Page 6 - 1962-03
P. 6
nnUMUC <O C lA l.isM t’t.(Ji Nr. 2'34,
— ..!B2333G3T353E—¦»— a ' '¦^-xmm^t^ws^^r^^Mxumvaassiaa.îwh’\ ;.j-.»CTi3ML5Hre?aMa^^ amxaa^asvKma
Difî emparienta n&asfra în dezvoltarea avuţiei obşfaşn P rim ele distincţii j
p io n ie re ş ti
Gospodăria colectivă tot AAAAyWWV /VWWWA \
Pionierii şcolii din satul Tîr-
•mai puternică nava, raionul llia, au muncit cu
t sîrgâinţă pentru îndeplinirea
condiţiilor necesare primirii dis
tincţiilor pioniereşti. Astfel, ei au
obţinut rezultate frumoase la în
Urmind indicaţiile date de male proprietate obştească, am pundă în faţa organizaţiei ele văţătură, au participat la num
partid, 57 de familii de ţărani căutat să ridicăm totodată şi partid, comunistul Petru Dicu. ea depusă pentru înfrumuseţarea
El va informa periodic adunarea
muncitori din oraşul Sebeş am numeroase construcţii, printre generală asupra felului cum şcolii şi a căminului cultural,
hotărît în toamna anului 1952 care un grajd pentru 100 capete merg treburile în acest sector. au plantat puieţi etc. Zilele tre
să punem bazele unei gospodării vite mari, două coteţe de păsări, cute, zece dintre cei mai bum
agricole colective. o maternitate pentru scroafe, o De altfel, permanentizarea în
La Început treburile n-au mers magazie cu capacitatea de 80 grijitorilor de animale Petru şi pionieri ai şcolii au primit, în
prea bine. Lipsa de experienţă vagoane, un siloz din beton de Solomon Todea, Ilie Cosma, Sa- cadrul festiv, steluţele roşii.
iii organizarea şi conducerea ac 60 vagoane etc. lorriia Cosma, etc. precum şi nu Printre cei cărora le-au fost a-
tivităţii colectiviştilor, îaptul că Bineînţeles că toate acestea au mirea ca brigadier zootehnic a cordate aceste distincţii se nu
făcut ca valoarea fondului de utemistei Elisabeta Benţa, (per mără pionierii Ungur Miruţ,
nu ştiam spre care anume ra bază indivizibil să crească foar
muri de producţie să ne îndrep manentizare făcută în urma unei Ungur Rezalia, Maria Tonuiţă,
tăm atenţia, simplul fapt că nu te mult, ajungînd la sfîrşitul adunări generale ţinută în luna
eram obişnuiţi să lucrăm mai anului trecut la 1.030.000 lei. martie anul trecut) a dat şi con Elorica Dobrei şi alţii.
mulţi laolaltă, erau probleme Toiul porneşte tinuă să dea rezultate bune. MARIA CRIŞAN
care cereau să fie rezolvate şi
care de altfel un timp au frînat de la organizarea muncii Perspective preşedinta unităţii de pionieri
bunul mers al activităţii în
G.A.C. Buna organizare a muncii în In faţa noastră stau în pre nr. 32 din satul Tîrnava
G.A.C. este una din cheile care zent sarcini măreţe. îndeplinirea
Ne descurcam greu şi in ceea asigură succesul. Noi sîntem lor cu succes va duce cu sigu Bogată activitate Construcţiile social-cul
ce priveşte lucrarea pământu convinşi de acest lucru. ranţă la creşterea avuţiei ob turale ridicate in ultimii
lui deoarece puţinele animale şi şteşti, la sporirea fondului de ani, introducerea curentu
numărul restrîns de atelaje nu Pină în anul trecut, datorită bază. la mărirea substanţială a lui electric, au schimbat
erau suficiente pentru a smul faptului că brigadierii şi şefii veniturilor băneşti repartizate mult înfăţişarea comunei
Daia, raionul Sebeş.
ge pământului tot ceea ce pu de echipe erau lăsaţi de capul colectiviştilor în cadrul zilelor-
tea da. După primul an de mun lor, nu erau traşi la răspundere muncă. In fotografie: Căminul
că in comun, fondul de bază al de nimeni, iar ei la rîndul lor cultural şi transformatev i
nu se simţeau răspunzători de Nc-ani propus bunăoară ca în Colectivişti la filmul echipe), Gintaga, Covragi, Sub- din Sarmisegetuza devenise ne-
gospodăriei noastre colective a- ceea ce făceau, treburile mer acest an să obţinem cu 500 kg. „Puterea piinii<( cetate şi Balomir. încăpătoarc pentru cei 350 de de curent electric.
