Page 6 - 1962-03
P. 6

nnUMUC <O C lA l.isM t’t.(Ji                                                                                                                     Nr. 2'34,
                                                                                                                       — ..!B2333G3T353E—¦»— a ' '¦^-xmm^t^ws^^r^^Mxumvaassiaa.îwh’\ ;.j-.»CTi3ML5Hre?aMa^^                                                     amxaa^asvKma

Difî emparienta n&asfra în dezvoltarea avuţiei obşfaşn                                                                P rim ele distincţii j
                                                                                                                            p io n ie re ş ti

Gospodăria colectivă tot                                                                                              AAAAyWWV  /VWWWA \

                                                                                                                      Pionierii şcolii din satul Tîr-

•mai puternică                                                                                                             nava, raionul llia, au muncit cu
                                                                                                                      t sîrgâinţă pentru îndeplinirea

                                                                                                                          condiţiilor necesare primirii dis­
                                                                                                                          tincţiilor pioniereşti. Astfel, ei au

                                                                                                                      obţinut rezultate frumoase la în­

Urmind indicaţiile date de male proprietate obştească, am pundă în faţa organizaţiei ele                              văţătură, au participat la num­

partid, 57 de familii de ţărani căutat să ridicăm totodată şi partid, comunistul Petru Dicu.                          ea depusă pentru înfrumuseţarea
                                                                           El va informa periodic adunarea
muncitori din oraşul Sebeş am         numeroase construcţii, printre       generală asupra felului cum                şcolii şi a căminului cultural,
hotărît în toamna anului 1952         care un grajd pentru 100 capete      merg treburile în acest sector.            au plantat puieţi etc. Zilele tre­
să punem bazele unei gospodării       vite mari, două coteţe de păsări,                                               cute, zece dintre cei mai bum
agricole colective.                   o maternitate pentru scroafe, o        De altfel, permanentizarea în­

La Început treburile n-au mers magazie cu capacitatea de 80 grijitorilor de animale Petru şi                          pionieri ai şcolii au primit, în
prea bine. Lipsa de experienţă vagoane, un siloz din beton de Solomon Todea, Ilie Cosma, Sa-                          cadrul festiv, steluţele roşii.
iii organizarea şi conducerea ac­ 60 vagoane etc.                          lorriia Cosma, etc. precum şi nu­          Printre cei cărora le-au fost a-

tivităţii colectiviştilor, îaptul că    Bineînţeles că toate acestea au    mirea ca brigadier zootehnic a             cordate aceste distincţii se nu­
                                      făcut ca valoarea fondului de        utemistei Elisabeta Benţa, (per­           mără pionierii Ungur Miruţ,
nu ştiam spre care anume ra­          bază indivizibil să crească foar­
muri de producţie să ne îndrep­                                            manentizare făcută în urma unei            Ungur Rezalia, Maria Tonuiţă,
tăm atenţia, simplul fapt că nu       te mult, ajungînd la sfîrşitul       adunări generale ţinută în luna

eram obişnuiţi să lucrăm mai anului trecut la 1.030.000 lei.               martie anul trecut) a dat şi con­          Elorica Dobrei şi alţii.

