Page 61 - 1962-03

PROEETATÍf flîft TOSTE TARILE, ÜNÍTÍ-VA !
Anul XIV. Nr. 2249
Bilanţul cu care minerii Văii
iJlului se prezintă acum, în
preajma încheierii primului tri­
mestru de muncă din acest an
este rodnic. O dată cu închide­
rea primei decade din luna
martie, ei au înregistrat o de­
păşire de plan de la începutul
anului de 19.800 tone de cărbu­
ne cocsificabil şi energetic. Da­
torită introducerii pe scară tot
mai largă a mijloacelor de pro­
ducţie, productivitatea muncii
a crescut şi s-au tăcut paşi sim­
ţitori pe calea ridicării tuturor
brigăzilor la nivelul celor frun­
taşe.
Totuşi la multe exploatări a
rămas nerealizat unul din cei
mai importanţi indici: calita­
tea producţiei. In primele două
luni ale anului, cu excepţia mi­
nei Lupeni, care a trimis la
preparaţie numai cărbune de
bună calitate, la toate exploa­
tările procentul admis de cenu­
şă în cărbune a fost considera­
bil depăşit. La Aninoasa, a
fost depăşit cu 2,9 la sută in
ianuarie şl cu 3 la sută în fe­
bruarie la Lonea cu 0,9 la sută
şi respectiv cu 1,4 la sută : mi­
nerii de la Uricani au dat în
februarie cărbune cu un procent
de cenuşă cu 1,5 la sută mai
mare decît norma.
De unde provine această de­
păşire a conţinutului de cenuşă
în cărbune ?
O studiere amănunţită a si­
tuaţiei pe diferitele sorturi de
cărbune brut, duce la constata­
rea că în nerealizarea indicilor
calitativi, un loc primordial îl
ocupă cauzele subiective şi doar
în mică măsură cele datorate
condiţiilor temporare de zăcă-
mînt. La toate exploatările care
stau rău cu calitatea, se vede
o creştere mare a procentului
de cenuşă in cărbunele de sor­
tul 10—80 miri. şi mal ales In
sortul mai mare ca 80 mm.
(cărbunele bulgări).
Prima concluzie ce se desprin­
de de aici este că a scăzut aten­
ţia ce trebuie acordată alegerii
şistului mare, vizibil, la locu­
rile de muncă. Numai aşa se
explică faptul că la aproape
toate minele (cu excepţia mi­
nei Lupeni), la sortul mai mare
ca 80 mm. s-au înregistrat în
cursul acestui an depăşiri faţă
de norma admisă de 4,5—18 la
sută.
Punînd accentul mai mult pe
aspectul cantitativ al producţiei,
multe brigăzi de mineri negli­
jează alegerea şistului vizibil
în abataje. La E.M. ‘Aninoasa,
de pildă, în luna ianuarie, la
sectorul IV, brigăzile lui Vasile
=m:
Cu autocarul O. N. T.
In cursul zilei de ieri a ple­
cat cu autocarul O.N.T. „Car-
paţi“ spre Cluj un grup de 42
oameni ai muncii din oraşele
Deva şl Hunedoara. Excursia a
durat o zi. Cu acest prilej,
excursioniştii au vizitat oraşul
mai
şî instructiv
Comitetul U.T.M. al organizaţiei dc
bază din cadrul Sfatului popular re­
gional, se preocupă îndeaproape ca ti­
nerii să-şi petreacă într-un mod plă­
cut şi instructiv timpul liber. Astfel,
organizaţia de tineret, şi-a propus ini­
ţierea unor acţiuni c a : vizionări co­
lective de filme, seri literare, audiţii
muzicale etc.
Zilele trecute, de pildă, la colţul roşu
a fost invitat tov. Nicolae Ţîrlea, pro­
fesor de muzică la Şcoala pedagogică
din Deva, care a prezentat unui însem­
nat număr de participanţi pe baritonul
Dan lordăchescLi şi soprana Teodora
Lucaciu, interpreţi romîiii de muzică
de operă. In continuare, s-au audiat
pe discuri arii din opere inierpretate
de cei doi artişti.
