Page 59 - 1962-03

Nr. 2248 m m m s t a l k s m uedî pat. s

CeSflCPOfflMKMBHBBBEHBCflMWBEggSBBWBHBHBggllMHBBBBaaBaBgBBi

Pe drumul construcfiei desfăşurate a comunismului

•<J> *<Ça><ţt> ]» » ¦

Noi furnale de mare capacitate Milioane de tractoare VjN
pe ogoarele ţării
La noile uzine metalurgice din metalurgia sovietică. Această şi mai mare — cu un volum de Ea Institutul
Tuia şi Lipeţk (centrul părţii cale permite să se reducă cu cel 2.700 metri cubi. Intr-un astfel Numeroşi vizitatori ai Muzeului Cen­ a ieşit primul tractor sovietic. Iar 5 ani de hidrodinami-
europene a U.K.S.S.) au fost pu­ puţin 10 la sută investiţiile în do furnal se vor putea elabora tral „V. I. Lenin“ din Moscova au tost mai tîrziu comsomoliştii au înălţat pe că de la Novo­
se aproape concomitent în func­ construcţia de furnale. anual cîteva milioane de tone de recent martorii unui eveniment remar­ malul Volgăi, la Stalingrad (actualul sibirsk, unde s-a
ţiune două furnale de mare ca­ cabil. O delegaţie specială a construc­ oraş Volgograd), prima uzină de trac­ elaborat meto­
pacitate. In afară de aceasta, noile fur­ fontă. torilor de tractoare din Volgograd au toare. La 365 zile după aceea, de pe dica de calcu­
nale de mare capacitate se deo­ predat într-un cadru festiv muzeului un banda rulantă a noii uzine a ieşit un lare cu maşini
In felul acesta, în întreprin­ In 1962, în Uniunea Sovietică dar — două modele de tractoare din tractor de 15 c.p. Modelul acestui prim electronice de
derile sovietice funcţionează în sebesc printr-o tehnologie mai se vor construi încă 4 furnale, o ţe l: al primului şi al 1.000.000-lea tractor se păstrează acum la muzeul calculat a miş­
prezent (în afara mulţimii de perfecţionată şi printr-un grad dintre care trei vor fi dintre ce­ tractor de 15 c.p. construite de uzină. „V. I. Lenin". cării viiturilor
furnale) 4 furnale (două din ele mai înalt de automatizare, le mai mari din lume. Unul din Primul tractor a coborît de pe banda de pe cursurile
se află la Krivoi Rog, în Ucrai­ funcţionează cu aer insuflat, în­ acestea va fi construit Ia Uzina rulantă în iunie 1930, al 1.000.000-lea — Şi Lenin a visat la asemenea trac­ mari de apă. In
na) fără egal în lume şi care metalurgică din Krivoi-Rog. cu prilejul celei de-a 90-a aniversări a toare, el a făcut multe pentru apariţia fo to : Colecti­
depăşesc considerabil prin volu­ călzit pînă la 1.200 de grade, în Furnale noi se vor construi, de naşterii lui Lenin — în aprilie 1960. lor în ţara sovietică. încă în 1919 el vul care lucrea­
mul lor tot ce s-a construit pînă timp ce la furnalele mai mici asemenea, Ia Uzinele „Uici“ din spunea : „Dacă am putea să-i dăm mîi- ză la această
acum în Uniunea Sovietică. oraşul Jdanov (Ucraina), din Semnificaţia acestui dar nu este greu ne 100.000 de tractoare de primă cali­ problemă de ma­
această temperatură nu depă­ Cerepovcţ (în nord-vcstul părţii de înţeles pentru un ţăran din Ghona tate, să le aprovizionăm cu benzină, să re importanţă
Constructorii sovietici conside­ europene a U.K.S.S.), la combi­ sau Guineea, unde bunăstarea milioa­ ie asigurăm mecanici (ştiţi foarte bine pentru proiec­
ră acest lucru o mare victorie, şeşte de regulă 900 de grade. natul Orsko-Halilovsk (în Ural). nelor de plugari este legală de visul că deocamdată aceasta este o fantezie), tarea şi cons­
la o maşină modernă. In ceea ce-1 pri­ atunci ţăranul mijlocaş ar spune: „Eu truirea de hi­
deoarece mărimea furnalelor re­ Acrul insuflat este îmbogăţit cu Producţia de fontă a Uniunii veşte pe ţăranul colhoznic sovietic care sînt pentru comunie“ (adică pentru co­ drocentrale.
oxigen, iar pentru încălzire se Sovietice va ajunge în anul 19132 a parcurs drumul de la mizerie Ia bel­ munism)".
prezintă una din direcţiile prin­ debitează gaze naturale, ceea ce la 56 milioane tone, deci va spo­
cipale ale progresului tehnic în ri cu aproape 4,9 milioane to­ şug, dc la analfabetism aproape gene­ Aceste cuvinte s-au dovedit a fi pro;
permite să se economisească pî­ ne. Dacă în anii următori, spo­ ral la cultură, acest dar simbolizează fetice. In satul sovietic tractorul a de­
nă la 15 la sută cocs. rul absolut al producţiei de fon­ venit într-adevăr baza pe care a înce­
tă va rămîce acelaşi, atunci sfîrşituî a ceea ce la timpul său Marx put transformarea socialistă a agricul­
Inginerii sovietici lucrează în în 1965 producţia de fon­ numea idiotismul vieţii rurale. turii. In U.R.S.S. există acum apro­
prezent la proiectul unui furnal tă a Uniunii Sovietice se va ri­ ximativ 2,5 milioane tractoare (calcu­
dica la peste 70 milioane tone. La 1 mai 1924, de pe porţile renu­ late în unităţi de 15 c.p.).
':Prodjj,cflo: mitei uzine „Putilov" din Leningrad, 1 HU(JS
(Agerpres).
ÎMDUSTÜE1 GRELEA U.fLS.S.
Recent constructorii de tractoare din
m Q/ud Î962