mulţi laolaltă, erau probleme                  Toiul porneşte              tinuă să dea rezultate bune.                     MARIA CRIŞAN
care cereau să fie rezolvate şi
care de altfel un timp au frînat      de la organizarea muncii                       Perspective                      preşedinta unităţii de pionieri
bunul mers al activităţii în
G.A.C.                                   Buna organizare a muncii în         In faţa noastră stau în pre­                 nr. 32 din satul Tîrnava
                                      G.A.C. este una din cheile care      zent sarcini măreţe. îndeplinirea
  Ne descurcam greu şi in ceea        asigură succesul. Noi sîntem         lor cu succes va duce cu sigu­             Bogată                                                    activitate                                                           Construcţiile social-cul­
ce priveşte lucrarea pământu­         convinşi de acest lucru.             ranţă la creşterea avuţiei ob­                                                                                                                                         turale ridicate in ultimii
lui deoarece puţinele animale şi                                           şteşti, la sporirea fondului de                                                                                                                                        ani, introducerea curentu­
numărul restrîns de atelaje nu           Pină în anul trecut, datorită     bază. la mărirea substanţială a                                                                                                                                        lui electric, au schimbat
erau suficiente pentru a smul­        faptului că brigadierii şi şefii     veniturilor băneşti repartizate                                                                                                                                        mult înfăţişarea comunei
                                                                                                                                                                                                                                                  Daia, raionul Sebeş.
ge pământului tot ceea ce pu­         de echipe erau lăsaţi de capul colectiviştilor în cadrul zilelor-
tea da. După primul an de mun­        lor, nu erau traşi la răspundere muncă.                                                                                                                                                                       In fotografie: Căminul
că in comun, fondul de bază al        de nimeni, iar ei la rîndul lor                                                                                                                                                                             cultural şi transformatev i
                                      nu se simţeau răspunzători de          Nc-ani propus bunăoară ca în               Colectivişti la filmul                      echipe), Gintaga, Covragi, Sub-          din Sarmisegetuza devenise ne-
gospodăriei noastre colective a-      ceea ce făceau, treburile mer­       acest an să obţinem cu 500 kg.                  „Puterea piinii<(                        cetate şi Balomir.                       încăpătoarc pentru cei 350 de        de curent electric.
junsese abia la 14.404 lei.           geau anapoda, culturile nu erau      griu şi cu aproape 1.000 kg. po­                                                                                                  colectivişti veniţi să ia parte la
                                      întreţinute la timp, iar în sec­     rumb la hectar mai mult decit                Filmul „Puterea plinii“, care                 După ce au vizionat piesele            o seară de calcul. Era prima         Grupa 1105,
Un an plin de învăţăminte             torul zootehnic oamenii erau         în anul trecut.                            aduce pe ecran imagini ale vie­               pregătite, comisiile de selecţio­        acţiune de acest fel organizată
                                      schimbaţi aproape lunar.                                                        ţii colectiviştilor din citeva gos­           nare au promovat pentru faza             în satul lor şi de aceea aii ur­     grupă inîegralisfă
   Anul 1961 il putem numi pe                                                Pentru acestea, vom primi în             podării. colective ale regiunii               raională echipele de teatru ale          mărit cu deosebită atenţie şi in­
bună dreptate un an plin de în­         Anul trecut însă, munca s-a        continuare sprijinul mecaniza-             Hunedoara, se bucură de un                    căminelor culturale din Bretea           teres expunerea şi calculele tov.                                       I
văţăminte. Sprijiniţi în perma­       organizat pe două brigăzi, for­      torilor Ion Florea, Nicoiae Vin-           mare număr de spectatori. Nu­                 Romină şi Subcetate — ambe­              Maria Cîmpeanu — inginer                                                1
nenţă de organele de partid şi                                             tilă, Ion Chirilă, Avram Chirca            mai în ultimele 15 sile, de pil­              le cu piesa „Risul pămîntului“,          agronom la G.A.C. din Haţeg.
ale Sfatului popular raional, am      mate fiecare din cite 3 echipe.                                                 dă, rulînă la cinematografele                 şi cea a căminului cultural din                                               Rezultatele bune şi foarte bune 4
reuşit să obţinem rezultate bu­       La indicaţia organizaţiei de ba­                                                săteşti din Sarmisegetuza. Clo-               Plopi cu piesa „Cuiul lui Pe­               Discutînd cu cîteva zile mai                                         5
ne, care au avut o influenţă po­      ză P.M.R., periodic s-a analizat     Şi alţii, şi vom cere permanenti­          potiva. Rîu de Mori, Pui, Sil-                pelea“.                                  înainte cu colectiviştii clin Sar­   obţinute de grupa 1105 a stu­
zitivă în atragerea spre G.A,C. a     activitatea brigăzilor şi cînd a     zarea unei brigăzi de tractoare.           vaş, a fost vizionat de peste                                                          misegetuza, tov. Maria Cîmpea­       denţilor anului IV mine de la      4