junsese abia la 14.404 lei. geau anapoda, culturile nu erau griu şi cu aproape 1.000 kg. po colectivişti veniţi să ia parte la
întreţinute la timp, iar în sec rumb la hectar mai mult decit Filmul „Puterea plinii“, care După ce au vizionat piesele o seară de calcul. Era prima Grupa 1105,
Un an plin de învăţăminte torul zootehnic oamenii erau în anul trecut. aduce pe ecran imagini ale vie pregătite, comisiile de selecţio acţiune de acest fel organizată
schimbaţi aproape lunar. ţii colectiviştilor din citeva gos nare au promovat pentru faza în satul lor şi de aceea aii ur grupă inîegralisfă
Anul 1961 il putem numi pe Pentru acestea, vom primi în podării. colective ale regiunii raională echipele de teatru ale mărit cu deosebită atenţie şi in
bună dreptate un an plin de în Anul trecut însă, munca s-a continuare sprijinul mecaniza- Hunedoara, se bucură de un căminelor culturale din Bretea teres expunerea şi calculele tov. I
văţăminte. Sprijiniţi în perma organizat pe două brigăzi, for torilor Ion Florea, Nicoiae Vin- mare număr de spectatori. Nu Romină şi Subcetate — ambe Maria Cîmpeanu — inginer 1
nenţă de organele de partid şi tilă, Ion Chirilă, Avram Chirca mai în ultimele 15 sile, de pil le cu piesa „Risul pămîntului“, agronom la G.A.C. din Haţeg.
ale Sfatului popular raional, am mate fiecare din cite 3 echipe. dă, rulînă la cinematografele şi cea a căminului cultural din Rezultatele bune şi foarte bune 4
reuşit să obţinem rezultate bu La indicaţia organizaţiei de ba săteşti din Sarmisegetuza. Clo- Plopi cu piesa „Cuiul lui Pe Discutînd cu cîteva zile mai 5
ne, care au avut o influenţă po ză P.M.R., periodic s-a analizat Şi alţii, şi vom cere permanenti potiva. Rîu de Mori, Pui, Sil- pelea“. înainte cu colectiviştii clin Sar obţinute de grupa 1105 a stu
zitivă în atragerea spre G.A,C. a activitatea brigăzilor şi cînd a zarea unei brigăzi de tractoare. vaş, a fost vizionat de peste misegetuza, tov. Maria Cîmpea denţilor anului IV mine de la 4
tuturor celorlalte familii de ţă fost cazul, chiar a echipelor. (>.100 ţărani colectivişti. Brigăzi ştiinţifice nu s-a documentat asupra telu I. M.v Petroşani, grupă integra- 4
rani întovărăşiţi. Suprafaţa grădinii — pe care pe teren lui cum s-a dezvoltat gospo
Oamenii, simţindu.se traşi la o va lucra brigada permanentă Numai în satele deservite de dăria colectivă din localitate în listă la recenta sesiune de exa 4
Datorită faptului că în anul răspundere, au început să fie formată din 90 de colectivişti — operatorul cinematografului să De curind. in satele Boita şi cei doi ani de existenţă., care mene, reflectă muncă fructuoasă 4
trecut cea mai mare parte din mai mobilizaţi pentru îndepli a fost extinsă de la 10 ha. cit am tesc din Pui filmul a fost vi Ciula Mare s-au. deplasat două este ramura sa principală adu depusă de aceştia în timpul se 5
lucrările agricole le-am execu avut anul trecut, la 30 de hecta zionat de 2.514 spectatori, in brigăzi ştiinţifice. Din brigada cătoare de venituri şi ce pers 4
tat mecanizat, cu ajutorul trac re. Din acestea 17 ha. le vom comuna Sarmisegetuza de 1.500 care a dat consultaţii. în sala pective are pentru viitor gospo mestrului 1.