Deşertul se transform ă Volgograd au pregătit primele proto­
tipuri ale unui tractor Diesel de mare

în ţinut înfloritor viteză — o adevărată capodoperă a con­
strucţiei de tractoare. In producţia de

Dacă în 1954 cineva ar fi ve­ Pe pămînturile din regiunea tractoare U.R.S.S. ocupă locul al doi­ Comparafii sugestive
nit in Feregana centrală — de­ centrală Fergana au şi fost con­
şertul nisipos al Uzbekistanului struite sisteme de irigaţie şi lea în lume (după S.U.A.). Uriaşul salt făcut de Uni­ de specialişti cu stu'dii supe- -ţ
— ar Ţi trebuit să umble căla­ ameliorări în lungime de 40.000 unea Sovietică în cucerirea
re printre dunele de nisip şi km., 65.000 ha. au şi fost pre­ Noul în v ia ţa spaţiului cosmic ca şi într-o
smîreurile săraturoase. Nici un gătite pentru însămînţare, au c o lh o z n ic ilo r serie de domenii hoîărltoare
ale fizicii a provocat în cele
automobilist nu s-ar fi hazar­ fost construite mii de case de Acum ciţiva ani poate că ni­ mai dezvoltate ţări capita­ rioare din care se formează ~)
dat să se adîncească în acest pus­ locuit şi clădiri necesare pro­ meni nu ar îi crezut că colhoz­ liste o mare nelinişte, în le­
tiu, deşi el se află numai la ducţiei. Pentru valorificarea de­ nicii nu vor mai plăti pentru gătură cu rămînerea lor în ulterior cadre de lucrători 1
cîţiva kilometri de „perla Uz- şertului se vor cheltui 400 mi­ intrarea la cinematograf, pen­ urmă in privinţa pregătirii
bekistanului11, cum este numită tru electricitate, radio, ziare. 'de cadre de ingineri şi de ştiinţifici ? 1J
în Asia Centrală oaza Fergana. lioane ruble. Acest lucru se întîmplă însă în oameni de ştiinţă.
Peste 5 ani Fergana centra­ destul de multe colhozuri din Pe baza datelor oficiale ale -j
Sintem însă în iarna anului Armenia. Aceste mlădiţe ale co­ O asemenea îngrijorare se
1962. Un autoturism goneşte cu lă va fi- un ţinut înfloritor. Po­ munismului, despre care s-a manifestă îndeosebi în S.U.A., ţărilor respective, statisticienii 1
trivit unor calcule preliminare, vorbit la Congresul al XXII- şi ea s-a reflectat la o recen­ sovietici dau următorul răs­ 1
lea al P.C.U.S. şi care au fost tă conferinţă de presă a pre­
înscrise în Programul partidu­ şedintelui Kennedy. puns : 1
lui, au început să se afirme în
mare viteză pe şosea. Pretu­ pe cele 173.000 ha. care vor fi viaţa cotidiană. Preşedintele Statelor Unite U.R.S.S. are cel mai mare 0
tindeni se văd aici canale pli­ smulse nisipurilor şi pămînturi-
ne de apă, noi aşezări, grădini lor săraturoase se vor putea ob­ Astfel, conducerea colhozului se plingea că, deşi populaţia număr de studenţi. Anul tre­
tinere. ţine 3.000.000 chintale de bum­ din satul Novoseltzevo, regiu­ ţării a crescut considerabil,
____ s»3^WE5iîs^»«s3sisaa bac — cantitate suficientă pen­ nea Kalinin (K.S.S. Armeană), numărul persoanelor care au cut aici reveneau 111 stu­
LAMINATE ENEEß.ELECTßttfÄ Ofensiva împotriva deşertului tru a putea fabrica 1.000.000.000 absolvit facultăţile de fizică
FONTA OTEL se desfăşoară din plin. Stepa m. de ţesături. a. hotărît să scutească pe col­ ale universităţilor din S.U.A. denţi la 10.000 de locuitori. Tn