tuturor celorlalte familii de ţă ­    fost cazul, chiar a echipelor.                                                  (>.100 ţărani colectivişti.                       Brigăzi ştiinţifice                  nu s-a documentat asupra telu­       I. M.v Petroşani, grupă integra-   4
rani întovărăşiţi.                                                           Suprafaţa grădinii — pe care                                                                      pe teren                      lui cum s-a dezvoltat gospo­
                                        Oamenii, simţindu.se traşi la      o va lucra brigada permanentă                Numai în satele deservite de                                                         dăria colectivă din localitate în    listă la recenta sesiune de exa­ 4
   Datorită faptului că în anul       răspundere, au început să fie        formată din 90 de colectivişti —           operatorul cinematografului să­                 De curind. in satele Boita şi          cei doi ani de existenţă., care      mene, reflectă muncă fructuoasă 4
trecut cea mai mare parte din         mai mobilizaţi pentru îndepli­       a fost extinsă de la 10 ha. cit am         tesc din Pui filmul a fost vi­                Ciula Mare s-au. deplasat două           este ramura sa principală adu­       depusă de aceştia în timpul se­ 5
lucrările agricole le-am execu­                                            avut anul trecut, la 30 de hecta­          zionat de 2.514 spectatori, in                brigăzi ştiinţifice. Din brigada         cătoare de venituri şi ce pers­                                         4
tat mecanizat, cu ajutorul trac­                                           re. Din acestea 17 ha. le vom              comuna Sarmisegetuza de 1.500                 care a dat consultaţii. în sala          pective are pentru viitor gospo­     mestrului 1.
toarelor de' ia S.M.T. Miercurea,                                                                                     spectatori etc.                               căminului cultural din Boita, au         dăria. Pe baza acestei docu­
am obţinut producţii cu 500-          nirea sarcinilor de producţie. > iriga cu apa din pirîul Secaş.                                                               făcut parte tov. Liviu Moraru            mentări, folosindu-se dc două          Majoritatea studenţilor au pro­  4•i>
600 kg. la lia. mai mari decît'ţă-    S-au organizat şi întreceri so-                                                       Fază de concurs                         —- responsabilul brigăzii, prof.         table pentru scris, de diferite      movat examenele cu note între
ranii întovărăşiţi.                   cialiste. La un mortleht dat, echi­    O dezvoltare considerabilă va                                                          Leonlin Barbu. medicul Tiberiu           panouri şi gratice, inginera         8 şi 10. Dintre studenţii frun­    4
                                                                                                                        Recent, in localităţile Bretea              Dirlea, ing. agronom Liviu Gîr-          agronom a demonsirat convin­         taşi s-au remarcat tovarăşii Ca-   4
   Realizări de seamă am obţinut      pa il-a din brigada i-a rămăse­      cunoaşte sectorul zootehnic. Nu­           Romină, Siibcetăte şi Plopi s-a               bea şi avocatul Cornel Ivaşcu.           gător perspectivele ce le oferă                                         I
şi în dezvoltarea sectorului zoo­     se în urmă cu prăşi tu! porum­       mai bovine vom avea 500 capete,            desfăşurat prima fază din ca­                                                          colectiviştilor dezvoltarea sec-     targiu Irimia, Oiutacu Romeo,
tehnic. Numărul bovinelor, bu­        bului. Şeful echipei a Vl-a, co­     din care 150 vaci şi juninei : nu­         drul celui de-al IIT-lea Festival                Membrii brigăzii s-au întreţi­        torillui zootehnic al gospodăriei    Huang Minh, Suciu Nitolae, San­    4á
năoară, ajunsese la sfîrşitul a-      munistul Nicoiae Muntiii, a stat     mărul porcinelor (efectiv m at­            bienal de teatru „I. L. Caragia-              nut îndelung cu participanţii            şi posibilităţile de creştere sim­
nnlui trecut la 165 capete din        atunci de vorbă cu colectiviştii     că) va ajunge la 200 capete : în           le“. S-au prezentat la aceste                 lămurind toate cele 95 de între­         ţitoare-a producţiei animaliere.                                        j
care 66 vaci, al porcinelor la a-     din echipa sa şi au hotărit îm­      acest an vom creşte 8.000 păsări;          centre echipele de teatru ale                 bări din diferite domenii de ac­
proape 100 capete, iar al ovine­      preună să-i' ajute pe membrii        turma colectivei va număra a-              căminelor culturale din satele                tivitate.                                                    PETR E FÂRCASiU  du Horia, Stăicuş Iulian şi alţii. 4
                                      echipei a Il-a.                      proape 1.000 de oi ; apicultura,
                                                                           care la înfiinţarea gospodăriei            Bretea Romină, Vâlcelele Bune,                      Seară de calcul                                                         ŢRAIAN MtFLLER                     4
                                        Primii colectivişti care au în­    era inexistentă, va deveni una                                                                                                                                                                            •4x
                                                                                                                      Vâlcelele Rele, Plopi (cu două-                  In urmă cu cîleva zile, ma­                                                               student
                                                                                                                                                                    fiei “sală'''a '?'ăminului cufitiral
                                      ţeles să-şi ajute tovarăşii de din ramurile de producţie de la                                                                                                                                                 Bu'etin meteoro'ogic
                                      muncă au fost Ion Besoiu, Ma-