ION MARGINEANU
corespondent
Expunere
pe tem e econom ice
Consiliul orăşenesc A.R.L.U.S, din
Hunedoara a organizat vineri, 16 mar­
tie. o expunere pe tema „Forţa eco­
nomică a U.R.S.S. în anul 1980“. Par­
ticipanţii Ia această expunere au vizionat
apoi filmul artistic sovietic „O zi de
odihnă“.
Marţi 20 martie 1962
Ungureanu, Gheorghe Codrea,
Nicolae David şl Remus Moisiu
au dat cărbune mult peste plan,
dar şi aproape 700 tone de şist
vizibil. La Lonea, in luna fe ­
bruarie, la sectoarele IV şl V,
în cărbunele dat de brigăzile
conduse de Vasile Cioca, Gheor-
gbe Ţăvanu, Ioan Păşcălău, Za-
haria Bălăuţă, nu odată s-au
găsit la recepţie bulgări de şist
de peste 100—150 kg. laolaltă
cu cărbunele. Asemenea exem­
ple pot fi date şi de la minele
Petrila, Vulcan şi Uricani.
O cauză a acestei stări de lu­
cruri este şi aceea că la aceste
exploatări comitetele sindicate­
lor au subestimat munca orga­
nizatorică de mobilizare a mi­
nerilor la lupta pentru îmbună­
tăţirea calităţii cărbunelui. Nu
s-au preocupat în suficientă mă­
sură de extinderea şi aplicarea
preţioasei iniţiative: „Nici un
vagonet de cărbune rebutat“
care în anul trecut, aplicată cu
fermitate, şi-a arătat din plin
roadele.
Nealegerea şistului în abata­
je, operaţie simplă şi cu mare
eficacitate, are serioase reper-
curşiuni în activitatea econo.
mică. Pe lingă penalizările pe
care le suportă brigăzile, depă­
şirea procentului de şist duce
la micşorarea recuperării la pre­
paraţii (o creştere cu 1 la sută
a procentului de cenuşă, scade
cu 1,5 la sută recuperarea glo­
bală), la nerealizarea sarcinilor
privind reducerea preţului de
cost al cărbunelui.
In luna martie, datorită unor
măsuri luate operativ..la o sea­
mă de. exploatări, calitatea căr­
bunelui a început să se îmbu­
nătăţească. La Petrila bunăoa­
ră, în prima decadă, cărbunele
livrat (inclusiv cele 957 tone
de cărbune extrase peste plah),
a avut la analize un procent de
cenuşă cu circa 1,2 Ia sută mai
mic decit cel planificat. îmbu­
nătăţiri se observă şi la Aninoa­
sa. Este necesar însă ca acţiu­
nea pentru intensificarea ale­
gerii şistului în abataje să fie
continuată cu avînt sporit, la
toate exploatările. Condiţiile de
zăcămint permit să fie trimis la
preparaţii numai cărbune curst.
Este de datoria organelor teh­
nice de Ia exploatări, a comite­
telor sindicatelor, să acorde o
atenţie tot mai mare calilăţii
producţiei. Comitetele sindicate­ tru continua îmbunătăţire a calităţii
lor, sub îndrumarea comitetelor
de partid, vor trebui să iacă
din aceasta obiectivul principal
al întrecerii socialiste.
Inff. GH. DUMITRE SCU
Cluj, iar seara au asistat la
spectacolul cu opera „Travia-
ta “ de Verdi, interpretată dc
Teatrul de operă şi balet din lo­
calitate.
Lă parterul noilor blocuri din centrul oraşului Deva s-a
deschis zilele trecute un magazin de desfacerea produselor de
franzelărie.
IN. EQT.OGR'AFIE: un asgccţ, interior, din noul magazin.