toarelor de' ia S.M.T. Miercurea, spectatori etc. căminului cultural din Boita, au dăria. Pe baza acestei docu
am obţinut producţii cu 500- nirea sarcinilor de producţie. > iriga cu apa din pirîul Secaş. făcut parte tov. Liviu Moraru mentări, folosindu-se dc două Majoritatea studenţilor au pro 4•i>
600 kg. la lia. mai mari decît'ţă- S-au organizat şi întreceri so- Fază de concurs —- responsabilul brigăzii, prof. table pentru scris, de diferite movat examenele cu note între
ranii întovărăşiţi. cialiste. La un mortleht dat, echi O dezvoltare considerabilă va Leonlin Barbu. medicul Tiberiu panouri şi gratice, inginera 8 şi 10. Dintre studenţii frun 4
Recent, in localităţile Bretea Dirlea, ing. agronom Liviu Gîr- agronom a demonsirat convin taşi s-au remarcat tovarăşii Ca- 4
Realizări de seamă am obţinut pa il-a din brigada i-a rămăse cunoaşte sectorul zootehnic. Nu Romină, Siibcetăte şi Plopi s-a bea şi avocatul Cornel Ivaşcu. gător perspectivele ce le oferă I
şi în dezvoltarea sectorului zoo se în urmă cu prăşi tu! porum mai bovine vom avea 500 capete, desfăşurat prima fază din ca colectiviştilor dezvoltarea sec- targiu Irimia, Oiutacu Romeo,
tehnic. Numărul bovinelor, bu bului. Şeful echipei a Vl-a, co din care 150 vaci şi juninei : nu drul celui de-al IIT-lea Festival Membrii brigăzii s-au întreţi torillui zootehnic al gospodăriei Huang Minh, Suciu Nitolae, San 4á
năoară, ajunsese la sfîrşitul a- munistul Nicoiae Muntiii, a stat mărul porcinelor (efectiv m at bienal de teatru „I. L. Caragia- nut îndelung cu participanţii şi posibilităţile de creştere sim
nnlui trecut la 165 capete din atunci de vorbă cu colectiviştii că) va ajunge la 200 capete : în le“. S-au prezentat la aceste lămurind toate cele 95 de între ţitoare-a producţiei animaliere. j
care 66 vaci, al porcinelor la a- din echipa sa şi au hotărit îm acest an vom creşte 8.000 păsări; centre echipele de teatru ale bări din diferite domenii de ac
proape 100 capete, iar al ovine preună să-i' ajute pe membrii turma colectivei va număra a- căminelor culturale din satele tivitate. PETR E FÂRCASiU du Horia, Stăicuş Iulian şi alţii. 4
echipei a Il-a. proape 1.000 de oi ; apicultura,
care la înfiinţarea gospodăriei Bretea Romină, Vâlcelele Bune, Seară de calcul ŢRAIAN MtFLLER 4
Primii colectivişti care au în era inexistentă, va deveni una •4x
Vâlcelele Rele, Plopi (cu două- In urmă cu cîleva zile, ma student
fiei “sală'''a '?'ăminului cufitiral
ţeles să-şi ajute tovarăşii de din ramurile de producţie de la Bu'etin meteoro'ogic
muncă au fost Ion Besoiu, Ma-
lor la 693 capete. ria Săliştean, Maria Miclea şi care vom vinde circa 1.500 kg. PENTRU 24 ORE
Ana CiobOtă. După ei, au fost miere de albine.
Din venitul total de 706.577 lei» antrenaţi şi ceilalţi membri oi Vreme umedă şi închisă. Cerul
cit am realizat în anul trecut, echipei. Rezultatul colaborării : Veniturile băneşti pe care le mai mult acoperit. Vor cădea preci
289.873 Ic: au provenit din cul suprafaţa de teren cultivată cu vom realiza în acest an vor de pitaţii sub formă de ploaie care local
porumb (ce revenea echipei a păşi sUhia de 1.100.000 lei, din se vor transforma în lapoviţă şi nin
tura plantelor, iar 359.603 lei II-a) a fost prăşită în întregime. care 540.000 lei vor fi repartiza soare. Temperatura în uşoară scă
din creşterea animalelor. Am ţi colectiviştilor la ziua-muncă. dere ; ziua între I şi 5 grade, iar
reuşit astfel să repartizăm co Pentru ahul 1962, ţinînd cont Fondul de bază va creste si el, noapiea între 3 şi minus 3 grade.
lectiviştilor la ziUa-muncă cite că oraşul nostru este in între la peste 1.500.000 lei. Vîntul. moderat cu ;|nţeri&iţieări din
8 lei numai în bani, în afara ce gime colectivizat (deţinem acum sectorul vestic.