lor la 693 capete.                    ria Săliştean, Maria Miclea şi       care vom vinde circa 1.500 kg.                                                                                                                                                      PENTRU 24 ORE
                                      Ana CiobOtă. După ei, au fost        miere de albine.
  Din venitul total de 706.577 lei»   antrenaţi şi ceilalţi membri oi                                                                                                                                                                               Vreme umedă şi închisă. Cerul
cit am realizat în anul trecut,       echipei. Rezultatul colaborării :      Veniturile băneşti pe care le                                                                                                                                        mai mult acoperit. Vor cădea preci­
289.873 Ic: au provenit din cul­      suprafaţa de teren cultivată cu      vom realiza în acest an vor de­                                                                                                                                        pitaţii sub formă de ploaie care local
                                      porumb (ce revenea echipei a         păşi sUhia de 1.100.000 lei, din                                                                                                                                       se vor transforma în lapoviţă şi nin­
tura plantelor, iar 359.603 lei       II-a) a fost prăşită în întregime.   care 540.000 lei vor fi repartiza­                                                                                                                                     soare. Temperatura în uşoară scă­
din creşterea animalelor. Am                                               ţi colectiviştilor la ziua-muncă.                                                                                                                                      dere ; ziua între I şi 5 grade, iar
reuşit astfel să repartizăm co­         Pentru ahul 1962, ţinînd cont      Fondul de bază va creste si el,                                                                                                                                        noapiea între 3 şi minus 3 grade.
lectiviştilor la ziUa-muncă cite      că oraşul nostru este in între­      la peste 1.500.000 lei.                                                                                                                                                Vîntul. moderat cu ;|nţeri&iţieări din
8 lei numai în bani, în afara ce­     gime colectivizat (deţinem acum                                                                                                                                                                             sectorul vestic.
lor 3,600 kg. griu, 2,700 kg. po­     aproape 2.000 ha.) a trebuit să        Iată aşadar un plan măreţ
                                      facem o organizare a muncii şi       pentru un singur an. Uniţi cu              Ai treilea Festiva! de teatru
rumb, 3 kg. sfeclă furajeră, 1 kg.    mai judicioasă. Astfel, s-au for­    toţii în marea familie, colecti-
                                      mat 3 brigăzi la cultura mare. o     viştii din oraşul nostru sint ho-          „ I. L Oaragiaie “ în regiunea Hunedoara
cartofi, 0,400 1. vin şi alte pro­                                         tăriţi să lunte pentru traducerea
                                      brigadă legumicolă, o brigadă        lui în viaţă, deoarece ei ştiu .că           Viaţa teatrală cu amatorii din              creştere de mai mult de 100 de                                                       3 Ma r t i e 1962
duse. Membrii gospodăriei noas­       pomiviticolă şi una zootehnică.      acest lucru va însemna mai                 regiunea Hunedoara capătă un                  formaţii de teatru faţă de festi­
tre colective sînt mulţumiţi de                                            multe produse agro-alimentare              caracter tot mai larg. Festiva­               valul anterior. Numărul acto­              PROGRAMUL I : 5,25 Melo­ 16,00 Cintece patriotice; 16,15
                                         Organizaţia de bază a hotărit                                                lul de teatru „i. L. Caragiale“               rilor amatori antrenaţi in for­          dii populare rom ineşti; 6,10 Vorbeşte Moscova ; 17,15 Din
felul cum au fost retribuiţi, ion     totodată ca in flecare brigadă       pentru muncitori, mai multe                din acest an a cuprins un nu­                 maţiile de teatru de păpuşi, re­         Melodii de estradă ; 6,30 Emisi­ creaţia de muzică uşoară a
                                                                                                                      măr de formaţii neatins pină                  citatori şi cititori artistici, se       unea pentru sa te: Măsuri pen­ compozitorilor sovietici; 17,50
Voinea, spre exemplu, a primit        să lucreze un număr corespun­        case noi, aparate de radio, mai            acum. In concurs au fost an­                  ridică la aproape 5.760.                 tru sporirea producţiei de iar­ ştiinţa in slujba păcii; 18,00
                                      zător de comunişti, care să răs­                                                trenate aproape 600 de forma­                                                          bă pe păşune; 6,45 Salut vo­ Program muzical pentru frun­
 numai bani 3.360 lei, zaharia        pundă în faţa organizaţiei de        multe garnituri de mobilă pen­             ţii de teatru din sistemul aşeză­               Marea majoritate a pieselor            ios de pionier; 7,15 Jocuri taşi în producţie din industrie
                                      bază de buna desfăşurare a           tru familiile lor.                         mintelor culturale şi din sindi­              înscrise la festival aduc in sce­        populare romineşti; 7,30 sfatul şi agricultură; 19,05 Scrisori din­
Radu 2.800 lei, Petru Todea 3.332     muncii.                                                                         cale. Această cifră reprezintă o              nă aspecte din viaţa contem­
                                                                                       t r a i an Sâ n t e i                                                        porană a satului colectivizat.
 lei, Ilie Cosma 4.328 lei ele.
                                                                              secretarul organizaţiei de baza P.M.R.
   Dar, atenţia noastră a fost