I (Continúale in pag., 3: a)
m WS
V — în prima decadă a lunii martie
Scad declasatele
şi refoufîjriie
Iu întrecerea ce se desfăşoară pen­
produselor siderurgice, la Uzina „Vic­
toria" din tâălan se obţin realizări din­ îmbunătăţirea calităţii s-au făcut şi la
tre cele mai frumoase. îndrumate per-:
manent de organizaţiile de partid,
conducerile sectoarelor ian noi măsuri
pentru reducerea declasatelor şi rebu­
turilor, precum şi creşterea procentua­
lă a pieselor de calitatea I-a. La rîndul cit şi în februarie, s-a înregistrat un
lor, muncitorii lucrează mai bine, cu
mai mult simţ de răspundere.
Fontă multă şs bună
Inginerul Stoicoi Ioan, şeful sector
rului furnale, ne spunea zilele tre­
cute :
-~ Gînd ne-am angajat să depăşim
în anul acesta indicii de utilizare pre­
văzuţi pentru anul 1065, am avut în
vedere şi faptul că trebuie să dăm o
fontă de bună calitate. In consecinţă
am luat măsuri pentru respectarea cu
stricteţe a reţetelor de dozare, asigu­
rarea unui mers de funcţionare a fur­
nalelor cit mai constant, respectarea
graficului de descărcări etc.
Şi, ca urmare, procentul de dccîa-
sate este în continuă scădere. Faţă dc
admis s-a declasat mai putină fontă
In anul acesta, colectiviştii
din satul Tisa, raionul Ilia, vor
dezvolta mult sectorul zooteh­
nic şi îndeosebi creşterea oilor.
O dată cu sporirea efectivului
do animale, în atenţia colecti-
viştilor stă şi preocuparea pen-
tru construirea adăposturilor
necesare. Recent, folosind cu
chibzuinţă resursele locale a
fost terminată construcţia unui
saivan pentru 500 capete ovine,
economisindu-sc totodată circa
a co
4 pagini 20 bani
a [ pînă la 10 martie, brigada a rea- J g pentru a trimite furnalelor vint, ceea ce dovedeşte că ju- <>
— cu peste 70 la sută. !Merite deose­
bite se cuvin colectivului care deser­
veşte furnalul nr. 1.
Lîngoîiere de bună califafe
Progrese însemnate în ce priveşte
turnătoria de lingotiere. Aici a fost
adus utilaj de formare-turnare nou, a
crescut numărul modelelor de schimb,
s-a pus la punct procesul tehnologic.
Drept urmare, atît în Juna ianuarie,
rebut mai mic decît cel admis. La ob­
ţinerea acestui succes au contribuit în
mod deosebit echipele conduse de co­
muniştii Sînzian Nicolae, Matei Lu­
dovic, Lakatuş Augustin şi lovan
Petru.
Contribuţia tinerilor
Turnătorii Sîrbu iulian şi Sepniţki
Ioan sînt tineri. Cu toate acestea, ei
conduc cu pricepere două echipe de
turnare la sortimentul articole sani­
tare. Şi lună de lună, în afară de fap­
tul că depăşesc planul de producţie,
cele două echipe reduc mult rebutul.
In prima decadă a lunii martie, de
pildă, s-au rebutat cu peste 50 la suTă
mai puţine piese turnate.
unui saivan
5.000 lei. La construcţia noului
saivan o contribuţie de seamă
şi-au adus-o colectiviştii Janţă
Vlad, Ginea Vlad, Iosi’î Orşa şl
alţii.