răsună de duduitul motoarelor: hoznici de plata biletelor de in­ a scăzut de la 10.600 în S.U.A. se situează pe locul
400 de - mecanisme moderne de Totodată, Fergana centrală va trare la cinematograf, de pla­ 1951, la 17.100 în anul 1960.
în lumina cifrelor săpat pămîntul funcţionează da mari cantităţi de carne, go­ ta abonamentului la radio, la In ultimii zece ani. numărul al doilea 106 studenţi la 1
fără întrerupere. goşi de mătase, orez, fructe. ziare, pentru electricitate. Acest celor înscrişi la instituţiile
lucru a fost posibil datorită superioare pentru ştiinţele 10.000 de locuitori. In Euro­ }
creşterii continue a fondului so­ tehnice aproape nu a cres­
• In cursul anului 1962 — cel de-al patrulea an al septena- cial al colhozului. cut. Trebuie remarcat că pa occidentală, Belgia se si­ 1
lului — volumul global al produ cţiei industriale a U.R.S.S. va toate acestea îl îngrijorează
Totodată, pe lingă colhoz pe preşedinte îndeosebi ,.în tuează pe primul loc in ce 1
creşte cu 8,1 la sută. funcţionează gratuit o creşă: legătură cu eforturile în do­
® In prezent, în U.K.S.S. se construiesc şi se reconstruiesc de asemenea, elevii şcolilor pri­ meniul apărării“. priveşte numărul cel mai
mesc gratuit prînzul. In curînd
aproximativ 170 de întreprinde ri ale industriei uşoare şi peste vor primi gratuit hrană lucră­ Care este deci situaţia în mare de studenţi, la 10.000 1
130 de întreprinderi ale industri ei alimentare, se construiesc şi torii de la fermele zootehnice principalele ţări ale lumii în de locuitori. — 52 în anul şco­ T
se măresc peste 200 de înţrepri nderi ale industriei chimice. ale colhozului, iar apoi de acest ceea ce priveşte pregătirea
8e la Folii lord la Polul Sili avantaj vor beneficia şi col­ lar 1958-1959 ; Finlanda şi 1
¦¦«-In primii trei ani ai septe naiului s-au produs peste plan
mai mult de un miliarii metri de ţesături şi aproximativ 70 Danemarca — 48 de studenţi, 1
milioane perechi de îneălţămin te. In anul 1965, producţia de ţe­ Franţa — 41, R.F.G. — 34 şi 1
sături va ajunge la peste 9 mili arde m.p. '-r la încălţăminte —¦
la aproximativ trei perechi pe fi ecare locuitor. Circumscripţia electorală Dzer- care efectuează în prezent cer­ Portugalia — numai 21.
jinski din oraşul Leningrad este cetări în Arctica Centrală, în
• încă Ia sfîrşituî anului 19 61, în U.K.S.S. s-a terminat tre­ unica în Uniunea Sovietică ale apropiere de aşa-numitul pol al In U.R.S.S.. numărul lucră­ 1
cerea Ia ziua de muncă de 7 ore în toate ramurile industriei. cărei limite se întind de Ia inaccesibilităţii relative, a fost torilor ştiinţifici era In 1959 0
Polul Sud pînă la Polul Nord organizată secţia de vot nr. 151,
• U.K.S.S. va ajunge S.U.A. în ceea ce priveşte productivita­ al planetei noastre. iar la staţiunea Pn-10 — sec­ de 310.000 persoane, iar in 1
tea muncii pe oră în industrie încă în anul 1972, iar în anul ţia 152 a circumscripţiei elec­ S.U.A. — mai puţin rde 300.000. I
1980 o va depăşi cu peste 70 la sută. La staţiunea în derivă Pn-8, torale Dzerjinski din oraşul Le­ Dar dinamica creşterii pre­ 1