 Îndreptată în special spre dez­

voltarea avuţiei obşteşti. Pe lin­ ' De mare importanţă pentru                        danil haneş
gă faptul că am reuşit să de­ noi este sectorul zootehnic. De              preşedintele G.A.C. „Drumul lui

ţinem un număr mare de ani­ acest sector a fost numit să răs­                  benin“ din oraşul Sebeş

                                                                                                                                                                    Mai mult de 100 formaţii au in medicului; Sughiţul; 7,45 Mu­ ţară; 19,15 Muzică populară ro-

                                                                                                                                                                    repertoriu piesa lui Gh. Ţen- zică uşoară; 8,00 Muzică; 8,30 mînească; 19,45 Muzică de dans;

Lecfii legate de specificul                                                                                           program, şi udele probleme ţulescu „Risul p ă m în tu lu ip e s ­ Concert de dimineaţă; 9,00 Roza 20,40 Cintă orchestra de muzi­
                                                                                                                      agrozootehnice au stat in aten­ te 70 interpretează comedia viaturilor; 9,30 Muzică popu­ că populară „Lazăr Cernescp?

                                      colectivei                                                                      ţia lectorului. In acest scop. „Las* că vine Nuţă“ dc Al. lară rominească interpretată de din Caransebeş ; 21,10 Mumia