AUREL BLINDA
corespondent
Pe la începutul lunii februa­
rie clin anul acesta, 497 de fa­
milii clin satul Cioara, urmînd
calea arătată de partid, şi-au
unit forţele şi suprafaţa de te­
ren înfiinţând şi aici o gospo­
dărie agricolă colectivă. Pentru
ca din primul an să obţină re­
zultate din cele mai bune, gos­
podăria colectivă din Cioara, ca
de altfel şi celelalte gospodării
colective nou înfiinţate din re­
giune, primeşte un sprijin con­
cret şi eficient din partea Co­
mitetului raional de partid, a
sfatului popular raional Orăştie,
precum şi din partea cadrelor
tehnice agricole din raion.
Pornind de la faptul că orga­
nizarea şi repartizarea judici­
oasă a forţei de muncă pe bri­
găzi şi echipe, asigură condiţii
prielnice pentru sporirea conti­
nuă a producţiei animale şi ve­
getale, Ia această gospodărie,
cu sprijinul cadrelor de specia­
litate, au fost alcătuite 4 bri­
găzi de cimp, iar în cadrul lor
s-au format 18 echipe. Ds ase­
menea, s-a mai constituit o
echipă legumicolă şi una pomi­
colă, urmînd ca pe măsură ce
se va dezvolta creşterea anima-,
lelor să se înfiinţeze şi o bri-:
OOOOOOOOOOOO >00000000o o o
® Sport oO 'Abatajul cu pricina se afla depsită numai cu ştergerea din o
pa?. 2-a, 9 artnprrnonanp/9e rdlae rot nganlleorriive rdlee> rcpevrrc'te?-- .pMr-onrdl.u,ncţ/¦>i¦ar, vrre,an)lii-z.nait-ăn ar, CÎtCVCl O
® tare unde lucrau oamenii lut ?one de minereu. FA au găsit L
® Activitatea sindicală la nive­ g Andrei Aurel. Intimplarea a că abaterea celor două echipe $
lul sarcinilor actuale ; o făcut ca în citeva zile galeria este o pată ruşinoasă în acti- L
!> să treacă printr-o zonă cu si- vitdtea întregului colectiv al o
pa?. 3-a. 9 deriiă. Ocazia n-a fost scăpata sectorului il al FM. Teliuc. Aşa o
® Poporul sovietic a votat pentru
victoria comunismului şi a păcii.
« Poporul algerian a adus o con­ O de vagonetarul Croitorii Aurel, au notării să pună cazul in Ş
tribuţie importantă la cauza comu­ 0 minerii Vasion Comei, Damşa discuţia grupei sindicale. L
nă a lichidării colonialismului : Me­ o Valentin şi tovarăşii lor de şi chiar în ziua respectivă g
sajul lui N. S. Hruşciov adresat Iui muncă. S-au gtndit ei că-i maiadunarea a avut loc. Au fost o
Ben Khedda; pag. 4-a. g uşor să dea „tone peste“ din invitaţi inginerul şef, oameni o
g galerie, unde era gata puşcat. de la staţia de sortare, con- ţ,
6 Pe oamenii lui Andrei nu-i trolori ai calităţii. g
o afecta acest lucru, pentru că _ p eestc ruşine de fapta g
g ei nu aveau n o m ă de tone, ci voastră — a spus minerul o
g de metri. ' Enăşcău loan. Colectivul intre- §
g Intr-o zi s-a terminat side- prinderii noastre s-a angajat g
o rita din galerie. Croitoru a gă- să depăşească în acest an con- g
g sit însă imediat soluţia: să ţinutul de metal planificat g
g încarce trei sferturi din vago- pentru anul 1065. Aşa credeţi o
g net cu steril (tot din galerie), voi că reuşim noi să îndeplinim g
o iar restul (la suprafaţa vago- angajamentul? Cu steril in- g
netului, bineînţeles), cu side- cărcat intenţionat în vagone- g
rita din abataj. Zis şi făcut. te?... g