lor 3,600 kg. griu, 2,700 kg. po aproape 2.000 ha.) a trebuit să Iată aşadar un plan măreţ
facem o organizare a muncii şi pentru un singur an. Uniţi cu Ai treilea Festiva! de teatru
rumb, 3 kg. sfeclă furajeră, 1 kg. mai judicioasă. Astfel, s-au for toţii în marea familie, colecti-
mat 3 brigăzi la cultura mare. o viştii din oraşul nostru sint ho- „ I. L Oaragiaie “ în regiunea Hunedoara
cartofi, 0,400 1. vin şi alte pro tăriţi să lunte pentru traducerea
brigadă legumicolă, o brigadă lui în viaţă, deoarece ei ştiu .că Viaţa teatrală cu amatorii din creştere de mai mult de 100 de 3 Ma r t i e 1962
duse. Membrii gospodăriei noas pomiviticolă şi una zootehnică. acest lucru va însemna mai regiunea Hunedoara capătă un formaţii de teatru faţă de festi
tre colective sînt mulţumiţi de multe produse agro-alimentare caracter tot mai larg. Festiva valul anterior. Numărul acto PROGRAMUL I : 5,25 Melo 16,00 Cintece patriotice; 16,15
Organizaţia de bază a hotărit lul de teatru „i. L. Caragiale“ rilor amatori antrenaţi in for dii populare rom ineşti; 6,10 Vorbeşte Moscova ; 17,15 Din
felul cum au fost retribuiţi, ion totodată ca in flecare brigadă pentru muncitori, mai multe din acest an a cuprins un nu maţiile de teatru de păpuşi, re Melodii de estradă ; 6,30 Emisi creaţia de muzică uşoară a
măr de formaţii neatins pină citatori şi cititori artistici, se unea pentru sa te: Măsuri pen compozitorilor sovietici; 17,50
Voinea, spre exemplu, a primit să lucreze un număr corespun case noi, aparate de radio, mai acum. In concurs au fost an ridică la aproape 5.760. tru sporirea producţiei de iar ştiinţa in slujba păcii; 18,00
zător de comunişti, care să răs trenate aproape 600 de forma bă pe păşune; 6,45 Salut vo Program muzical pentru frun
numai bani 3.360 lei, zaharia pundă în faţa organizaţiei de multe garnituri de mobilă pen ţii de teatru din sistemul aşeză Marea majoritate a pieselor ios de pionier; 7,15 Jocuri taşi în producţie din industrie
bază de buna desfăşurare a tru familiile lor. mintelor culturale şi din sindi înscrise la festival aduc in sce populare romineşti; 7,30 sfatul şi agricultură; 19,05 Scrisori din
Radu 2.800 lei, Petru Todea 3.332 muncii. cale. Această cifră reprezintă o nă aspecte din viaţa contem
t r a i an Sâ n t e i porană a satului colectivizat.
lei, Ilie Cosma 4.328 lei ele.
secretarul organizaţiei de baza P.M.R.
Dar, atenţia noastră a fost
Îndreptată în special spre dez
voltarea avuţiei obşteşti. Pe lin ' De mare importanţă pentru danil haneş
gă faptul că am reuşit să de noi este sectorul zootehnic. De preşedintele G.A.C. „Drumul lui
ţinem un număr mare de ani acest sector a fost numit să răs benin“ din oraşul Sebeş
Mai mult de 100 formaţii au in medicului; Sughiţul; 7,45 Mu ţară; 19,15 Muzică populară ro-
repertoriu piesa lui Gh. Ţen- zică uşoară; 8,00 Muzică; 8,30 mînească; 19,45 Muzică de dans;
Lecfii legate de specificul program, şi udele probleme ţulescu „Risul p ă m în tu lu ip e s Concert de dimineaţă; 9,00 Roza 20,40 Cintă orchestra de muzi
agrozootehnice au stat in aten te 70 interpretează comedia viaturilor; 9,30 Muzică popu că populară „Lazăr Cernescp?
colectivei ţia lectorului. In acest scop. „Las* că vine Nuţă“ dc Al. lară rominească interpretată de din Caransebeş ; 21,10 Mumia
cu sprijinul consiliului de con Adrian şi Dan Costescu, multe Dan Moisescu, Ion Oprea — nai de dans; 21,45 Muzică de es
ducere ai G.A.C., după predarea alte colective interpretează crea şi Constantin Mirea — vioară; tradă; 22,30 Muzică de dans.