                                                                                                                      cu sprijinul consiliului de con­ Adrian şi Dan Costescu, multe Dan Moisescu, Ion Oprea — nai de dans; 21,45 Muzică de es­
                                                                                                                      ducere ai G.A.C., după predarea alte colective interpretează crea­ şi Constantin Mirea — vioară; tradă; 22,30 Muzică de dans.
                                                                                                                      unor lecţii zootehnice, in faţa               ţii dramatice actuale. ca „Soţul
  La 1 'decemUrie 1961 şi-a în­       o tematică care răspunde pe          diate şi dezbătute la cercul de            cursanţilor au fost rulate fil­               Leontei“ de V. Arghirescu, ,.Nea-        10,08 Cintece pentru cei m ici;        PROGRAMUL II: 13,00 Melo­
ceput activitatea şi cercul zo­       deplin cerinţelor locale, avind      învăţămînt, au propus condu­               me cu aspecte care popularizau                murile“ de T. Buşecan. „Coadă            11,03 Estrada primăverii; 12,00      dii populare romineşti şi ale mi­
otehnic de la gospodăria agri­        în aceiaşi timp in vedere şi         cerii gospodăriei să sporească             experienţa dobind'ită de unele                de rindunică“ de Şiild Andraş.           Muzică din operete; 12,20 Al­        norităţilor naţionale; 13,30 Mu­
colă colectivă „Unirea“ din sa­       râspindirea celor mai înaintate      mai mult efectivul de animale.             G.A.C. în dezvoltarea legumi­                                                                                               zică uşoară rominească; 14,03
tul Veţel. Lectorul, inginerul        metode de Îngrijire şi hrănite       Studiind propunerea făcută,                cultura, fertilizarea păşunilor,                Pe Ungă piesele a căror con­           bum sportiv; 12,30 Melodii           Concert de prinz; 14,30 Muzica
zootehnist Viorica Bătălan a          a animalelor, Lăudabil este apoi     consiliul de conducere a] G.A.C.           organizarea asolamentelo.r, cul­              ţinut reflectă viaţa nouă a sa­          populare romineşti; 14,40 Muzi­      populară sovietică; 15,00 Muzi­
vorbit celor peste 40 cursanţi                                             a hotărît ca la sfîrşitul acestui          tura porumbului destinat însi-                tului, unele formaţii au pus in                                               că uşoară; 20,00 Pe teme in­
despre perspectivele gospodă­         şi faptul că în stabilirea ordi­     an gospodăria să deţină 164 ca­            lozârii etc.                                  scenă şi piese ale scriitorilor          că de estradă; 15,10 Din cinte-      ternaţionale: 20,10 Melodii popu­
riei lor colective. Lecţia a fost     nii de predare a lecţiilor, lec­     pete bovine din care 110 vaci,                                                           clasici. De asemenea, in reper­                                               lare romineşti; 21,45 Muzică
urmărită cu mult interes, pe          torul a ţinut seama de urgenţa       juninei şi viţele (revenind în               Lecţia ce urmează, va cuprin­               toriul unor formaţii din sindi­          cele şi dansurile popoarelor;        de dăns.
marginea ei purtindu-se discu­        fiecărei teme. Bunăoară, lecţia      medie circa 45 capete bovine               de unele probleme privind or­                 cate sint prezente piese de tea­
ţii fructuoase.                       privind îndeplinirea planului de     la suta de hectare), un număr              ganizarea muncii în sectorul                                                           15,45 Actualitatea literară în
                                      producţie al gospodăriei pe          însemnat de porci şi să trea­              zootehnic al G.A.C. şi aplicarea              tru inspirate din viaţa munci­           ziarele şi revistele noastre7;
  Cunoscut fiind faptul că pen­                                            că treptat ia merinozarea între­           sistemului de retribuţie in ra­
tru buna activitate a cercului                                                                                        port cu producţia obţinută. Dez­              torilor ca „Ferestre deschise“ de        * ANUNŢ

                                                                                                                                                                    P. Everac, „Povestea cu şorţu­                S P IT A L U L U M IFIC .4T

zootehnic o mare însemnătate          La şcoala                            gii turme de ci.                           baterea acestei probleme este rile schimbate“ de C. Bratu,