o Au fost de acord şi ceilalp Ar fi trebuit să vă gin- o
$ pentru că — şi-au zis ei — diţi cit pierde ţara din fapta g
g n-o să se observe devreme ce voastră nesocotită le-a spus, g
g din carieră adică de la sec- ia rîndul să.u, comunistul Bojt o
g torul I —¦ssee uduă mmuinteeireeuu cu rPeentre. sStteerrniulul,l trimmiss udee vvooii laiu °<>
o mult steril in el. furnale duce la pierderea a g
o A mers aşa, o zi. două, ba seci de mii, ba chiar sute dc g
g chiar mai multe. S-a întim- mii de lei. Se consumă la. o
g plat însă ca într-o zi, din cau- furnale cocs in plus, energic <>
g za unor defecţiuni, sectorul în plus şi in loc de fontă sc g
o I să nu dea producţie. Cei din scoate zgură... Si de aici pier- g
g abatajul despre care vorbim deţi şi voi. Doar iot ce se face, g
g n-aveau de unde şti şi deci tot ce se construieşte, c pen- o
g au lucrat in acelaşi fel. Aşa tru toţi, şi pentru mine, şi S
g se face ca „minereul“ lor a pentru voi... g
o ajuns la bandă, sub ochii mi- Au luat cuvintui şi alţi mii- o
o/v rrnătiii naii Pc.onn'Ht.rtYonlTofrlYilÎlonrv de (cină.lliittfăl.-- nnoevni şoîi şQer>fiuaill soeocntto/Wr)uillaurii. Toţi g
g te. A fost descărcat un vago- au condamnat această faptă, o
X net, mat multe. Şiretlicul s-a La rîndul său vagonetarul o
6 descoperit. A venit acolo ingi- Croitoru şi-a recunoscut v in a : °o
sL
- s.-
Brigada dc mineri condusă de ] g nevul şef, inginerul cu pro- — Mă simt vinovat — a spus
Dionisie .Marton de la sectorul ¦] ducţia. S-a găsit şi echipa vi- el cu amărăciune in glas. Pro
g
1B. al minei Lupeni s-a anga- } g novată, s-uu luat măsuri admi- mit însă că niciodată, în viaţa o
(_ jat să extragă peste planul ănu- 1 g nistrative.
mea, nu voi mai face... <>
(. al 2.000 tone cărbune cocsifica- 1 o. Ceilal,ţi m...i.n. .eri d.i.n. sector, Tovarăşii l-cu crezut, şi după g
(. bil. Muncind cu hărnicie, mimai ) g care depun eforturi deosebite cite se vede el se ţine de cu- g
j? lizat un plus de 974 tone. , X numai minereu de calitate su-
"j o periaară, au apreciat că fapta decala colectivului a fost o
IN FOTO: un schimb din bri- } o e prea gravă pentru a fi pe- eficace, N. ANDRONACHE oo
L gadă în faţa graficului de pro- g
f_ ducţie. 1 o
OOOOOOOCXXXXXx^OOOOOOOOOOÎXXXXX^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
A*. <»4k
| S e d e zv o ltă re ţe a u a c o m e rc ia lă la s a te Intr-O zi
|f Pentru o tot mai bună desfacere a De asemenea, vor începe lucrările _i.neu...i. u.o .la Re .î.U... L, upeni., .iinorcu-
î produselor industriale şi alimentare la două moderite magazine, a căror nă cu aj^L ţjr,erj di)1 localifate," au
in mediu! sătesc, U.R.G.G. Hunedoara clădiri vor avea parter şi etaj, in organizat o acţiune comună de co-
a alocat fonduri importante în vede-
rea construirii de noi localuri de ma- localităţile Teiuş şi Gertej. Noi ma­ leciare a fierului vechi. Numai in
gazine. Astfel, în momentul de faţă
se găsesc în finisaj lucrările a 15 gazine mixte vor fi construite anul .ziua de II martie ei au expediat la
noi magazine mixte —• lucrări înec- Hunedoara cantitatea de 50.000 kg.
acesta şi în comunele Intregalde şi fier vechi.