unor lecţii zootehnice, in faţa ţii dramatice actuale. ca „Soţul
La 1 'decemUrie 1961 şi-a în o tematică care răspunde pe diate şi dezbătute la cercul de cursanţilor au fost rulate fil Leontei“ de V. Arghirescu, ,.Nea- 10,08 Cintece pentru cei m ici; PROGRAMUL II: 13,00 Melo
ceput activitatea şi cercul zo deplin cerinţelor locale, avind învăţămînt, au propus condu me cu aspecte care popularizau murile“ de T. Buşecan. „Coadă 11,03 Estrada primăverii; 12,00 dii populare romineşti şi ale mi
otehnic de la gospodăria agri în aceiaşi timp in vedere şi cerii gospodăriei să sporească experienţa dobind'ită de unele de rindunică“ de Şiild Andraş. Muzică din operete; 12,20 Al norităţilor naţionale; 13,30 Mu
colă colectivă „Unirea“ din sa râspindirea celor mai înaintate mai mult efectivul de animale. G.A.C. în dezvoltarea legumi zică uşoară rominească; 14,03
tul Veţel. Lectorul, inginerul metode de Îngrijire şi hrănite Studiind propunerea făcută, cultura, fertilizarea păşunilor, Pe Ungă piesele a căror con bum sportiv; 12,30 Melodii Concert de prinz; 14,30 Muzica
zootehnist Viorica Bătălan a a animalelor, Lăudabil este apoi consiliul de conducere a] G.A.C. organizarea asolamentelo.r, cul ţinut reflectă viaţa nouă a sa populare romineşti; 14,40 Muzi populară sovietică; 15,00 Muzi
vorbit celor peste 40 cursanţi a hotărît ca la sfîrşitul acestui tura porumbului destinat însi- tului, unele formaţii au pus in că uşoară; 20,00 Pe teme in
despre perspectivele gospodă şi faptul că în stabilirea ordi an gospodăria să deţină 164 ca lozârii etc. scenă şi piese ale scriitorilor că de estradă; 15,10 Din cinte- ternaţionale: 20,10 Melodii popu
riei lor colective. Lecţia a fost nii de predare a lecţiilor, lec pete bovine din care 110 vaci, clasici. De asemenea, in reper lare romineşti; 21,45 Muzică
urmărită cu mult interes, pe torul a ţinut seama de urgenţa juninei şi viţele (revenind în Lecţia ce urmează, va cuprin toriul unor formaţii din sindi cele şi dansurile popoarelor; de dăns.
marginea ei purtindu-se discu fiecărei teme. Bunăoară, lecţia medie circa 45 capete bovine de unele probleme privind or cate sint prezente piese de tea
ţii fructuoase. privind îndeplinirea planului de la suta de hectare), un număr ganizarea muncii în sectorul 15,45 Actualitatea literară în
producţie al gospodăriei pe însemnat de porci şi să trea zootehnic al G.A.C. şi aplicarea tru inspirate din viaţa munci ziarele şi revistele noastre7;
Cunoscut fiind faptul că pen că treptat ia merinozarea între sistemului de retribuţie in ra
tru buna activitate a cercului port cu producţia obţinută. Dez torilor ca „Ferestre deschise“ de * ANUNŢ
P. Everac, „Povestea cu şorţu S P IT A L U L U M IFIC .4T
zootehnic o mare însemnătate La şcoala gii turme de ci. baterea acestei probleme este rile schimbate“ de C. Bratu,
o are stabilirea unei tematici producţiilor mari O altă lecţie a fost consa importantă pentru că in anul „Trandafirul negru“ de M. Da- iiM S E iB m ir :
cit mai strîns legată de speci crată pregătirii furajelor care trecut aici s-au ivit unele ca
ficul gospodăriei, precum şi 1961 şi proiectul planului de se administrează în hrana ani zuri de slabă organizare a vidoglu ş.a. Un loc de seamă îl — două surori medicale cu diplomă
atragerea celor mai înaintaţi producţie pentru acest an, a malelor. Intrucit gospodăria nu muncii. Intenţia consiliului de eliberată de Ministerul Sănătăţii şi PiY
colectivişti, care manifestă in fost ţinută la sfîrşitul lunii de dispune de o bază furajeră în conducere al G. A. C. este ca ocupă şi piesele inspirate din vederilor Sociale.