gătirii de specialişti şi de lu­ 1
I
crători ştiinţifici este de aşa 1

ningrad. In Antarctida, In aşe­ Înatură incit decalajul dintre a

zarea Mîrnîi, a fost creată sec­ aceşti indici ai celor două
I
Gigantul chimiei din Novomoskovsk ţia de vot nr. 153, iar în aşe­ ţări va creşte tot mai mult
zarea Novo-Lazaa-evsk — secţia
In favoarea U.R.S.S. 1

nr. i 54. hoznicii care lucrează la cîmp. ^ '— / '—> '• l ¦ >. _ J l /¦ / > > ¦. / v n

Locuitorii oraşului Novomoskovsk spre o altă secţie, în întîmpinarea ga­ Ghimiştii combinatului fac pregă­
numesc combinatul chimic din locali­ zului natural, iar acesta, la rîndul
tatea lor „gigantul celei de-a doua na-' său, este şi el supus unor prelucrări. tiri pentru a primi in curînd „un oas­ STATUI ÎNTREGULUI
turl“. La început este încălzit, apoi răcit. In
cele din urmă, oxigenul şi gazul na­ pete“ mult aşteptat: pe una din ar­
Intr-adevăr, principalul furnizor de tural s-au întîlnit într-un imens agre­
materie primă al combinatului este na- gat şi principalul produs rezultat terele principale ale combinatului,
tura. Ea îl aprovizionează cu genero­
zitate şi fără întrerupere cu darurile din această întilnire este hidrogenul. într-o clădire special construită, ¦va
sale. El se asociază cu azotul obţinut, de
asemenea, din aer. fi amplasată o imensă maşină elec­ ŞI AŞA»MSA „DEMOCRAŢIE“ BURGHEZĂ
Gum face ea acest lucru? Una din tronică.
conductele întreprinderii a „inspirat“ Astfel, după o serie întreagă de
aerul şi l-a transmis plăminilor de o- transformări chimice, din aerul pe Această „celebritate tehnică“ îşi va
ţel ai combinatului. Acolo, aerul ur­ care îl respirăm şi din gaz natural
mează să se asocieze cu gazul na-' se obţine la combinat amoniacul, ma­ asuma munca cîtorva zeci de oa-­ ? Astăzi în Uniunea Sovietică au proletar şi al prieteniei frăţeşti — In alegerile care au avut Ioc în — In campania electorală din (956,
. tural cu acelaşi gaz pe care îl fo­ teria primă pentru producţia de în­ meni. Din „vila“ care i s-a rezervaItt, v loc alegeri pentru Sovietul Su­ a popoarelor ce locuiesc pe te­ 1958 in U.R.S.S., din 133.836.325 de din 104 milioane de americani care
losim la gătit. grăşăminte şi mase plastice, de fibre prem al U.R.S.S. Zeci de milioa­ ritoriul Uniunii Sovietice. Comu­ alegători au participat la vot 133.796.091 împliniseră vîrsta de 21 de ani au lost
artificiale şl alte articole. ea va dirija întregul proces de pro­ ne de oameni sovietici îşi aleg niştii şi cei fără de partid se adică 99,97 la sută. lipsiţi de dreptul la vot peste 15 mi­
Gazul natural preferă însă să se în- reprezentanţii în cel mai înalt prezintă la alegeri strîns uniţi lioane de cetăţeni.
tîlnească cu oxigenul de unul singur, Gea mai mare secţie a combina-' ducţie, adică cinci secţii. for al puterii de stat — Sovie- în lupta comună pentru victo­
fără alţi martori, ca, de pildă, azotul, tului, instalată într-o clădire cu mai t-l Suprem. Statul sovietic, năs­ ria comunisme’ui.
bioxidul de carbon. multe etaje, este secţia pentru pro­ Primind informaţii complete de la cut în focul Revoluţiei din Oc­
ducţia de îngrăşăminte complexe. Ex­ tombrie, s-a transform at în pre­ Candidaţii în alegerile pentru
Pentru a descompune aerul în păr­ perienţa a arătat că de pe pămîntu­ peste 1.000 de agregate — începînd zent într-un stat al întregului deputaţi în Sovietul Suprem al
