nouă ZIDARI. DULGHERI, ŞOFERI
grijitorul O l i v i u ciale existente în Valea Jiului hală dotată cu maşini moderne
Gostae, .adminis- au desfăcut pînă în prezent de prelucrat. Cu ajutorul lor ca­ Anga jaţilor li se asigură cazarea
trînd un nou tain mărfuri în valoare de peste 70 petele de grinzi şi alte resturi
lotului de porci pe rezultate din prelucrarea răşi-

care-i arc în în­ milioane lei (cu două milioane noaselor sînt transformate în şi cantina.
grijire. lei mai mult faţă de aceeaşi pe­ talaj, produs mult solicitat de
rioadă a anului trecut). numeroase întreprinderi. O r i ce in fo rm a fii se poî p rim i de la
serviciul personal al în lra p rm Ja rii — H j-
Pentru ca aprovizionarea ce­ Activitatea acestei secţii con­
tăţenilor să fie şi mai bună, în tribuie la valorificarea superi­ nedoara sfr. D r. Petru G ro z a nr. 11.
acest an se vor mai deschide oară a masei lemnoase aducînd
anual un beneficiu cU 630.000

încă1 alte 7 unităti comerciale. lei sporit faţă de cel obişnuit. ,W '