teres faţă de însuşirea şi apli cembrie. Lectorul a insistat în deajuns de îndestulătoare, lec după expunerea acestei lecţii,
carea în producţie a metodelor cadrul lecţiei asupra măsurilor torul a insistat îndeosebi asu după dezbaterile ce se vor pur lupta eroică a comuniştilor in — un maistru caloriferist.
noi, ştiinţifice, acestor proble care au asigurat realizarea pla pra folosirii în raţia animale ta pe marginea ei să se treacă ilegalitate. *
me li s-au acordat deosebită nului privind încărcătura de lor a cocenilor de porumb to la aplicarea acestui sistem de Informaţii la Serv. Administrativ al Spitalului,
atenţie. Cu sprijinul organiza animale la suta de hectare, caţi şi saramuraţi (înainte aceş retribuire pentru toţi colectiviş E. USKAR zilnic între orele 11— 13,
ţiei de partid şi a consiliului amintind şi căile sporirii pro tia se dădeau întregi). Lecţia, tii care deservesc sectorul zo _©_
de conducere al G.A.C., au fost ducţiei de lapte. Insistînd asu otehnic. ^Vus>w>>
încadraţi în cercul de învăţă- pra multiplelor resurse exis urmată şi de o aplicaţie prac M EDITURA TEHNICA
mint cei mai buni, aceia care tente în gospodărie, lectorul a tică, a contribuit la pregătirea 'Avind la dispoziţie diferite a apărut: ANUNŢ
şi-au manifestat dorinţa de a demonstrat că în anul 1962 pro cu mai multă grijă a furajelor planşe, mulaje etc., lectorul
învăţa. Printre cursanţi se nu ducţia de lapte pe cap de vacă şi la administrarea lor la ore cercului, tov. ing. Viorica Bătă Reglarea maşinilor-unelte 0. 0. L. ALIMENTARA HUNEDOARA
mără colectivişti fruntaşi care furajată va putea ajunge la cel fixe. Lecţiile predate în cursul lan a făcut ca lecţiile să fie V. I. IŞUTKIN
puţin 2.200-2.300 litri, că gos lunilor ianuarie şi februarie interesante, atractive şi în spe ANG AJEAZĂ;
deservesc sectorul zootehnic ca : „Alimentarea raţională — cial pline de învăţăminte pe 120 pagini, 3,55 lei
cum sint : Aron Boancă, Virgil podăria are reale posibilităţi mijloc rapid şi economic pen care acum colectiviştii se stră — Contabili
Popa, Aurel Puiţ, Mira Puiţ, de a creşte cel puţin 150-160 tru ridicarea productivăţii ani duiesc să le aplice întocmai în ţ Lucrarea, tradusă din lim, f — Merceologi principali
Maria Gaşpar, Olivia Popa, Do capete bovine din care 100 vaci, malelor“, „Organizarea raţio practică fiind convinşi că dez- — Şef serviciu administrativ
rina Zasloţi, Gheorghe Solnoc, juninei şi viţele. î+ ba rusă, tratează despre î — Remizieri
Augustin Pădureanu şi alţii. nală a montei şi a fătărilor“, voltînd sectorul zootehnic şi metodele raţionale de re- I — Gestionari
Dintre cursanţi aproape 20 au Ţinută în perioada pregătirii t glare a maşinilor-unelte. •
urmat învăţămîntul zootehnic adunării generale de dare de „Importanţa masajului ugerului sporind continuu productivita *! Se prezintă sistematizat, ţ
şi în anul 1960-1961. experienţa cu privire la re- •
seamă şi a întocmirii planului şi gimnasticii funcţionale“ etc. tea animalelor vor întări gos A
Este un merit al lectorului de producţie pe acest an, lec i glarea maşinilor-unelte de *
au avut drept rezultate dezvol podăria, realizează venituri bă
că, pe baza consultării cu con ţia a avut multă eficacitate. neşti din ce în ce mai însem f producţie sovietică precum A
siliul de conducere al G.A.C. tarea sectorului zootehnic şi i şi experienţa întreprinde
şi cu unii cursanţi, a alcătuit Colectiviştii, pe baza celpr stu nate care vor contribui şi la ri *
sporirea producţiei cu 2-3 litri i
dicarea' nivelului lor de trai. | rilor străine şi se propu f
lapte zilnic pe cap de vacă < ne aplicarea în producţie *
*V•-. PI.Ti.AN J* Í
furajată. Deşi neprevăzute in t a celor mai bune metode
de reglare. ^,
?
?í