Oarda de Jos, raionul Alba, Brănişca, FLOREA FLQRIAN
raionul ilia. corespondent
pute în anul trecut —¦ care urmează S p e c ta c o l
să fie date în folosinţă în primul Muncitori la odihnă şi tratament
semestru. In lunile ianuarie şi februarie au fost trimişi, prin Gorul, orchestra
Cresc depunerile sindicat, la odihnă şi tratament 95 de oameni ai sctnisimfonîcă, tara­
la C. E. C. muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului re­ ful şi soliştii vocali
gional Deva. Minerii Nicolae Mateaş H, Ştefan ai casei raionale dc
Depunerile băneşti pe libretele dc lanc, au fost la Herculane, Arsenic Popa, la Go­ cultură din Alba Iit-
lia, au prezentat
economii aie oamenilor muncii din vora, toţi de la E. A\. Deva. pcnlru fruntaşii în
Valea Jiului sînt în cotinuă creş­ In trimestrul II a.c. vor fi trimişi la odihnă şi producţie din com­
tere. In anul 1951 valoarea ‘depune­ tratament, în cele mai frumoase şi pitoreşti staţiuni plexul G.F.R, Tc- *
rilor a crescut cu 7.270.000 Iei faţă balneo-climaterice din ţară, un număr dc 625 oa­
iuş — Goşlariu Un 9
frumos şi apreciat
dc anul 1960. Anul acesta, în lunile meni ai muncii din oraşul regional Deva. spectacol muzical. 9
ianuarie şi februarie, valoarea depu-, 9
nerilor a crescut cu 2.231.000 Ici mai A fost ales noul com itet al filialei 9
i
9
mult faţă dc lunile respective ale in sala „Colţului roşu“ al a fost ales noul comitet al 9
anului trecut. Acum, în Valea Jiului, spitalului unificat din Deva, 9
« la fiecare 1,8 locuitori revine un li- Societatea ştiinţelor medica­ filialei.
ţ bret de economii. Astfel, în mod prac-
i tic, nu există nici un om al muncii le din R.P.R., filiala Deva, a Pentru adunarea generală
a Societăţii 'ştiinţelor medi­
Î care să nu fie depunător la (3.E.G. ţinut şedinţa plenară de dare cale din R.P.R., care va a-
de seamă şi alegeri. După vea loc la Bucureşti, au fost
%*\-9 rt «t-i «r i t J
darea de seamă şi discuţiile aleşi ca delegaţi un număr
purtate pe marginea acesteia, de 6 tovarăşi.
V «..i.,t . . | . r . o ,i.,r.,n c .
gadă zootehnică. Brigăzilor de
cimp şi echipelor constituite, li
s-au repartizat suprafeţele de
teren, precum şi inventarul agri­
col.
In fruntea brigăzilor şi echi­ Frumoşi, să­
pelor au fost aleşi cei mai har­ nătoşi, bine hră­
nici şi mai pricepuţi colectivişti. niţi şi îmbră­
caţi — aşa sint
Consiliul de conducere al gos­ copiii' zilelor,
podăriei a primit un ajutor pre­ noastre.
ţios din partea cadrelor tehni­
ce agricole şi la întocmirea pla­
nului de producţie. Ţinind sea­
ma de condiţiile economice pe
care le are gospodăria, în pla­
nul de producţie s-a prevăzut
a se dezvolta cele mai renta­
bile ramuri de producţii. Pe
lingă cultura cerealelor, avînd
in vedere că gospodăria dispu­
ne de o suprafaţă mare ‘de pă­
şune, colectiviştii au hotarît în ­
tr-o adunare generală să dez­
volte creşterea animalelor. In
baza liotărîrii luate, la sfîrşitul
anului, colectiviştii vor deţine
ca proprietate obştească 155 ca­
pete bovine, din care 50 vaci
şi juninci, aproape 1.000 ovine,
74 porcine şi 2.600 păsări.
Concomitent cu sporirea efec­
tivului de animale, se vor asi-
N. TIRCOB