o are stabilirea unei tematici           producţiilor mari                   O altă lecţie a fost consa­              importantă pentru că in anul                  „Trandafirul negru“ de M. Da-                                                            iiM S E iB m ir :
cit mai strîns legată de speci­                                            crată pregătirii furajelor care            trecut aici s-au ivit unele ca­
ficul gospodăriei, precum şi          1961 şi proiectul planului de        se administrează în hrana ani­             zuri de slabă organizare a                    vidoglu ş.a. Un loc de seamă îl             — două surori medicale cu diplomă
atragerea celor mai înaintaţi         producţie pentru acest an, a         malelor. Intrucit gospodăria nu            muncii. Intenţia consiliului de                                                        eliberată de Ministerul Sănătăţii şi PiY
colectivişti, care manifestă in­      fost ţinută la sfîrşitul lunii de­   dispune de o bază furajeră în­             conducere al G. A. C. este ca                 ocupă şi piesele inspirate din           vederilor Sociale.
teres faţă de însuşirea şi apli­      cembrie. Lectorul a insistat în      deajuns de îndestulătoare, lec­            după expunerea acestei lecţii,
carea în producţie a metodelor        cadrul lecţiei asupra măsurilor      torul a insistat îndeosebi asu­            după dezbaterile ce se vor pur­               lupta eroică a comuniştilor in              — un maistru caloriferist.
noi, ştiinţifice, acestor proble­     care au asigurat realizarea pla­     pra folosirii în raţia animale­            ta pe marginea ei să se treacă                ilegalitate. *
me li s-au acordat deosebită          nului privind încărcătura de         lor a cocenilor de porumb to­              la aplicarea acestui sistem de                                                              Informaţii la Serv. Administrativ al Spitalului,
atenţie. Cu sprijinul organiza­       animale la suta de hectare,          caţi şi saramuraţi (înainte aceş­          retribuire pentru toţi colectiviş­                                      E. USKAR       zilnic între orele 11— 13,
ţiei de partid şi a consiliului       amintind şi căile sporirii pro­      tia se dădeau întregi). Lecţia,            tii care deservesc sectorul zo­                                 _©_
de conducere al G.A.C., au fost       ducţiei de lapte. Insistînd asu­                                                otehnic.                                                                                                                                                        ^Vus>w>>
încadraţi în cercul de învăţă-        pra multiplelor resurse exis­        urmată şi de o aplicaţie prac­                                                             M EDITURA TEHNICA
mint cei mai buni, aceia care         tente în gospodărie, lectorul a      tică, a contribuit la pregătirea             'Avind la dispoziţie diferite                        a apărut:                                 ANUNŢ
şi-au manifestat dorinţa de a         demonstrat că în anul 1962 pro­      cu mai multă grijă a furajelor             planşe, mulaje etc., lectorul
învăţa. Printre cursanţi se nu­       ducţia de lapte pe cap de vacă       şi la administrarea lor la ore             cercului, tov. ing. Viorica Bătă­             Reglarea maşinilor-unelte                      0. 0. L. ALIMENTARA HUNEDOARA
mără colectivişti fruntaşi care       furajată va putea ajunge la cel      fixe. Lecţiile predate în cursul           lan a făcut ca lecţiile să fie                           V. I. IŞUTKIN
                                      puţin 2.200-2.300 litri, că gos­     lunilor ianuarie şi februarie              interesante, atractive şi în spe­                                                                     ANG AJEAZĂ;
deservesc sectorul zootehnic                                               ca : „Alimentarea raţională —              cial pline de învăţăminte pe                          120 pagini, 3,55 lei
cum sint : Aron Boancă, Virgil        podăria are reale posibilităţi       mijloc rapid şi economic pen­              care acum colectiviştii se stră­                                                        — Contabili
Popa, Aurel Puiţ, Mira Puiţ,          de a creşte cel puţin 150-160        tru ridicarea productivăţii ani­           duiesc să le aplice întocmai în               ţ Lucrarea, tradusă din lim, f            — Merceologi principali
Maria Gaşpar, Olivia Popa, Do­        capete bovine din care 100 vaci,     malelor“, „Organizarea raţio­              practică fiind convinşi că dez-                                                         — Şef serviciu administrativ
rina Zasloţi, Gheorghe Solnoc,        juninei şi viţele.                                                                                                            î+ ba rusă, tratează despre î             — Remizieri
 Augustin Pădureanu şi alţii.                                              nală a montei şi a fătărilor“,             voltînd sectorul zootehnic şi                     metodele raţionale de re- I           — Gestionari
 Dintre cursanţi aproape 20 au           Ţinută în perioada pregătirii                                                                                              t glare a maşinilor-unelte. •
urmat învăţămîntul zootehnic          adunării generale de dare de         „Importanţa masajului ugerului             sporind continuu productivita­                *! Se prezintă sistematizat, ţ
 şi în anul 1960-1961.                                                                                                                                                  experienţa cu privire la re- •
                                      seamă şi a întocmirii planului       şi gimnasticii funcţionale“ etc.           tea animalelor vor întări gos­                A
   Este un merit al lectorului        de producţie pe acest an, lec­                                                                                                i   glarea  maşinilor-unelte  de      *
                                                                           au avut drept rezultate dezvol­            podăria, realizează venituri bă­
 că, pe baza consultării cu con­      ţia a avut multă eficacitate.                                                   neşti din ce în ce mai însem­                 f   producţie sovietică precum        A
 siliul de conducere al G.A.C.                                              tarea sectorului zootehnic şi                                                           i   şi experienţa întreprinde­
 şi cu unii cursanţi, a alcătuit      Colectiviştii, pe baza celpr stu­                                               nate care vor contribui şi la ri­                                                   *
                                                                            sporirea producţiei cu 2-3 litri                                                        i
                                                                                                                       dicarea' nivelului lor de trai.              |   rilor străine  şi se propu­       f
                                                                            lapte zilnic pe cap de vacă                                                             <   ne aplicarea   în producţie       *
                                                                                                                                                 *V•-. PI.Ti.AN J*                                        Í
                                                                            furajată. Deşi neprevăzute in                                                           t   a celor mai    bune  metode
                                                                                                                                                                        de reglare.          ^,
                                                                                                                                                                    ?
                                                                                                                                                                    ?í
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11