ţile sale componente, acesta este rile îngrăşate cu astfel de îngrăşă­ popor. Cetăţenii sovietici parti­
supus. unui frig mai mare dcît cel minte producţia la hectar este cu, cu momentul întîlnirii gazului natu­ cipă nemijlocit Ia conducerea U.R.S.S. fac parte din primele
din Arctica. Insă fiecare dinfre gaze mult mai mare. treburilor ţării, îşi aduc aportul rînduri ale constructorilor co­
suportă în felul său frigul. De pildă, ral cu oxigenul şi terminînd cu for­ creator la construcţia societăţii munismului. Ei sînt legaţi prin P e ci sie re p rea i a p a r s a m e * !
azotul, care este mai călit, se men­ Producţia de îngrăşăminte complexe comuniste. mii de fire de masele largi popu­
ţine mai mult timp în stare gazoasă. granulate, care conţin fosfor, azot şi marea amoniacului — maşina va cal­ lare. se bucură de respectul, în­
Oxigenul însă se transformă în li; potasiu, a fost pusă la punct pentru Pe lista candidaţilor pentru de­ crederea şi sprijinul lor. Iată
chid şi în această stare se grăbeşte prima oară în U.R.S.S. la combina­ cula în mod independent toţi indicii putaţi în Sovietul Suprem al pentru ce alegătorii sovietici îi U.R.S.S. S.U.A.
tul chimic din Novomoskovsk. U.R.S.S. sînt reprezentate toa­ numesc candidaţi ai poporului.
tehnico-economici, va stabili preţul de te păturile societăţii sovietice. Din cei t.378 de deputaţi ai Sovie­
Aici pot fi 'ntîlnite nume ale Iată de ce oamenii sovietici spun tului Suprem al U.R.S.S. fac p arte:
cost al amoniacului, va tipări datele celor mai buni fii şi fiice ale Ţă­ cu îndreptăţită, mîndrie : sta. Din cei 529 de membri ai Gongre-;
rii sovietice: muncitori frun­ tul sîntem noi ! Muncitori şi ţărani — 831. suini S.U.A. fac parte:
obţinute, cu ajutorul unei maşini de taşi. inovatori, maeştri ai cul­
turilor bogate, ingineri, medici, In oricare dintre statele ca­ Activişti pe tărîmul ştiinţei, litera; .Jurişti în slujba monopolurilor —
scris, apoi, „chibzuind logic“ rezulta- J învăţători, directori de între­ pitaliste aşa-zisa „democraţie" turii şi artei — 159, 314. Industriaşi, comercianţi şi alţi
prinderi, savanţi, activişti pe tă- burgheză serveşte drept mască „businessmani" — 140.
tele, va da soluţiile cele mai v a asupririi poporului. Ea nu este Medici şi învăţători — 85.
rîmul literaturii şi artei, a că­ altceva decît rai pentru cei bo­ Specialişti din economia naţională, Mari proprietari de pămînt — 22.
eficiente. i gaţi şi armă de înşelare a celor activişti de partid şi sovietici — 303. Alte categorii — 47.
ror muncă însufleţită ridică pe săraci şi :::pIoataţi. Propagan­ Muncitori şi ţărani — nici unul.
Pentru a putea lucra cu o aseme- ( culmi glorioase ştiinţa şi cultu­ da burgheză nu precupeţeşte
ra sovietică. milioanele de dolari pentru a fa­
nea maşină, trebuie să şti multe. De f ce reclamă acestei „democraţii“'
Democraţia sovietică nu cu­ şi pentru a discredita sistemul de
aceea, de curînd, la Novomoskovsk 1 noaşte îngrădiri de ordin rasial
sau naţional. Ea este pătrunsă stat al Uniunii Sovietice. Fapte­
s-a deschis o filială a Institutului de I le, însă, sînt grăitoare : ele re­
de spiritul internaţionalismului
chimie tehnologică „Mendeleev" din ţ flectă adevărata realitate. Care Ciiiă s lu j e s c f a r u r i le a l e s e ?
sînt, aşadar, faptele ?
Aloscova. J

U.R.S.S. S.U.A.

mmm P i I U .. 1. La cea dea cincea sesiune a sa I. Volumul impozitului pe venit a
Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adop­ crescut în S.U.A. dz 10 ori taţâ de ni­
tat legea cu privire la desfiinţarea velul antebelic.
impozitelor pe salariile muncitorilor şi
mmWl rf funcţionarilor

'X,-. 2. Majoritatea cetăţenilor sovietici cu 2. Aproape toate legile principale cu
salarii mai mici, încă de pe acum nu privire la impozite, adoptate din 1940
g a ». « 8: mai plătesc nici un fel de impozite. încoace, au majorat impozitele supor­
tate de cetăţeni cu venituri mijlocii sau
s t /Ă il: mici.
X~JÉt
D ouă eoaastltuţii 3. începînd cu octombrie 1965 vor fi 3. Aproximativ un sfert din salariul
faţă
desfiinţate toate impozitele pe salariile americanului de rînd este luat sub for­

U.R.S.S. muncitorilor şi ţăranilor. mă de impozite.

S.U.A.

— In U.R.S.S. au drept la vot toţi — In S.U.A. censul de învăţăniînt D ouă a rtico le din b u g etele
celătenii, indiferent de studii. cere cunoaşterea limbii engleze şi pri­ a două state
ceperea de a expune „constituţia“.

— In U.R.S.S. nu există nici un — In cîteva state ale S.U.A. este Bugetul de stat pe anul 1962 U.R.S.S.

cens de proprietate. în vigoare censul de proprietate. Cheltuieli pentru apărarea ţării în — |G,7 S.U.A.
procente faţă de întreaga sumă a bu­ — 35,8
— Pentru .a-şi exercita dreptul de — impozitul electoral sau taxele, in; getului circa 60,0
vot cetăţeanului U.R.S.S. nu i se cer traduse în multe state ale S.U.A. înlă­ 5,5
nici un fel de cheltuieli băneşti, tură de la alegeri pe cei săraci. Cheltuieli în scopuri social-cullurale

NOUL BULEVARD (ÎONSTRU IT, LA BAKU, 0APITALA R. S. S. AZERBAIDJANA. — Toţi cetăţenii U.R.S.S., indiferent — Intr-o serie de state ale S.U.A. Iată, deci, care este realitatea pe care avocaţii din slujba dolarului se stră<
de rasă, apartenenţă naţională sau ere, există cens naţional şi de rasă, precum
dintă religioasă., au drept la vot şi cens de credinţă în dumnezeu. diiiesc s-o ascundă. Comentariile sînt de prisos. (DUPĂ IZVESllA)